BusinessMagazin

Tag: ministerul finantelor

  • Ministerul Finanţelor, testul pe şoareci

    “Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui. Naşterea îşi are vremea ei şi moartea îşi are vremea ei; săditul îşi are vremea lui şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei” (Eclesiastul, capitolul 3).

    Nu cred ca la Ministerul Finanţelor cineva citeşte din Eclesiastul – una dintre cele mai splendide meditaţii despre bizara noastră trecere prin viaţă, despre echilibrul care trebuie să ne îndrume paşii. Pentru că, dacă ar fi citit, ar fi ştiut că vorbitul are vremea lui şi tăcerea are vremea ei.

    Nu, la Ministerul Finanţelor se petrece de când lumea testul pe şoareci. Tehnocrat, netehnocrat, angajatul Finanţelor are această bucurie de a vedea cum reacţionază şoarecele diabetic la cinci prăjituri cu frişcă şi cireşe. Iar, pavlovian, şoarecul-contribuabil face spume la gură ori de câte ori i se pare că aude de mai multe taxe decât îl duce stomacul.

    Ministerul Finanţelor are în sertar un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului fiscal care, dacă ar fi aplicat, ar schimba fundamental relaţia dintre angajator şi angajat în privinţa drepturilor salariale ale acestuia din urmă. Angajatorul ar urma să nu mai aibă nicio răspundere în privinţa taxei de pensie a angajatului, acesta, ca beneficiar, fiind singur responsabil financiar pentru viitorul lui.

    “Nu va creşte povara fiscală” se apără Anca Dragu, ministrul finanţelor, după ce ministerul ei a testat vreo 24 de ore reacţia soarecelui-contribuabil la modificarea Codului fiscal – vreo 200 de articole din cele 500.

    Rezolvă precizarea ministrului problema? Nici vorbă! Proiectul există. Şi în multe privinţe ceea ce scrie acolo chiar merita pus în discuţie.

    Între multe altele, proiectul arată că angajatorul nu va mai avea nicio sarcină fiscală legată de contribuţia la sistemul de pensii a angajatului, această obligaţie urmând să revină celui care prestează o muncă. CAS-ul angajatului se va dubla, prin urmare, în vreme ce contribuţia angajatorului se va duce la zero.

    Nedreptate? Oh, da vor zice unii!

    În realitate nu ar fi decât o clarificare a raporturilor de muncă. În România există această cutumă prea deseori păguboasă a negocierii salariului “net”. Omul vrea să vadă ce bani ia “în mână”. Dar abia bănuieşte că şi ce nu ia “în mână” adică impozitele plătite de angajator sunt tot banii lui.

    Să fie clar: “patronul”, o companie sau o instituţie în spatele căreia sunt nişte proprietari/acţionari, plăteşte toţi banii, dar potrivit unui calcul simplu: mie ce-mi iese? Cine ia “în mână” 1.000 de lei ar trebui să ştie că “patronul” plăteşte de fapt 1.800 de lei – 1.000 “în mână”, iar restul impozite. Aceasta este realitatea unui salariu de 1.000 de lei cash. În fapt însă întreaga sarcină fiscală este a angajatului, nu a angajatorului, acesta din urmă doar virează formal nişte bani statului. Pentru că angajatorul nu vine cu bani de acasă; şi “netul” şi impozitele sunt obţinute şi plătite în urma muncii depuse de angajat. Când munca angajatului nu mai acoperă aceste obligaţii – “netul”, impozitele şi un minim profit pentru angajator – angajatorul intră în faliment, iar angajatul în şomaj. E bine? Sigur că nu. Dar în România această realitate este nebăgată în seamă pur şi simplu.

    O trecere de jure a întregii poveri fiscale în privinţa pensiilor şi a sănătăţii pe umerii angajatului nu face decât să consfinţească legislativ situaţia de facto. Această corecţie va muta negocierea salarială de la “net” la “brut”. Omul va fi conştient în mai mare măsură de banii lui. Patronul va putea mult mai greu sa ascundă faptul că nu-i plăteşte angajatului obligaţiile către stat. Şi abia în momentul în care va vedea cu ochii lui, lună de lună, că, de fapt, statul îi înghite 70-80% din câştigul “brut” el va zice: mai, da ia stai aşa; pe ce cheltuieşti tu banii mei de fapt, că şosele eu nu văd, spitale eu nu văd, metrou nou nu văd, trenuri mai bune nu văd!

    De ce nu am aplaudat dacă aceste noi măsuri sunt spre clarificare, cum reiese de mai sus?

    Pentru că, aşa cum spune Eclesiastul, fiecare lucru de sub ceruri îşi are vremea lui. Iar să discuţi despre majorări/schimbări de contribuţii/taxe în debutul campaniei electorale, cu siguranţă nu e “la vremea lui”. Este o catastrofă.

    De ce aduci în discuţie un asemenea subiect ştiind că este un dezastru pentru tine, că nu va fi acceptat niciodată în scurtul tău mandat, oricât de rezonabilă ar fi ideea şi oricât de bun simţ propunerea? Tu pentru cine joci de fapt? De ce îţi sabotezi propriul guvern?

    După ce testul glicemiei pe contribuabilul diabetic a eşuat, ministrul finanţelor ar vrea să uităm într-o clipă un proiect la care s-a lucrat luni de zile.

    Degeaba. Finanţele au făcut deja un mare rău guvernului. Cu siguranţă vor veni mutre tehnocratice să explice ca oamenii sunt proşti, nu înţeleg mecanismul economiei, nu pricep cum e cu propria lor bunăstare. Ghinion! Guvernarea nu înseamnă cifrele Finanţelor. În spatele venitului la buget de 129 de miliarde de lei raportat de Finanţe la şapte luni sunt vreo 4,8 milioane de angajaţi cu contract, alţi vreo patru milioane “ocupaţi” şi câteva sute de mii de pensionari care plătesc contribuţii la sănătate. În spatele cheltuielilor de 131 de miliarde de lei la şapte luni sunt cinci milioane de pensionari, câteva milioane de copii, 550.000 de şomeri. Când vii cu un proiect de asemenea anvergură, ei bine, acesta trebuie să aibă în spate o argumentaţie fără cusur. Nimic nu trebuie lăsat la voia întâmplării, nici un punct aiurea, nici o tuşă de îndoială. Schimbi viaţa a 600.000 de companii şi a cinci milioane de angajaţi, iar tu faci încă experienţe pe şoareci?

    Populiştii şi dezaxaţii au prins prada din zbor. Să vezi ce campanie electorala de aici încolo, de n-a văzut Parisul!

    PNL care, măcar formal, ar trebui să susţină guvernul având în vedere că este creaţia preşedintelui Iohannis o vrea pe doamna Dragu în Parlament ca să o smotocească bine spre satisfacţia vulgului. Cui îi mai pasă de adevăr? PSD va plusa pe ideea că a redus TVA şi a majorat salariile în vreme ce oamenii lui Iohannis vor să-i îmbuibe pe patroni şi să-i împovăreze pe bieţii oameni simpli.

    Este ce au făcut Finanţele doar prostie? Nici nu mai are importanţă. Fiecare pasăre pe limba ei piere.

  • Finanţele propun modificarea CAS de la 10,5% la angajat şi 15,8% la angajator, la 21,7% la angajat

    Printre propuneri se numară modificarea contribuţiilor CAS. Astfel, conform propunerilor, la articolul 64 care în actualul Cod Fiscal prevede cotele de impozitare, apar următoarele în noul proiect de lege: “cota pentru contribuţia individuală de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este de 21,7%”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor vrea să schimbe boardul CEC Bank din temelii şi începe procesul de recrutare

    Ministerul Finanţelor a demarat procedura de achiziţie de servicii de recrutare de personal pentru selectarea celor 9 membri ai Consiliului de Administraţie al CEC Bank S.A. Anunţul a fost postat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, informează Ziarul Financiar

    ”Consider că în toate companiile de stat este necesară implementarea guvernanţei corporative pentru a îmbunătăţi calitatea bunurilor şi serviciilor oferite de companiile publice, precum şi pentru creşterea performanţelor financiare. În urma adoptării de către Parlament a Legii nr.111, am ales să începem procedurile pentru selecţia conducerii CEC datorită importanţei pe care o are această instituţie în sistemul bancar. E doar startul, procesul este unul mai amplu ce va continua săptămâna viitoare cu licitaţii şi pentru restul companiilor din subordinea Ministerului”, anunţă ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

    Contractul, cu durata până la 31.12.2016, are o valoare de 129.600 lei, fără TVA. Suma va fi suportată din bugetul Ministerului Finanţelor.

    Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preţ. Cerinţele şi condiţiile de participare sunt detaliate în caietul de sarcini.

    Potrivit Legii nr. 111/2016, este obligatoriu ca selecţia candidaţilor să fie efectuată de un expert independent, persoană fizică sau juridică, specializată în recrutarea resurselor umane, în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au cifră de afaceri de 7.300.000 de euro şi au cel puţin 50 de angajaţi. CEC Bank S.A. se încadrează în această categorie.

    În acest moment, boardul CEC este condus de Radu Graţian Gheţea, care este şi directorul executiv. Conform noilor reglementări ale BNR, preşedintele boardului trebuie să fie o altă persoană decât directorul executiv al băncii.

    Cei nouă membri ai boardului CEC sunt:

    Radu Gratian Ghetea – presedinte

    Andrei Liviu Stamatian – membru

    Mihaela Lucica Popa – membru

    Gheorghe Carabasan – membru

    Ciprian Badea – membru

    Mirela Sitoiu – membru

    Valentin Mavrodin – membru

    Mihai Gogancea Vatasoiu – membru

    Magdalena-Luminita Manea – membru

    Eugen Dragos Doros – membru

    Radu Gheţea, ca preşedinte şi director general, operează prin prelungire de mandat din partea Ministerului Finanţelor acţionarul băncii având în vedere că ministerul nu a reuşit să impună o nouă conducere.

    Acum un an, Ministerul Finanţelor, condus de Orlando Teodorovici, a propus o nouă conducere executivă, în frunte cu Enache Jiru, şeful Trezoreriei statului, dar acesta plus ceilalţi nominalizaţi nu şi-au depus dosarele de aprobare la BNR sau s-au retras, cum a fost cazul lui Lucian Anghel, preşedintele Bursei şi CEO-ul BCR Pensii.

    Radu Gheţea, ca preşedinte şi director general, are un venit de 21.000 euro pe lună.

    În ultimul timp au existat mai multe discuţii legate de numirea unui nou CEO, dar Ministerul Finanţelor preferă ca acesta să fie selectat prin ordonanţa 109, de recrutare publică. 

  • Cum se impozitează locuinţele date în plată. Ministerul Finanţelor face clarificări

    Finanţele au stabilit că valoarea la care se calculează impozitul pe venit în cazul dării în plată este cea a debitului, respectiv care cuprinde datoriile din contractele de credit, cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare.  

    Concret, în cazul unui imobil dobândit în 2008 cu un debit pentru care se face darea în plată de 500.000 de lei (prin debit înţelegem datoriile din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare) şi cu o valoare  minimă stabilită de Camerele notarilor publici, de 400.000 de lei, valoarea la care se calculează impozitul pe venit este cea a debitului, adică la 500.000 de lei.  

    Impozitul este datorat de către debitor şi se plăteşte conform prevederilor Codului Fiscal.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Câştigă mai bine decât bancherii. 4.600 lei net pe lună, salariul mediu net din Ministerul Finanţelor

    Venitul salarial mediu al celor 1.268 de angajaţi ai Ministerului de Finanţe a fost de peste 4.600 de lei net pe lună în luna martie a acestui an, arată datele publicate pe site-ul instituţiei.

    Cu o medie de 4.600 de lei net pe lună, angajaţii Finan­ţelor câştigă mai bine decât cei din sectorul extracţiei petrolului şi a gazelor naturale (care au câştiguri medii nete de 4.000 de lei), dar şi faţă de bancheri (având în vedere că venitul mediu net în sectorul interme­dierilor financiare a fost de circa 3.900 de lei în luna februarie, potrivit datelor de la Statistică).

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Florin Kubinski, propus de Ministerul Finanţelor vicepreşedinte la EximBank

    Ministerul Finanţelor îl va propune pe Florin Kubinski, 56 de ani, pentru poziţia de vicepreşedinte la EximBank şi pe Vlad Voiculescu, şef de cabinet al ministrului finan­ţelor, pentru funcţia de membru neexecutiv în consiliul de administraţie, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.

    Propunerile vor fi discutate în cadrul adunării generale a acţionarilor, care va avea loc astăzi. Acţionarul majoritar la Eximbank este Ministerul Finanţelor.

    După demisia Crinei Cosma din poziţia de vicepreşedinte, Eximbank a cerut în primele luni din acest an CV-uri în piaţă pentru a găsi persoana potrivită pentru această poziţie. Un fost preşedinte de bancă şi mai mulţi directori din cadrul unor instituţii de credit s-au numărat printre cei doritori să ocupe această poziţie.

    În final, de comun acord între conducerea actuală a EximBank şi Ministerul Finanţelor, persoana aleasă pentru poziţia de vicepreşedinte a fost Florin Kubinski.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Mic ghid de investiţii în titluri de stat

    Trezoreria statului a spart în sfârşit gheaţa şi a reluat, după o pauză de un deceniu, vânzarea de titluri de stat pentru populaţie. De luni, 8 iunie, şi până pe 19 iunie, persoanele care au cel puţin 1.000 de lei puşi deoparte, pentru că atât costă un titlu de stat, au şansa să economisească prin creditarea statului român.

    Mai exact, Finanţele vând către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobândă de sub 2% pe an şi cu o maturitate de doi ani. Plata dobânzii se va face anual, iar rambursarea principalului (adică a sumei investite) se va face la scadenţă, în iunie 2017. Achiziţiile de titluri de stat se vor putea face prin intermediul oricărui ghişeu bancar. Achiziţiile prin intermediul băncilor din consorţiu – BCR, BRD şi Raiffeisen – sunt scutite de comisioane.

    Oferta de titluri de stat va fi structurată pe două tranşe: cea a subscrierilor de până la 50 titluri (inclusiv) şi cea a subscrierilor de peste 50 de titluri. Prioritari vor fi cei care vor cumpăra până la 50 de titluri. Dacă cele 100.000 de titluri sunt subscrise de mici investitori, atunci marii investitori, cei cu subscrieri mai mari de 50 de titluri, nu vor mai fi onoraţi.

    Dobânda oferită de stat nu este ridicată, însă achiziţia unui titlu de stat prezintă avantajul că este scutit de la impozit şi că dacă este vândut înainte de maturitate investitorul nu îşi pierde dobânda. În cazul depozitelor bancare, dobânda este impozitată cu 16%, iar dacă depozitul este „spart” înainte de scadenţă, deponentul pierde dobânda.
    Un alt detaliu important al titlurilor de stat pentru populaţie este faptul că se vor lista la bursa de la Bucureşti pe 26 iunie.

    Astfel, persoanele care vor dori să vândă titlul de stat înainte de scadenţă (2017) vor putea face acest lucru pe bursă. Atenţie însă, pentru că există riscul ca preţul titlului să scadă sub 1.000 de lei, cât a dat pe el investitorul când le-a cumpărat de la bancă. Scăderea preţului la titlurile de stat are loc atunci când dobânzile cresc. Astfel dacă un investitor a cumpărat titlul la 1.000 de lei şi peste un an preţul pe bursă este de 990 de lei, din vânzarea titlului respectivul investitor va raporta o pierdere de 1%. Însă dacă vânzarea titlului se realizează după ce a încasat dobânda, de circa 1,7%, atunci câştigul real ajunge la 0,7%. În ultimii ani însă preţul titlurilor de stat a urcat pentru că dobânzile au scăzut până la minime istorice.

    De exemplu, în luna martie a acestui an, un investitor a vândut pe bursă un pachet de o mie de titluri de stat pentru suma de 12 milioane de lei la un preţ de 11.525 lei/unitate, cu 15% mai mare decât preţul la care aceste titluri au fost emise în martie 2013. La randamentul de 15% din variaţia de preţ se adaugă şi cele două dobânzi de 5,75% pe an încasate în 2013 şi în 2014, deci un plus de 11,5%. Astfel, randamentul total al investitorului se ridică la 26,5% în perioada cuprinsă între martie 2013, când Ministerul Finanţelor a emis respectivele titluri, şi 10 martie 2015, când titlurile au fost vândute. Un randament de aproape 27% în doi ani cu risc zero asumat este extrem de bun, însă pe bursă câştigurile trecute nu garantează niciodată că performanţele se pot repeta în viitor.

    Pentru a le vinde pe bursă, persoanele care deţin titluri de stat va trebui să îşi deschidă un cont de brokeraj fie la banca de la care le-au cumpărat, fie de la o societate de brokeraj. Doar anumite unităţi bancare din ţară pot opera deschiderea de cont de brokeraj.

    Un lucru ce trebuie reţinut de persoanele care vor să cumpere titluri de stat în perioada cuprinsă între 8 iunie şi 19 iunie este modul în care vor alege dobânda la care vor împrumuta statul. Persoanelor care vor merge începând din 8 iunie la un ghişeu bancar pentru a cumpăra titluri de stat, angajatul băncii va trebui să le spună şi să le explice cât este în acea zi dobânda la titlurile de stat cu maturitate de doi ani, iar el să aleagă dintr-un interval de plus/minus 0,05%. De exemplu, în prezent dobânda este de circa 1,8% pe an, iar intervalul din care cumpărătorul va putea alege este de 1,75% – 1,85% pe an. Dacă majoritatea celor care vor subscrie în cadrul ofertei de titluri de stat vor opta pentru o dobândă de 1,76%, de exemplu, atunci aceasta ar putea fi dobânda finală.

  • Ministerul Finanţelor a retras proiectul Codului Fiscal, la cererea lui Ponta

     Vineri seara, agenţia MEDIAFAX a anunţat că, potrivit proiectului noului Cod Fiscal, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi, pentru motoare maimari impozitul urmând însă să scadă.

    MEDIAFAX a mai anunţat că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor retrage proiectul noului Cod Fiscal

    “Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale”, a comunicat Ministerul Finanţelor.

    În prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, aminteşte comunicatul ministerului condus de Ioana Petrescu. Modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlament. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbatute şi asumate, împreună cu bugetul pentru anul 2015, de către Parlament.

    Conform proiectului noului Cod Fiscal, prezentat vineri de agenţia MEDIAFAX, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi.

    Modificări sunt indicate şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.

    Acelaşi document relevă că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. La sfârşitul anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin scrisoarea de intenţie, că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate “la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.
     

  • Investitorii vor avea întâlniri lunare cu Ministerul Finanţelor pentru politicile fiscale

     “Grupul de lucru pentru probleme de fiscalitate din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) a stabilit o modalitate de colaborare şi consultare cu Ministerul Finanţelor Publice în cadrul unei întâlniri recente cu doamna ministru Ioana Petrescu, întărind angajamentele asumate de ambele părţi prin Acordul de Colaborare al CDR cu Guvernul României. Mecanismul de consultare agreat prevede organizarea de întâlniri lunare care vor precede întrevederile reprezentanţilor CDR cu Primul Ministru, în vederea armonizării viziunii asupra politicilor şi priorităţilor fiscale”, se arată într-un comunicat al organizaţiei care cuprinde cele mai mari trei structuri de investitori străini şi români de pe piaţa locală.

    Reprezentanţii CDR spun că având în vedere importanţa şi impactul măsurilor fiscale la nivelul comunităţii de afaceri reunită sub egida Coaliţiei, s-a stabilit că acordarea unui timp de reacţie la proiectele legislative ale Ministerului Finanţelor de cel puţin 72 de ore este necesară pentru a asigura colectarea unor puncte de vedere pertinente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro