Ministrul de Interne Matteo Salvini i-a permis ambarcaţiunii, care se afla în apropierea portului sicilian Pozzallo, să intre, a informat primarul oraşului, Roberto Ammatuna.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: migrare
-
Destinaţie de vacanţă: Serengeti
Contrar opiniei generale că în Parcul Naţional Serengeti e musai să te duci în afara sezonului ploios ce ţine din martie până în mai şi să te ţii după animalele care migrează, aşa cum procedează 300.000 de turişti anual, această destinaţie se poate explora cel mai bine tocmai dacă nu ţii seama de această recomandare, scrie Financial Times.
Ferit de înghesuială, turistul care decide să meargă în Serengeti în această perioadă are parte de multă linişte, poate admira mai bine animalele, care nu mai sunt stresate de un număr mare de maşini de teren care le dau târcoale ca în sezon, iar spaţiile de cazare sunt aproape goale.
-
Land Rover ameninţă supremaţia companiilor germane
Migrarea dinspre limuzine către SUV-uri este mai mare decât cea dinspre SUV-uri către limuzine, pe măsură ce starea drumurilor, alături de noile generaţii de maşini tot-teren lansate de constructorii premium, conving clienţii de faptul că un automobil care poate rula şi offroad poate fi o alegere mai bună.
„Accelerează migrarea de la limuzine la SUV. Numărul producătorilor din gama premium care lansează SUV este în creştere. Inclusiv Jaguar a lansat un SUV acum, F-Pace, prezent şi în România începând cu luna mai a acestui an“, a spus Mihai Ivănescu, în cadrul evenimentului „Industria auto: motorul economiei româneşti“ organizat de ZF în parteneriat cu New Kopel Group şi Hertz Lease. Mihai Ivănescu deţine funcţia de manager coordonator al diviziei de importuri auto din cadrul Ţiriac Holdings, care include Hyundai Auto România, importatorul mărcii coreene pe piaţa locală, M Car Trading, distribuitorul Mitsubishi, şi Premium Auto, reprezentantul Jaguar şi Land Rover pe piaţa locală, şi este şi membru în consiliul director al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Spre exemplu, în mai puţin de o lună Premium Auto a vândut 16 maşini Jaguar F-Pace.
În primele patru luni avem peste 20% creştere pe segmentul maşinilor premium, iar estimarea pentru întreg anul este 21%, potrivit datelor Ţiriac Holding. Pe segmentul SUV-urilor premium creşterea de anul trecut a fost de 32%. „Este un obicei al românilor de a merge spre maşini reprezentative, susţinut şi de creşterea economică. La limuzine avem 6% plus anul trecut. România este de doi ani in topul intern al distribuitorilor europeni de Land Rover“, a spus Mihai Ivănescu.
În primele patru luni ale acestui an, vânzările Land Rover pe piaţa locală au urcat cu 18% faţă de perioada similară a anului recut, la 373 unităţi, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Cel mai bine vândut model este Evoque, cu 58 de unităţi livrate în primele patru luni, în creştere cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut, urmat de Range Rover Sport cu 103 unităţi.
„Ediţiile speciale ale modelelor deja existente, susţinute de departamente dedicate susţin vânzările, iar aceste departamente tind să devină fabrici de dimensiuni mai mici“, a subliniat Ivănescu.
Spre deosebire de anii trecuţi, acum clienţii care optează pentru un automobil premium, de peste 50 sau chiar 100.000 de euro, doresc să-l personalizeze, nu să-l cumpere „de pe stoc“, investind astfel nu doar bani, ci şi timp în maşina respectivă.
„Clienţii premium sunt, paradoxal, cei mai răbdători în cazul personalizării maşinilor premium şi unt dispuşi să aştepte cu aproximativ două luni mai mult decât ceilalţi“, a spus Mihai Ivănescu.
În cazul Land Rover vânzările au crescut de aproape patru ori în ultimii cinci ani, de la 282 de maşini în 2010, la aproape 1.100 anul trecut.
„Reţelele de distribuţie auto sunt în continuare tributare contextului economic, nivelului de fiscalitate, sistemelor de finanţare, bonităţii dealerilor sau concurenţei neloiale datorate unor legi neclare sau insuficient de ferm aplicate“, a subliniat Mihai Ivănescu.
Dar nu numai Jaguar şi-a anunţat prezenţa pe acest segment, ci şi Mitsubishi cu Outlander PHEV – un hibrid ce poate fi alimentat şi de la priză – dar şi cu Hyundai, care pregăteşte noua gamă Genesis pentru a ataca acest segment.
„Piaţa generală ar urma să ajungă cel puţin pentru automobile la 170.000 de unităţi în 2020. Cred că România poate reveni la nivelurile din 2007. Privind la ce se întâmplă din 2013, când piaţa creşte, vedem creşteri de două cifre, din care prima este 1, se apropie de 2, dar ca să revenim la nivelul de dinainte de criză ar fi nevoie de creşteri de două cifre care încep cu 3“, a subliniat Ivănescu. La nivel de piaţă locală, maşinile premium au 8,5% cotă de piaţă. „Din păcate la nivel european acelaşi companii, cu aceleaşi mărci, au 20%. Sunt zone în Bucureşti care exced la maşinile premium, dar totuşi trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ.“
-
48% din forţa de muncă din România este concentrată în 10 sectoare de activitate a căror cifră de afaceri reprezintă peste 50% din totalul realizat de întreaga piaţă.
ICAP Romania a ajuns la concluzia ca sectoarele din care au migrat în ultima perioada segmente importante ale forţei de muncă sunt industria prelucrătoare, agricultură, construcţiile şi învăţământul. Transferul de forţă de muncă s-a făcut şi către zona antreprenorială, în special către comerţ, însă acest lucru este departe de a fi perceput ca un element cu influenţă pozitivă majoră din cauza unor factori obiectivi. În România activează aproape 200.000 de companii mici şi mijlocii în acest domeniu. Majoritatea companiilor mici şi medii din România îşi bazează activitatea pe un concept de afaceri cu o valoare adăugată mică – cumpără de la producători şi vând către alte companii, spre deosebire de o abordare bazată pe producţie sau cercetare – domenii care presupun însă un necesar de capital mult mai mare, respectiv de o calificare înaltă.
ICAP Romania a analizat raportările companiilor din România la nivelul finalului de an 2014 din perspectiva unui top 10 al sectoarelor care angajează aproape jumătate din forţă de muncă din România.
Aceste sectoare sunt:
1. Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor
2. Comerţ cu ridicata cu exceptia comerţului cu autovehicule şi motociclete
3. Transporturi terestre şi transporturi prin conducte
4. Construcţii de clădiri
5. Industria alimentară
6. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
7. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
8. Activităţi de investigaţii şi protecţie
9. Lucrări speciale de construcţii
10. Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie.În aceste sectoare economice lucrează 1.882.611 de angajaţi, în creştere cu 2% faţă de anul 2013. Primele trei sectoare, „Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor”, „Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete”, „Transporturi terestre şi transporturi prin conducte” angajează jumătate din forţă de muncă activă în cele 10 sectoare şi aproape un sfert (949.350) din forţa de muncă ce activează în totalul firmelor care depus raportări în 2014.
Cele 10 sectoare menţionate anterior care concentreaza 48% din forta de munca totala concentreaza si 53% din cifra de afaceri totală (cifra de afaceri ca total al raportărilor din 2014 ale firmelor), în creştere cu 6.2% faţă de 2013. Un aspect îmbucurător este faptul că firmele care activează în aceste sectoare şi care au raportat profit în 2014, au raportat un profit total mai mare cu 25% faţă de 2013, în timp ce pierderea raportată de firmele care au raportat pierdere a fost în 2014 cu 15% mai mică decât în 2014.
Comerţul cu amănuntul este primul sector al economiei româneşti din punctul de vedere al dimensiunii forţei de muncă implicate. Peste 400.000 de români lucrează în acest sector, 10.9% din totalul forţei de munca. Sectorul este dominat de 5 companii care realizează o treime din cifra de afaceri din total sector: OMV PETROM MARKETING, ROMPETROL DOWNSTREAM, KAUFLAND ROMÂNIA, LUKOIL ROMÂNIA, CARREFOUR ROMÂNIA.
Alexandra Predeanu, Director General ICAP Romania apreciază că „rezultatele acestor companii au fost consacrate în urma unor investiţii semnificative în reţeaua de distribuţie. La fel de important, aceşti lideri de piaţă s-au implicat în inovare şi optimizare în managementul portofoliului de produse în timp ce au monitorizat atent comportamentul consumatorilor”.
-
CRIZA IMIGRANŢILOR: Peste un milion de refugiaţi au ajuns în Europa pe mare, anunţă Înaltul Comisariat ONU
Peste 80% dintre cele 1.000.573 de persoane au sosit în Grecia, majoritatea pe Insula Lesbos, precizează UNHCR.
Aproximativ 844.000 de persoane au venit în Grecia din Turcia vecină. Cele mai multe dintre celelalte persoane – peste 150.000 – au traversat Mediterana din Libia în Italia.
Este vorba despre cea mai importantă criză a migranţilor cu care se confruntă Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial şi până în prezent.
Numărul nou-sosiţilor pe mare a crescut considerabil începând din 2014, când au fost înregistrate peste 216.000 de persoane.
“Un număr tot mai mare de refugiaţi şi migranţi încearcă cu disperare să ajungă în Europa, la bordul unor ambarcaţiuni şi bărci improprii călătoriei pe mare”, a anunţat UNHCR marţi, pe site.
“Vasta majoritate a celor care încearcă această traversare periculoasă are nevoie de protecţie internaţională, fugind din calea războiului, violenţei şi persecuţiei din ţăra de origine”, subliniază Înaltul Comisariat ONU.
Aproximativ 49% dintre persoanele care traversează Mediterana sunt originare din Siria, iar 21% din Afganistan, precizează UNHCR.
Numărul persoanelor care au murit sau sau au fost date dispărute pe mare este de 3.735.
Insula Lesbos este mai puţin aglomerată, în prezent, decât de obicei, însă mii de persoane aşteaptă în continuare să fie înregistrate pentru a-şi putea continua călătoria către Europa, potrivit unui corespondent BBC de la faţa locului.
Organizaţia Internaţională a Migraţiilor (OIM) anunţa pe 21 decembrie că numărul total al migranţilor – care sosesc în Europa atât pe uscat, cât şi pe mare – a atins 1.006.000.
Numeroşi migranţi continuă să vină în Europa, în pofida condiţiilor de iarnă. Acest aflux a provocat tensiuni în cadrul Uniunii Europene (UE), unele state ridicând garduri şi reimpunând controale la frontiere.
UE a convenit săptămâna trecută să suplimenteze personalul Agenţiei europene pentru protecţia frontierelor externe – Frontex – în Grecia, unde sosesc cei mai mulţi imigranţi care doresc să ajungă în Europa.
Germania afirmă că a primit peste un milion de refugiaţi şi migranţi, mai mulţi decât orice altă ţară europeană, însă este vorba inclusiv despre cetăţeni ai unor ţări din Balcani, care nu sunt înregistraţi ca sosind pe mare.
-
Un milion de migranţi au sosit în Europa în 2015, anunţă Organizaţia Internaţională pentru Migraţii
Este vorba de patru ori mai mulţi migranţi decât au sosit pe bătrânul continent anul trecut.
Vasta majoritate a migranţilor a ajuns în Europa pe mare – peste 800.000 de persoane au traversat marea din Turcia în Grecia.
Cei mai mulţi dintre migranţi sunt originari din Siria, Irak şi Afganistan.
În total, 3.695 de migranţi s-au înecat anul acesta sau sunt daţi dispăruţi, potrivit OIM.
Acest prag simbolic a fost depăşit luni, potrivit OIM, care precizează că numărul total al migranţilor care au sosit pe mare şi pe uscat a ajuns la 1.005.504.
Aceşti migranţi au pătruns pe teritoriul Europei prin şase ţări – Grecia, Bulgaria, Italia, Spania, Malta şi Cipru.
Aproximativ 455.000 dintre aceşti refugiaţi provin din Siria, iar alţi peste 186.000 din Afganistan.
În faţa acestui aflux de migranţi, unele state UE au construit garduri şi au introdus controale la frontieră – în pofida faptului că fac parte din spaţiul de liberă circulaţie Schengen.
UE a convenit săptămâna trecută să suplimenteze numărul membrilor Agenţiei pentru protecţia frontierelor externe – Frontex – în Grecia, o ţară considerată un punct de intrare-cheie.
După ce sosesc în Grecia, numeroşi migranţi încearcă să plece spre nord, către statele din Balcani, însă Macedonia refuză, în prezent, să le permită celor care nu provin dintr-o zonă aflată în război să treacă frontiera, din Grecia.
Numărul persoanelor nevoite la nivel mondial să-şi părăsească locuinţele urmează – tot anul acesta – să “depăşescă mult” un prag de 60 de milioane.
-
Acord semnat de Uniunea Europeană cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare. Guvernul de la Ankara va obţine 3 miliarde de euro
Turcia şi UE încheie un acord pentru a limita afluxul de refugiaţi
Turcia va primi suma de trei miliarde de euro şi va beneficia de unele concesii politice, în schimbul înăspririi măsurilor la frontieră şi păstrării refugiaţilor în ţară.
De asemenea, negocierile cu privire la aderarea Turciei la UE urmează să fie relansate.
Premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat că aceasta a fost o “zi istorică” în relaţiile Turciei cu UE.
Potrivit acordului, cetăţenii turci ar putea călători fără vize în spaţiul Schengen – care permite libera circulaţie în numeroase ţări europene – până în octombrie 2016.
Însă reglementările care o vizează vor fi flexibilizate dacă Turcia îndeplineşte anumite condiţii.
Peste 720.000 de migranţi au sosit anul acesta în Europa, pe ţărmurile Greciei, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Migraţiilor (OIM), cei mai mulţi venind dinspre Turcia.
Mulţi dintre ei fug din calea conflictelor din Siria, Irak şi Afganistan şi trăiesc în tabere improvizate, în Turcia, înainte să pornească în această călătorie către Europa.
Cele trei miliarde de euro sunt destinate ajutorării refugiaţilor sirieni în Turcia.
Ankara a cheltuit deja opt miliarde de dolari (7,5 miliarde de euro) pentru a-i ajuta, a declarat Davutoglu.
“Plătim preţul eşecului sistemului ONU de a soluţiona problema crizei siriene în primele etape ale acestei crize”, a declarat el după summit, referindu-se la ţara sa şi la UE.
Drepturile omului “nu vor fi ignorate”
Turcia doreşte ridicarea restricţiilor în privinţa eliberării vizelor de călătorie pentru cetăţenii săi în Europa.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că acordarea acestui regim de călătorie fără vize va avansa rapid dacă Ankara va îndeplini anumite condiţii.
Potrivit corespondentului BBC la Istanbul Mark Lowen, există reţineri în anumite capitale europene în privinţa unei cedări în faţa Turciei, în contextul în care există îngrijorări grave cu privire la respectarea democraţiei şi statului de drept de către Guvernul de la Ankara.
Redactorul-şef al principalului ziar de centru-stânga din Turcia, care a fost arestat săptămâna aceasta din cauza unui articol care nu i-a plăcut preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a publicat o scrisoare deschisă către liderii UE în care-i îndemna să nu acorde prioritate crizei refugiaţilor în defavoarea drepturilor omului în Turcia.
Însă, după negocieri, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean Claude Juncker a declarat că acordul “nu va conduce la o situaţie în care noi să uităm de principalele diferenţe şi divergenţe pe care le avem cu Turcia – drepturile omului şi libertatea presei”.
Turcia îi va ajuta pe europeni în gestionarea crizei migranţilor, care ameninţă existenţa spaţiului Schengen, în schimbul unui ajutor financiar şi unei relansări a negocierilor de aderare la UE, se arată în proiectul cu concluziile Summitului UE-Turcia de duminică, relatează Reuters online.
“Cele două părţi îşi vor pune în aplicare imediat, aşa cum au convenit, cooperarea activă în privinţa migranţilor care nu au nevoie de o protecţie internaţională, împiedicând intrările în Turcia şi în UE, asigurând punerea în aplicare a dispoziţiilor bilaterale de readmisie şi trimiţând înapoi, în mod rapid, migranţii care nu au nevoie de o protecţie internaţională, către ţările lor de origine”, se precizează în acest proiect, consultat de Reuters.
În schimb, Turcia va primi un ajutor iniţial în valoare de trei miliarde de dolari menit să contribuie la gestionarea situaţiei migranţilor care se află pe teritoriul său. Această sumă va putea să fie revizuită ulterior, în funcţie de evoluţia situaţiei.
UE va deschide – în decembrie – următorul capitolul de negocieri cu privire la aderarea Turciei, un proces aflat în impas din 2005, şi va pregăti alte capitole de negociere în primele trei luni din 2016.
Uniunea va acţiona în vederea ridicării – în octombrie 2016 – a restricţiilor existente în privinţa eliberării de vize cetăţenilor turci care doresc să călătorească în Europa, dacă Guvernul de la Ankara respectă anumite criterii prevăzute într-o foaie de parcurs care a fost aprobată.
Acest proiect de concluzii este susceptibil să fie modificat în urma discuţiilor premierului Ahmet Davutoglu cu cei 28 de şefi de stat şi de guverne, în cadrul reuniunii de trei ore care a început la ora locală 16.00 (17.00, ora României).
Aproape un milion de persoane, provenind din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu, care fug din calea războiului din Siria, au ajuns anul acesta în ţări din Uniunea Europeană. Este vorba despre cel mai mare aflux de refugiaţi de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent.
-
Acord semnat de Uniunea Europeană cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare. Guvernul de la Ankara va obţine 3 miliarde de euro
Turcia şi UE încheie un acord pentru a limita afluxul de refugiaţi
Turcia va primi suma de trei miliarde de euro şi va beneficia de unele concesii politice, în schimbul înăspririi măsurilor la frontieră şi păstrării refugiaţilor în ţară.
De asemenea, negocierile cu privire la aderarea Turciei la UE urmează să fie relansate.
Premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat că aceasta a fost o “zi istorică” în relaţiile Turciei cu UE.
Potrivit acordului, cetăţenii turci ar putea călători fără vize în spaţiul Schengen – care permite libera circulaţie în numeroase ţări europene – până în octombrie 2016.
Însă reglementările care o vizează vor fi flexibilizate dacă Turcia îndeplineşte anumite condiţii.
Peste 720.000 de migranţi au sosit anul acesta în Europa, pe ţărmurile Greciei, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Migraţiilor (OIM), cei mai mulţi venind dinspre Turcia.
Mulţi dintre ei fug din calea conflictelor din Siria, Irak şi Afganistan şi trăiesc în tabere improvizate, în Turcia, înainte să pornească în această călătorie către Europa.
Cele trei miliarde de euro sunt destinate ajutorării refugiaţilor sirieni în Turcia.
Ankara a cheltuit deja opt miliarde de dolari (7,5 miliarde de euro) pentru a-i ajuta, a declarat Davutoglu.
“Plătim preţul eşecului sistemului ONU de a soluţiona problema crizei siriene în primele etape ale acestei crize”, a declarat el după summit, referindu-se la ţara sa şi la UE.
Drepturile omului “nu vor fi ignorate”
Turcia doreşte ridicarea restricţiilor în privinţa eliberării vizelor de călătorie pentru cetăţenii săi în Europa.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că acordarea acestui regim de călătorie fără vize va avansa rapid dacă Ankara va îndeplini anumite condiţii.
Potrivit corespondentului BBC la Istanbul Mark Lowen, există reţineri în anumite capitale europene în privinţa unei cedări în faţa Turciei, în contextul în care există îngrijorări grave cu privire la respectarea democraţiei şi statului de drept de către Guvernul de la Ankara.
Redactorul-şef al principalului ziar de centru-stânga din Turcia, care a fost arestat săptămâna aceasta din cauza unui articol care nu i-a plăcut preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a publicat o scrisoare deschisă către liderii UE în care-i îndemna să nu acorde prioritate crizei refugiaţilor în defavoarea drepturilor omului în Turcia.
Însă, după negocieri, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean Claude Juncker a declarat că acordul “nu va conduce la o situaţie în care noi să uităm de principalele diferenţe şi divergenţe pe care le avem cu Turcia – drepturile omului şi libertatea presei”.
Turcia îi va ajuta pe europeni în gestionarea crizei migranţilor, care ameninţă existenţa spaţiului Schengen, în schimbul unui ajutor financiar şi unei relansări a negocierilor de aderare la UE, se arată în proiectul cu concluziile Summitului UE-Turcia de duminică, relatează Reuters online.
“Cele două părţi îşi vor pune în aplicare imediat, aşa cum au convenit, cooperarea activă în privinţa migranţilor care nu au nevoie de o protecţie internaţională, împiedicând intrările în Turcia şi în UE, asigurând punerea în aplicare a dispoziţiilor bilaterale de readmisie şi trimiţând înapoi, în mod rapid, migranţii care nu au nevoie de o protecţie internaţională, către ţările lor de origine”, se precizează în acest proiect, consultat de Reuters.
În schimb, Turcia va primi un ajutor iniţial în valoare de trei miliarde de dolari menit să contribuie la gestionarea situaţiei migranţilor care se află pe teritoriul său. Această sumă va putea să fie revizuită ulterior, în funcţie de evoluţia situaţiei.
UE va deschide – în decembrie – următorul capitolul de negocieri cu privire la aderarea Turciei, un proces aflat în impas din 2005, şi va pregăti alte capitole de negociere în primele trei luni din 2016.
Uniunea va acţiona în vederea ridicării – în octombrie 2016 – a restricţiilor existente în privinţa eliberării de vize cetăţenilor turci care doresc să călătorească în Europa, dacă Guvernul de la Ankara respectă anumite criterii prevăzute într-o foaie de parcurs care a fost aprobată.
Acest proiect de concluzii este susceptibil să fie modificat în urma discuţiilor premierului Ahmet Davutoglu cu cei 28 de şefi de stat şi de guverne, în cadrul reuniunii de trei ore care a început la ora locală 16.00 (17.00, ora României).
Aproape un milion de persoane, provenind din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu, care fug din calea războiului din Siria, au ajuns anul acesta în ţări din Uniunea Europeană. Este vorba despre cel mai mare aflux de refugiaţi de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent.
-
Doi copii imigranţi au murit înecaţi încercând să traverseze Mediterana pentru a ajunge în Grecia
Doi copii imigranţi au murit înecaţi în timp ce încercau să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge din Turcia în Grecia, în noaptea de miercuri spre joi, după ce barca în care se aflau a naufragiat în apropiere de insula Kos.
În urma naufragiului produs la 250 de metri de coasta nordică a insulei greceşti Kos, au fost salvate 14 persoane, printre ele aflându-se şi tatăl unuia dintre băieţii înecaţi. El a declarat că a solicitat ajutorul echipelor de salvare, dar băiatul deja murise.
Potrivit poliţiei portuare greceşti, corpul unuia dintre copii a fost găsit, în timp ce echipele de salvare caută în continuare corpul unui băiat de şase ani.
Concomitent, pe insula Lesbos, una dintre insulele greceşti care se confruntă cu cele mai mari valuri de sosiri ale imigranţilor, au avut loc proteste, joi dimineaţă, faţă de politicile europene care îi vizează pe imigranţi. Protestele au avut loc în contextul vizitei pe insule a premierului grec, Alexis Tsipras şi a preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz.
Printre mesajele scandate se puteau citi unele ca “Marea Egee e plină de cadavrele imigranţilor, europenii asasini de oameni”, “Deschideţi bariera, fără alte înecuri”, în engleză şi greacă. Apelurile pentru deschiderea frontierei dintre Grecia şi Turcia imigranţilor pentru a le oferi o cale de acces sigură s-au multiplicat în Grecia în ultima perioadă, odată cu creşterea numărului de decese înregistrate pe Marea Mediterană.
Organizaţia Internaţională de Crucea Roşie şi Semiluna Roşie (IFRC) a solicitat, marţi, legalizarea transportului maritim pentru imigranţi, ceea ce va reduce numărul deceselor în rândurile imigranţilor şi va împiedica traficanţii să mai profite de pe urma disperării acestora. Potrivit organizaţiilor umanitare, traficanţii ar solicita 1.400 de euro de persoană unui imigrant pentru o călătorie cu barca, în condiţiile în care o călătorie din Turcia în Lesbos costă 25 de euro, dacă aceştia ar fi turişti.
Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), 3.440 de imigranţi au murit înecaţi sau au dispărut în cursul acestui an în încercarea de a traversa Marea Mediterană pentru a ajunge pe continentul european. Aproximativ 90 de imigranţi au murit înecaţi săptămâna trecută în timp ce încercau să ajungă din Turcia în Grecia.
-
Doi copii imigranţi au murit înecaţi încercând să traverseze Mediterana pentru a ajunge în Grecia
Doi copii imigranţi au murit înecaţi în timp ce încercau să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge din Turcia în Grecia, în noaptea de miercuri spre joi, după ce barca în care se aflau a naufragiat în apropiere de insula Kos.
În urma naufragiului produs la 250 de metri de coasta nordică a insulei greceşti Kos, au fost salvate 14 persoane, printre ele aflându-se şi tatăl unuia dintre băieţii înecaţi. El a declarat că a solicitat ajutorul echipelor de salvare, dar băiatul deja murise.
Potrivit poliţiei portuare greceşti, corpul unuia dintre copii a fost găsit, în timp ce echipele de salvare caută în continuare corpul unui băiat de şase ani.
Concomitent, pe insula Lesbos, una dintre insulele greceşti care se confruntă cu cele mai mari valuri de sosiri ale imigranţilor, au avut loc proteste, joi dimineaţă, faţă de politicile europene care îi vizează pe imigranţi. Protestele au avut loc în contextul vizitei pe insule a premierului grec, Alexis Tsipras şi a preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz.
Printre mesajele scandate se puteau citi unele ca “Marea Egee e plină de cadavrele imigranţilor, europenii asasini de oameni”, “Deschideţi bariera, fără alte înecuri”, în engleză şi greacă. Apelurile pentru deschiderea frontierei dintre Grecia şi Turcia imigranţilor pentru a le oferi o cale de acces sigură s-au multiplicat în Grecia în ultima perioadă, odată cu creşterea numărului de decese înregistrate pe Marea Mediterană.
Organizaţia Internaţională de Crucea Roşie şi Semiluna Roşie (IFRC) a solicitat, marţi, legalizarea transportului maritim pentru imigranţi, ceea ce va reduce numărul deceselor în rândurile imigranţilor şi va împiedica traficanţii să mai profite de pe urma disperării acestora. Potrivit organizaţiilor umanitare, traficanţii ar solicita 1.400 de euro de persoană unui imigrant pentru o călătorie cu barca, în condiţiile în care o călătorie din Turcia în Lesbos costă 25 de euro, dacă aceştia ar fi turişti.
Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), 3.440 de imigranţi au murit înecaţi sau au dispărut în cursul acestui an în încercarea de a traversa Marea Mediterană pentru a ajunge pe continentul european. Aproximativ 90 de imigranţi au murit înecaţi săptămâna trecută în timp ce încercau să ajungă din Turcia în Grecia.