BusinessMagazin

Tag: ministrul Finanţelor

  • Legea pensiilor, cartoful fierbinte din mâna guvernului, merge mai departe pentru că nimeni nu-şi asumă costul politic al suspendării ei

    Aplicarea, de la 1 septembrie, a legii pensiilor produce în ultimele trei luni din an o „pagubă” în buget de 8 mld. lei, adică 0,76% din PIB-ul estimat la 1.040 mld. lei. Dar, dacă pentru trei luni şi cu o majorare de doar 15% impactul este atât de puternic, ce se va întâmpla din septembrie 2020, când punctul de pensie va fi majorat cu 40%? Calculele făcute de economişti nu lasă loc de optimism, în ciuda faptului că ministrul finanţelor, Florin Cîţu, susţine altceva.

    Aplicarea calendarului înseamnă un efort suplimentar pentru buget de 25 de miliarde de lei în 2020, de 51 de miliarde de lei în 2021 şi de 81 de miliarde de lei pentru 2022.

    Pentru 2020, impactul aplicării legii pensiilor ar fi de 1% din PIB, susţine optimist şeful cancelariei premierului, Ionel Dancă. Ca impactul să fie de 1% din PIB, PIB-ul nominal ar trebui să fie însă de 2.500 de miliarde de lei, adică aproape o dată şi jumătate în plus faţă de produsul intern brut estimat pentru 2019, de 1.040 mld. lei. Şi asta în condiţiile în care economia, chiar dacă nu este pe tobogan, descreşte, ca orice economie la final de ciclu economic. În 2019, la o creştere reală de 4%, PIB-ul nominal estimat ar urma să fie mai mare faţă de 2018 cu 90 de miliarde de lei, adică un plus de 9%. Prin urmare, calculele economiştilor care au cerut prorogarea termenelor de aplicare a legii sunt mai aproape de realitate, chiar dacă unele seamănă acum a exagerare. Bunăoară, şeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, arată că, pe actualul calendar de majorare a pensiilor, deficitul bugetar va ajunge în 2022 la 8% din PIB. Este o cifră care, în raport cu procesul de consolidare fiscală înregistrat peste tot în Uniunea Europeană, pare desprinsă dintr-un film de groază. Însă şeful Finanţelor, Florin Cîţu, promite că în 2020 va exista această consolidare, de vreme ce, faţă de deficitul înregistrat în 2019, de 4,4% din PIB, bugetul pe 2020 va fi construit pe un deficit bugetar de 3,5% din PIB. Într-o apariţie la Digi 24, ministrul finanţelor a promis că, sub mandatul său, economia nu va mai funcţiona prociclic şi s-a declarat convins că investitorii – cei care sunt chemaţi să acopere deficitul – vor înţelege situaţia şi nu vor penaliza România cerând dobânzi exorbitante.

    Decizia de a respecta calendarul ma­jo­rării pensiilor este una politică. Aceeaşi obser­vaţie a făcut-o joia trecută şi guver­natorul BNR, Mugur Isărescu, care s-a trezit într-o postură stânjenitoare pentru un şef de bancă centrală obligat să colaboreze cu guvernul pentru ca politica fiscală şi cea monetară să nu-şi pună uneia alteia piedici. Situaţia fost creată de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, unul dintre econo­miştii care au cerut public prorogarea ter­me­nelor de aplicare a legii pensiilor: „Nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capa­bi­lă a aduce deficitul în apropiere, dar mar­gi­nal peste limita de deficit bugetar de 3% din PIB”.

    Poziţia lui Lazea este pertinentă pentru mulţi alţi economişti, însă Lazea este economistul-şef al BNR, iar căderea băncii centrale nu este de a comenta deciziile politice ale guvernului şi, cu atât mai puţin, de a-l trage de urechi, fapt subliniat de guvernator care a fost obligat să fie pompier pentru o zi pentru a stinge focul ce risca să se întindă: „Desigur, cu profesionalism putem discuta şi despre legea pensiilor, dar, dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care apare pe burtierele televiziunilor este că Valentin Lazea, economistul-şef al BNR (nu Banca Naţională), cere prorogarea legii pensiilor, nu am făcut nimic. Valentin Lazea nici nu are el dreptul să ceară aşa ceva. Şi nici noi, BNR. E o decizie politică”.

    Aşadar legea pensiilor merge mai departe pentru că nimeni – cu atât mai puţin premierul Ludovic Orban sau preşedintele Klaus Iohannis, care vor să-şi conserve puterea – nu este dispus să-şi rişte pielea. Suntem în an electoral şi o prorogare a termenelor majorării pensiilor ar putea avea efecte politice devastatoare pentru cei care ar îndrăzni să ia o astfel de decizie.

  • Orban: Ministrul Finanţelor trebuie să strângă şurubul şi să evite orice cheltuială inutilă

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu are o misiune extrem de dificilă şi în consecinţă trebuie să evite orice cheltuială inutilă pentru a ţine sub control deficitul, a precizat premierul Ludovic Orban în cadrul unei conferinţe comune la Ministerul Finanţelor Publice.

    “Domnul Florin Cîţu are o misiune extrem de dificilă. Este clar că din prima zi trebuie să se concentreze pe câteva proiecte majore. Proiectul ordonanţei de urgenţă cu privire la rectificarea bugetară, care să asigure resursele financiare pentru toate instituţiile publice care nu au prevăzute sumele necesare pentru a încheia exerciţiul bugetar în bune condiţii şi de asemenea pentru autorităţile locale”, a spus Orban.

    El a adăugat: “Trebuie strâns şurubul la maxim şi evitată orice cheltuială inutilă şi de asemenea cât se mai poate evident în ultimele nici două luni să vedem dacă putem să recuperăm în ceea ce priveşte planul de încasare (a veniturilor)”.

    Premierul a precizat că trebuie luate măsuri pentru a limita expansiunea deficitului bugetar şi a cheltuielilor şi pentru a combate evaziunea fiscală, “care trebuie atacată în faţă”.

    Orban a mai spus că în primul rând, pe lângă colectare mai bună, trebuie restrânse la maximum cheltuielile care nu sunt absolut necesare.

    “Pe structura bugetului (n.r. draftului de buget de la MFP pentru 2020), 36% din cheltuieli sunt pe materiale şi servicii. Au cumpărat maşini în draci de asemenea. Apropo de cheltuieli de capital, sunt foarte multe care trebuie analizate şi trebuie oprite cheltuielile ne-necesare. Gândiţi-vă că mai avem şi situaţia legată de întârzierile la rambursarea TVA, iar mai ales sistemul care a fost folosit pentru că nu mi se pare normal ca unele firme să beneficieze de rambursare imediată iar alte firme să fie ţinute cu lunile”, a declarat prim-ministrul.

  • Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, propune plafonarea pensiilor speciale la 10.000 de lei

    “Peste două zile, va fi o discuţie cu toate structurile asociative pentru rectificarea din 2019. Au fost câteva măsuri convenite în CEx. În primul rând, este vorba de ceea ce solicită românii, subiectul legat de pensiile speciale. Credem că a o variantă normală ar fi aceea de a plafona la un nivel stabilit, un plafon de 10.000 lei, iar ce depăşeşte această sumă să fie aplicată o taxă de solidaritate. Credem că e o abordare corectă şi logică”, a anunţat ministrul Finanţelor, după şedinţa Comitetul Executiv Naţional PSD.

    Eurgen Teodorovici a precuzat că oricum actul normativ, după ce va fi adoptat de Guvern, va ajunge la Parlament, “unde se va vedea varianta agreată”.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • Teodorovici critică activitatea ANAF: Nu pot să mă declar mulţumit/ Ministrul Finanţelor va avea o discuţie cu băncile pe tema IRCC

    În presă au apărut informaţii legate de o posibilă demitere a preşedintelui ANAF.

