BusinessMagazin

Tag: migrare

  • Zegrean: Situaţia juridică a aleşilor traseişti din OUG 55 trebuie decisă de Parlament. Ei au făcut-o, ei să o dreagă

    Zegrean a fost întrebat când ar putea fi redactată motivarea asupra deciziei de necontituţionalitate în cazul OUG 55/2014, care a permis migraţia politică a aleşilor locali.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a răspuns că termenul de redactare este de 30 de zile.

    Ulteior, Zegrean a fost întrebat cum vede declaraţia lui Liviu Dragnea, care a susţinut că aleşii locali care au migrat la alt partid nu ar fi afectaţi de decizia Curţii Constituţionale în cazul OUG 55/2014. ”Răspunsul îl găsiţi în Constituţie, acolo spune că deciziile Curţii sunt general obligatorii. Ce vreţi să facem mai mult?”, a răspuns preşedintele CC.

    El a fost întrebat despre efectele juridice deja produse de ordonanţa declarată neconstituţională. ”Dacă ăia care a produs efecte a fost declarată neconstituţională, vreţi să spun eu răspunsul?”, a replicat Zegrean.

    El a fost rugat de jurnalişti să răspundă întrebării pe care a formulat-o. ”Da, citiţi (…) Dacă ţi-ar fi luat dumitale casa printr-o ordonanţă care după aceea ar fi declarată neconstituţională, ce ai face? Ţi-ai lua casa înapoi, nu?…Aşa mă gândesc şi eu”, a mai spus preşedintele CC.

    De asemenea, el a fost întrebat dacă ar trebui ca aleşii locali care au migrat la alt partid să-şi piardă mandatele. ”Este o întrebare la care aştept şi eu un răspuns…de la cei care…Aţi văzut ce scrie în decizie. Ce scrie?”, a continuat Zegrean.

    El a fost rugat să clarifice de către jurnalişti. ”Păi voi aţi vrea să vă lămuresc eu acum, da toţi cei care au plecat ar trebui să plece. Nu este aşa, pentru că în decizia Curţii dacă aţi fi citit-o aţi fi văzut că scrie acolo că Parlamentul prin legea de respingere a ordonanţei trebuie să stabilească ce se întâmplă cu efectele produse. Este text din Constituţie, dacă nu se respectă nici Constituţia mai mult ce putem noi face?”, a spus preşedintele CC.

    El a fost întrebat dacă face referire la încetarea mandatelor aleşilor locali sau revenirea la situaţia iniţială a acestora. ”Nu…o ţineţi langa. Nu am ce să vă mai spun mai mult, v-am spus ce scrie în Constituţie, noi suntem Curtea Constituţională”, a menţionat Zegrean.

    ”Asta a fost lege de admitere a ordonanţei (a OUG 55, n.r.) şi acum trebuie să dea o lege de respingere a ordonaţei şi în Constituţie la articolul 115 alineatul 8 scrie că în cazul respingerii ordonaţelor Parlamentul va scrie ce se întâmplă cu efectele care s-au produs. Da?! Deci, ei au făcut-o, ei să o dreagă”, a mai afirmat preşedintele CC.

    Preşedintele executiv al PSD Liviu Dragnea a declarat, joi, că aleşii care au migrat în baza Ordonanţei 55, care a fost declarată neconstituţională, ”în mod normal nu au ce să păţească” deoarece decizia Curţii Constituţională nu acţionează retroactiv.

    Întrebat ce se va întâmpla cu aleşii care au migrat, în urma Ordonanţei 55, declarată neconstituţională, Dragnea a răspuns: ”În mod normal, nu au ce să păţească pentru că nu acţionează retroactiv. Aşteptăm motivarea Curţii şi vom vedea cum vom acţiona”.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL.

    Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

    OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.

     

     

  • Numărul străinilor care stau în locuinţe sociale în Marea Britanie a crescut cu 3% din 2010

    Potrivit publicaţiei, este vorba despre cel mai înalt nivel înregistrat în Anglia faţă de 2006/2007. Anul trecut, 9% din locuinţele sociale erau ocupate de străini, faţă de 6% în ultimul an al guvernării laburiste. Potrivit acestor date, prezentate marţi seara de către Departamentul pentru Comunităţi şi Guvernare Locală (DCLG) condus de către Eric Pickles, aproximativ 27.000 de locuinţe sociale aparţinând consiliilor locale şi unor asociaţii sunt ocupate în prezent de străini.

    De asemenea, numărul locuinţelor ocupate de căre est-europeni s-a dublat de când coaliţia între conservatori şi liberal-democraţi a preluat puterea, în 2010, atângând 4% în prezent. Departamentul apreciază că acest lucru ar fi cauzat de deschiderea frontierelor pentru români şi bulgari.

    Datele reprezintă o nouă problemă pentru Cameron, în contextul în care premierul britanic depune eforturi să convingă electoratul conservator că poate controla imigraţia, comentează tabloidul. Guvernul a fost deja nevoit să recunoască faptul că nu-şi va onora promisiunea de campanie electorală de a stopa migrarea până anul viitor, când au loc alegeri. Ultimele date arată că migrarea netă atinge 260.000 de persoane, mai mare decât la preluarea puterii.

    Un grup parlamentar interpartinic care susţine o migrare “echilibrată”, condus de laburistul Frank Field şi Sir Nicholas Soames, un conservator, a condamnat condamnat creşterea “proporţiei de locuinţe sociale acordate străinilor”.

    Potrivit documentului DCLG, 91% din locuinţele sociale sunt ocupate de către cetăţeni britanici, iar 4% de est-europeni provenind din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Persoane provenind din afara Uniunii Europene (UE) ocupă 1% din acest tip de locuinţe, iar 4% sunt ocupate de non-britanici.

    “Proporţia locatarilor care sunt cetăţeni britanici a scăzut cu 1% pe an începând din 2009/2010 şi până în 2012/2013 şi a rămas neschimbată în 2013/2014, în timp ce cea din cele opt ţări (care au aderat la UE în 2004) a crescut uşor de la 1% în 2007/2008 la 4% în 2013/2014”, se arată în raport. “Un factor poate fi faptul că începând din 2008/2009, celor opt state li s-au alăturat Bulgaria şi România”, se apreciază în document.

    Secretarul de stat pentru Locuinţe Brandon Lewis a declarat că datele vor arăta altfel anul viitor, când vor măsura impactul unor noi reglementări introduse de către Guvern. “Aceste date nu ţin cont de noile recomandări pe care le-am făcut consiliilor cu scopul de a clarifica cui dau locuinţe (sociale), astfel încât comunităţile să aibă încredere că nu au de pierdut”, a declarat el.

    “Familiile au suferit ani de zile de pe urma unor nedreptăţi flagrante, văzând persoane fără loc de muncă sau legătură cu regiunea primind locuinţe de la consilii”, a continuat el, adăugând că “noile reglementări ale acestui Guvern au clarificat faptul că localnicii şi membrii forţelor armate sunt primii la coadă pentru locuinţe sociale”. “Astfel, aştept ca datele de anul viitor să fie altele, după ce consiliile pun aceste reglementări în practică”, a declarat Lewis.

  • ANALIZĂ: Elveţienii, chemaţi să se pronunţe din nou prin referendum asupra imigraţiei

    Ei sunt chemaţi să spună “stop suprapopulării” de către Ecologie şi Populaţie (Ecopop), o organizaţie care se prezintă ca “nonpartizană” şi care vrea să limiteze soldul migratoriu anual al ţării la 0,2% din populaţie (aproximativ 16.000 de persoane) şi cere ca Elveţia să aloce 10% din fondurile de ajutorare pentru dezvoltare unor măsuri de control al naşterilor în partea de sud.

    “În ritmul în care betonăm peisajul în prezent – 1,1 metri pe secundă -, în 2050, dacă nu facem nimic, vom avea betonate” toate regiunile nemuntoase din Elveţia, declară pentru AFP Anita Messere, membră a comitetului Ecopop.

    Ea respinge acuzaţii de “xenofobie”. “Nu este o problemă de alteritate, este o problemă de nunmăr (…). Poluăm toţi la fel, indiferent de naţionalitate. Ţine de nivelul de viaţă”, a subliniat ea.

    Mediile economice, toate partidele politice, Guvernul şi sindicatele s-au opus acestei iniţiative şi au denunţat un comitet “rasist”. Inclusiv dreapta populistă (UDC), care se află la originea votului împotriva imigraţiei de la 9 februarie, consideră iniţiativa “excesivă”. Toţi subliniază că funcţionarea economiei, în care unele sectoare au o treime străini, va fi grav afectată în cazul unei victorii.

    – Populiştii, activi pe reţele de socializare

    Puţini susţinători ai taberei “da” îndrăznesc să se exprime cu faţa descoperită. Tabăra “da este mai puternică pe reţelele de socializare”, constată Claude Longchamp, care conduce Institutul de sondare gfs.bern. “Avem de-a face cu o nouă formă de populism, iar un nou lider nu mai este necesar”, subliniază el.

    “Suntem deja suficient de numeroşi. Trebuie să avem grijă de noi în loc să ne ocupăm de alţii”, afirmă Luzi Hitz, în vârstă de 84 de ani, un fost cadru de conducere la Nestlé, mobilizat în media în apărarea ideii sale de Elveţie.

    Alţii, ca Magrit Pfister, o interpretă pentru migranţi la Berna, consideră că nivelul de trai a fost afectat de creşterea imigraţiei. “Nu mai avem prosperitatea dinainte”, spune ea cu regret, evocând perioada în care tatăl ei a putut să crească o familie de şase copii cu un singur salariu.

    În schimb, în universităţi există temerea că, în cazul victoriei taberei “da”, Uniunea Europeană (UE) va retrage Elveţia din sistemul de credite europene şi de programe de schimb. “O victorie ar trimite un semnal extrem de negativ”, Elveţia “s-a decredibilizat deja destul de mult la ultimele scrutine”, îşi exprimă îngrijorarea Cécile Genoud, o studentă la Relaţii Internaţionale.

    Ultimul sondaj gfm.bern relevă o tendinţă clară în favoarea respingerii iniţiativei – 39% ar vota pentru, iar 56% împotrivă.

    – Referendum pe tema anulării scutirilor fiscale acordate străinilor bogaţi

    Şi alt vot provoacă dezbatere. Elveţienii, chemaţi pentru prima dată la nivel federal să se pronunţe în legătură cu suprimarea scutirilor fiscale acordate străinilor bogaţi, ar urma să respingă, potrivit sondajelor, şi această iniţiativă apărată de stânga.

    Aceste scutiri vizează 5.729 de milionari străini care preferă să plătească impozite în valoare de un miliard de franci elveţieni (830 de milioane de euro) în Elveţia, în locul taxelor din ţările lor de origine.

    Alegătorii ar urma să respingă şi o a treia iniţiativă – “Salvarea aurului Elveţiei” – care ar obliga Banca Naţională (BNS) să-şi păstreze 20% din rezerve în aur. În prezent, aurul reprezintă 7% din rezerve.

    Această iniţiativă, denunţată de către BNS şi Guvern, este foarte urmărită de pieţele financiare, din cauza impactului pe care-l poate avea asupra preţului aurului pe piaţă.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Sute de imigranţi, dispăruţi într-un naufragiu în Mediterana care ar fi fost provocat intenţionat: “Ar putea fi cel mai grav naufragiu din ultimii ani”

    Doi palestinieni, salvaţi joi în apropiere de Malta de către un portcontainer panamez, au declarat că la bord se aflau aproximativ 500 de persoane, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). Călăuzele au provocat naufragiul în mod intenţionat, susţin cei doi, citaţi de Organizaţie.

    Autorităţile italiene au deschis o anchetă, iar dacă aceste informaţii vor fi confirmate “va fi vorba despre cel mai grav naufragiu din ultimii ani”, cu atât mai mult cu cât nu ar fi vorba despre un accident, ci despre o “crimă în masă”, a denunţat organizaţia.

    Debarcaţi sâmbătă de către portcontainer la Pozzallo, în sudul Siciliei, cei doi tineri, interogaţi separat, au povestit că au plecat de la Damietta, în Egipt, împreună cu alte aproximativ 500 de persoane, între care se aflau sirieni, palestinieni, egipteni şi sudanezi.

    Potrivit mărturiilor celor doi palestinieni, originari din Fâşia Gaza, traficanţii de persoane i-au obligat pe imigranţii clandestini să schimbe ambarcaţiunea, cerându-le, miercuri, să sară într-o ambarcaţiune mai mică şi, aparent, mai precară.

    Când pasagerii s-au răzvrătit, traficanţii, care se aflau la bordul altui vapor, au împins cu acesta în zona pupei ambarcaţiunii imigranţilor, care s-a scufundat. Cei doi palestinieni au fost salvaţi din apă o zi şi jumătate mai târziu.

    “Alţi nouă supravieţuitori au fost salvaţi de nave greceşti sau malteze, dar se pare că toţi ceilalţi au pierit”, a declarat pentru AFP Flavio Di Giacomo, un purtător de cuvânt al OIM în Italia.

  • PSD începe războiul de 45 zile pentru cucerirea puterii la oraşe şi sate

    Acelaşi este acum şi principiul lui Adrian Năstase, care nici nu a ieşit bine din închisoare şi a cerut alegeri anticipate la anul, pentru consolidarea majorităţii parlamentare a unui PSD unit în jurul unui preşedinte de aceeaşi culoare politică. Exemplele de mai sus, contrapuse eşecurilor regulate ale oricăror încercări de coabitare politică, reflectă incapacitatea cronică de colaborare a puterii cu opoziţia, care i-a împins mereu pe politicieni să forţeze prin diverse metode cucerirea totală a puterii, guvernări monocolore şi impunerea de legi care să le asigure un control cât mai centralizat al administraţiei.

    După ce spargerea USL şi formarea ACL au lăsat PSD în inferioritate în majoritatea administraţiilor locale şi s-au lăsat cu certuri pentru putere, vicepremierul Liviu Dragnea a propus o OUG care să redea temporar (timp de 45 zile) dreptul aleşilor locali să se mute la alte partide în cursul mandatului, fără ca migraţia lor să le atragă pierderea funcţiilor. Dragnea susţine că mecanismul, menit să clarifice raporturile de forţe din administraţia locală, e acelaşi cu cel patentat în 2006 de ADA, care, după o perioadă de racolări masive de primari de la opoziţie, a introdus legea de interzicere a migraţiei politice a aleşilor locali, oferindu-le însă acestora o perioadă de graţie de 45 de zile ca să-şi declare partidul unde vor să rămână definitiv.

    Vicepremierul are dreptate însă doar parţial, adică exact de unde începe imoralitatea OUG propuse de el. Intenţia puterii (PSD acum, la fel ca ADA în 2006) este să atragă aleşi locali şi apoi să-i împiedice să migreze la alte partide până la următoarele alegeri locale. Numai că legea din 2006 interzicea în premieră migraţia, după ani în şir în care traseismul fusese liber şi nestingherit, iar cele 45 de zile erau menite pur şi simplu să accelereze mutarea în tabăra ADA a primarilor încă neracolaţi.

    Acum, PSD s-a gândit să redeschidă prin OUG fereastra traseismului spre a o închide la loc după 45 zile doar pentru că este în interesul său să obţină repede ce are de obţinut (adepţi noi cu acte ai PSD, UNPR şi PLR în primării şi consilii locale, cărora să le poată da în siguranţă fonduri de campanie pentru prezidenţiale şi a căror migrare să slăbească forţele ACL din teritoriu), fără să se lege la cap cu o procedură de modificare definitivă a legii din 2006 în sensul revenirii la migraţia liberă. O astfel de modificare definitivă ar fi pentru PSD nu doar neproductivă, pentru că şi-ar atrage renumele de restaurator al traseismului, dar şi periculoasă în perspectiva reorientării unor aleşi locali spre ACL în anii următori.

    Primul reflex al fruntaşilor PNL, PDL şi FMP (nu PMP) a fost să combată iniţiativa PSD cu plângeri în străinătate, la ambasadele UE şi SUA, la CE, PPE şi Comisia de la Veneţia, adică la fel ca în 2012 când cu scandalul loviturii de stat. Fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a punctat însă, corect, că dacă vor să fie cu adevărat credibile, partidele dreptei ar trebui să se angajeze că nu vor primi niciun primar, şef de CJ sau consilier local dacă OUG va intra în vigoare, întrucât dacă vor beneficia şi ele de ordonanţă, după cum e previzibil, astfel de proteste nu vor avea nicio valoare.

    ACL a recepţionat rapid ideea şi a promis că nu va primi niciun primar sau consilier traseist, în timp ce PMP, prin vocea fostului preşedinte Eugen Tomac, a comunicat doar că “nu poate decât să bucure faptul că există aleşi locali care susţin punctul de vedere al PMP”. ACL ar fi singura dezavantajată clar dacă ordonanţa s-ar aplica, întrucât ar putea pierde primari şi consilieri nu doar în favoarea puterii, dar şi în favoarea PMP, în condiţiile în care inclusiv fruntaşi din PDL de talia lui Emil Boc îşi arată deja pe faţă susţinerea faţă de candidatura la prezidenţiale a Elenei Udrea.
     

  • Germania va expulza imigranţii europeni care fraudează sistemul de securitate socială – presă

    Persoanele expulzate conform noilor reglementări nu vor mai putea intra din nou în Germania.

    Aliaţii bavarezi ai cancelarului german Angela Merkel, Uniunea Creştin Socială (CSU), au cerut de mai multe luni o politică de expulzare a imigranţilor din alte state ale Uniunii Europene care comit infracţiuni.

    “Noi susţinem libera circulaţie în UE (…), dar nu vom tolera abuzuri”, a declarat pentru Passauer Neue Presse liderul grupului CSU din Bundestag, Gerda Hasselfeldt.

    În cadrul reuniunii de miercuri a Guvernului, miniştrii vor aloca 250 de milioane de euro pentru oraşele care se confruntă cu numere mari de imigranţi din alte state UE.

    Unele oraşe se confruntă cu numere mari de imigranţi din state din estul UE, precum România şi Bulgaria. Oraşele vor primi de asemenea sprijin pentru combaterea problemelor ca munca fără documente legale.

    Federaţia Germană a Sindicatelor (DGB) a criticat aceste planuri, apreciind că nu se bazează pe analize reale ale nivelului imigraţiei economice între statele UE.

     

  • Congresul SUA a plecat în vacanţă fără să adopte un pachet legislativ privind imigraţia clandestină

    Camera Reprezentanţilor, dominată de către republicani, a anulat joi un vot prevăzut în acest sens, după ce Barack Obama a ameninţat că va opune, oricum, un vot de veto. Însă Congresul a intrat în vacanţă începând de joi seara şi până pe 8 septembrie, iar republicanii au recunoscut că nu există vreun compromis de ultim moment.

    “Există numeroase acţiuni pe care preşedintele poate şi este necesar să le întreprindă încă de pe acum, fără ca membrii Congresului să fie nevoiţi să acţioneze, în vederea securizării frontierelor şi pentru ca aceşti copii să fie trimişi rapid şi în securitate în ţările lor”, au declarat John Boehner, preşedintele Camerei, alături de alţi lideri republicani, citaţi într-un comunicat-surpriză.

    Barack Obama a cerut pe 8 iulie Congresului să aloce în regim de urgenţă fonduri suplimentare în valoare de 3,7 miliarde de dolari în vederea consolidării mijloacelor poliţiei la frontieră, accelerării procedurilor de expulzare şi suplimentării cu câteva mii a numărului de paturi în centre de retenţie şi cămine care găzduiesc familii şi copii fără documente.

    Dar suma a fost respinsă de către congresmeni. Ea reprezintă echivalentul bugetului anual alocat unui număr de aproximativ 21.000 de poliţişti însărcinaţi cu supravegherea frontierei americane (Border Patrol).

    Camera a avertizat că acceptă să voteze pentru o fracţie din această sumă (659 de milioane de dolari) şi a formulat un amendament controversat la o lege din 2008 privind traficul de persoane. Însă congresmeni apropiaţi Tea Party au apreciat că factura este şi de această dată prea mare şi au respins textul în ultimul moment.

    Legea din 2008 le oferă minorilor care provin din ţări care nu au frontiere comune cu Statele Unite mai multe drepturi decât le oferă copiilor provenind din Mexic. Însă republicanii apreciază că este vorba despre o portiţă exploatată de către cei care trimit în Statele Unite zeci de mii de minori cu scopul de a obţine azil.

    În practică, nu toţi copiii primesc azil, procedurile durează mai mulţi ani, iar în timp ce aşteaptă să ajungă în faţa unui judecător sunt încredinţaţi unor apropiaţi aflaţi deja în Statele Unite.

    Republicanii ar vrea să poată să-i expulzeze mai uşor. Însă majoritatea democraţilor se opune, din motive umanitare.

    Peste 57.000 de minori neînsoţiţi au sosit în Statele Unite începând din octombrie, de două ori mai mulţi decât în anul precedent.

  • O nouă înăsprire în domeniul ajutoarelor acordate de Marea Britanie imigranţilor din UE

    Într-un articol publicat în ziarul The Daily Telegraph, premierul conservator David Cameron scrie că un control al imigraţiei este “vital” în planurile Guvernului. El a subliniat că este necesar ca sistemul imigraţiei să-i “plaseze pe britanici pe primul loc”, relatează BBC News online.

    Partidul Laburist, aflat în opoziţie, a denunţat o exagerare a numărului de români şi bulgari care ar veni în Marea Britanie şi a acuzat Executivul că nu face suficient împotriva imigraţiei ilegale.

    Cameron urmează să-şi prezinte noile măsuri într-o vizită pe care o va efectua marţi, în cursul căreia doreşte să-i vadă la lucru pe ofiţerii care se ocupă de imigraţie.

    În articolul din The Daily Telegraph, Cameron acuză Guvernul anterior laburist că a prezidat un sistem al bunăstării care a “atras imigranţi pentru motive greşite”. El citează o serie de măsuri care au intrat recent în vigoare şi care vizează abuzuri – ca de exemplu acordarea de noi puteri în anularea permiselor de conducere auto celor care nu au dreptul de a se afla în ţară – prezentându-le drept o dovadă a faptului că Guvernul clădeşte un “sistem al imigraţiei care-i plasează pe britanici pe preimul loc”.

    “Ne asigurăm că oamenii vin pentru motivele corecte, ceea ce a însemnat vizarea (măsurilor) din sistemul ajutoarelor sociale care atrag ca un magnet”, scrie Cameron. “Schimbăm reglementările astfel încât nimeni să nu poată să vină în această ţară şi să se aştepte să primească ajutor imediat. Ei trebuie să aştepte cel puţin şase luni”, afirmă premierul.

    “Iar astăzi anunţăm că reducem perioada în care oamenii pot cere aceste ajutoare. Europeni aflaţi în căutarea unui loc de muncă puteau solicita ajutor pentru căutarea unui loc de muncă (JSA) ori ajutoare pentru copii timp de maximum şase luni, a căror plată era întreruptă în cazul în care nu aveau perspective foarte clare în găsirea unui loc de muncă”, scrie Cameron, precizând că “vom reduce perioada la trei luni, spunând foarte clar că nu te poţi aştepta să vii în Marea Britanie şi să primeşte ceva dacă nu dai nimic”.

    Guvernul a înăsprit criteriile în baza cărora imigranţii din UE sunt eligibili în acordarrea unor ajutoare sociale, în urma unor presiuni politice. El a anunţat în ianuarie că imigranţii din UE vor putea să solicite ajutor abia la trei luni după ce au sosit în ţară şi că sunt eligibili pentru acordarea JSA timp de şase luni dacă au perspective reale să-şi găsească de lucru.

    Cameron urmează să anunţe că această limită – care se aplică şi unor ajutoare pentru copii – va fi înjumătăţită la trei luni, începând din noiembrie.

    Premierul britanic a apreciat, de asemenea, că obiectivul Partidului Conservator de a reduce migrarea netă sub 100.000 de persoane pe an până la următoarele alegeri, de la 200.000 cât este nivelul ei actual, este un obiectiv care poate fi atins, în continuare.

    Ultima analiză a Comitetului Consultativ pentru Migrare (MAC), care-i consiliază pe miniştri, a sugerat că impactul imigraţiei slab calificate asupra PIB-ului, productivităţii şi preţurilor, începând din 1997 şi până în prezent, a fost “foarte modest” şi nu a avut efect asupra ratei angajărilor în rândul muncitorilor britanici. Organismul a conchis totodată că imigraţia slab calificată a avut un impact negativ “mic” asupra salariilor britanicilor cu salarii mici şi a indus unele efecte asupra disponibilităţii locuinţelor şi locurilor în şcoli în zone cu disparităţi mari la nivelul veniturilor.