    „Sarcina pe care orice şef al ANAF este de a colecta, de a restructura, de a reforma sistemul. Vis a vis de partea de colectare, categoric putea să fie mai bună. Nu pot să mă declar mulţumit, nu am să spun altfel decât este situaţia reală.

    Fiecar dintre noi stăm până vom fi schimbaţi. Are obligaţia ca până la final de prim semestru, când facem prima rectificare, să rămână în planul de colectare impus de ministrul de Finanţe. Pe lână cele 21 de procente din PIB pe care ANAF trebuie să le colecteze, obligaţia ANAF este de 30%, să vină măsuri mai eficiente de colectare. Oficial când am făcut bugetul era 28%, dar obligaţia era să vină cu măsuri mai eficiente pentru a creşte la 30%. Ştiu că nu este simplu, dar România are nevoie de bani pentru a face şi mai multe, pentru că nevoile sunt foarte mari”, a spus ministrul.

    Cititi mai multe pe wwwmediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor Publice: „Suntem o ţară sigură pentru investitori”

    Tot sâmbătă, în marja vizitei oficiale de la Washington, programul ministrului a cuprins şi întâlnirea cu Paul Thomsen, directorul departamentului pentru Europa al Fondului Monetar Internaţional. Agenda discuţiilor a cuprins cadrul macroeconomic al României, ministrul Finanţelor dând asigurări că ţara noastră îşi va respecta angajamentele asumate cu instituţiile financiare internaţionale de a menţine deficitul sub 3%, iar măsurile luate în anul 2019 vor asigura atât pentru acest an, cât şi în viitor, o creştere economică sustenabilă.

    „Suntem o ţară sigură pentru investitori, cu o economie sustenabilă, cu potenţial de creştere. De asemenea, România înregistrează progrese în ceea ce priveşte stabilitatea cadrului instituţional şi în consolidarea bugetară, plasarea fermă a datoriei publice pe o traiectorie descendentă, precum şi în consolidarea cadrului de guvernanţă.”

    Eugen Teodorovici a condus, la Washington, delegaţia Uniunii Europene la reuniunea Comitetului Monetar şi Financiar Internaţional (IMFC) dedicată guvernanţei şi resurselor Fondului Monetar Internaţional. Ministrul a reprezentat Preşedinţia română a Consiliului UE la reuniunea de la Washington a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici confirmă că taxa pentru bănci va fi modificată: „Va fi semestrială, se va plăti anual”

    „Va fi semestrială, se va plăti anual. Nu (calculate în funcţie de ROBOR – n.red.). Haideţi că am şi dat public câteva elemente din discuţia pe care am avut-o cu băncile, săptămâna trecută. Discuţiile continuă, pentru că am avut un grup comun cu cei de la ARB pentru a vedea forma finală a fiecărei propuneri în parte, pentru a vedea cum rămâne şi cum se va găsi în textul final”, a afirmat Eugen Teodorovici, luni, în cadrul unor declaraţii de presă.
     
    Ministrul Finanţelor a menţionat că în ceea ce priveşte taxa de 2% din domeniul energiei doar Ministerul Energiei poate da detalii.
     
    În ceea ce priveşte modificarea OUG nr. 114/2018 în şedinţa de Guvern de marţi, Teodorovici a răspuns categoric: „Nu”.
     

  • Ministrul Finanţelor anunţă schimbări la programul ”Prima Casă”: Va avea şi anul acesta plafon de 2 miliarde de lei, dar vor fi modificate condiţiile

    „Ca plafon (pentru Prima Casă – n.red.), am prins cam 2 miliarde de lei, în acest an. Deci, va continua, numai am spus că, în discuţia pe care am avut-o la Banca centrală, pentru a-l face mai social. (…) Până la final de februarie, vom avea forma propusă a fi modificată, dar nu se schimbă aspecte esenţiale. Finanţarea există – a fost bugetat. Programul continuă”, a menţionat, duminică seara, Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Antena 3.

    Ministrul Finanţelor a mai spus că modificările vor fi făcute până la finalul lunii februarie printr-o Hotărâre de Guvern.
     

  • Ministrul Finanţelor vrea ca toate preţurile din România să fie în lei, şi nu în echivalentul în lei a unor preţuri în euro

     El a declarat vineri la Palatul Victoria, după aprobarea bugetului pe 2019, că a discutat cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, şi că această situaţie va fi pusă în discuţie în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.
     
    Teodorovici spune că situaţia de acum, când preţurile unor bunuri şi servicii sunt în lei dar au la bază preţuri în euro, duce la „slăbirea leului”.
     
    Preţurile la apartamente în România sunt date în euro, şi sunt plătite în lei în funcţie de cursul leu-euro, situaţie identică pentru maşini, serviciile de telefonie mobilă, etc.
     
    Când cursul leu-euro creşte, creşte şi echivalentul în lei a bunului sau serviciului respectiv. În Polonia, preţurile sunt oferite direct în zlotul polonez.
     

  • Se pregăteşte taxa pe generozitate: Dacă tot oferă populaţiei o dobândă de 5% ca să scoată banii din bănci şi să finanţeze Guvernul, poate ministrul finanţelor vrea să dea şi credite cetăţenilor României cu o dobândă de 4%

    El îndeamnă populaţia să scoată banii din bănci, care oferă dobânzi mult mai mici, şi să cumpere aceste titluri de stat, care sunt mult mai rentabile decât depozitele bancare, plus că nu sunt impozitate.

    Aceste dobânzi oferite de Eugen Teodorovici sunt puţin mai mari decât cele pe care le oferă Ministerul Finanţelor băncilor ca să-i cumpere titlurile de stat.
     
    Odată cu anunţarea taxei bancare, definită ca o taxă pe lăcomia băncilor, pentru că au cele mai mari marje de profit din Europa, Eugen Teodorovici s-a poziţionat împotriva băncilor, identificate de PSD ca un duşman al cetăţenilor României şi o frână împotriva politicii Guvernului ca aceştia să trăiască mai bine.
     
    Deoarece cursul leu-euro a crescut în ianuarie, iar Isărescu nu a făcut nimic ca să protejeze cetăţenii români care au credite în euro, la care se adaugă faptul că sunt de partea băncilor, BNR a intrat şi el pe lista inamicilor PSD.
     
    În ianuarie, ministrul finanţelor nu a vrut să plătească dobânzile în creştere cerute de bănci pentru a împrumuta statul, aşa că acum cere bani de la populaţie.
     

  • Ministrul Finanţelor cere populaţiei să-şi scoată banii din bănci şi să împrumute guvernul PSD

    „Este important de ştiut că dobânzile nu sunt impozitate, este un instrument sigur de investiţie pentru populaţie. Sunt dobânzi atractve şi vrem să dăm populaţiei o alternativă faţă de depozitele bancare, de a investi în aceste titluri de stat”, a spus ministrul.

    Teodorovici a precizat că anul trecut minsterul a atras doua miliarde lei în acest mod.
     
    Titlurile de stat Tezaur urmează să fie emise luni, 4 februarie 2019, cu scadenţe la 2, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 4%, 4,5%, respectiv 5%.
     
    Conform unei postări pe Facebook a ministerului, titlurile de stat pot fi cumpărate: între 4 şi 22 februarie 2019 de la unităţile Trezoreriei Statului, între 4 şi 21 februarie 2019 prin reţeaua de oficii poştale ale Poştei Române, din mediul urban, şi până în 20 februarie 2019 la cele din mediul rural.
     
    Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. A fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni.