BusinessMagazin

Tag: mediul de afaceri

  • ANAF a făcut anunţul despre “coşmarul fiscal” care a spulberat mediul de afaceri

    Ministerul Finanţelor a finalizat procedura pentru sistemul TVA defalcat, aceasta fiind publicată azi, a anunţat Daniel Florin Anghel, vicepreşedinte al ANAF, responsabil de zona de colectare.

    Oficialul Fiscului susţine că instituţia s-a pregătit foarte bine pentru implementarea noului sistem şi că nu va întâmpina probleme. Totodată, pentru cererile adresate de firmele care vor să recupereze bani din contul de TVA, ANAF va emite deciziile în termenul de 3 zile, promite oficialul.

    Plata defalcată a TVA intră în vigoare de la 1 octombrie, opţională pentru firme şi obligatorie de la 1 ianuarie 2018. Măsura a atras critici vehemente din partea firmelor, care atenţionează că aceasta va bloca economia. Oficialii Fiscului dau asigurări că procesul “va fi lin”.

    Proiectul normativ publicat azi pe site-ul Finanţelor stabileşte că structura competentă din cadrul ANAF pentru soluţionarea cererilor de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA este structura de inspecţie fiscală, scrie realitatea.net

    ANAF reaminteşte că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din data de 31.08.2017, a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA.

    Prin proiectul de ordin, publicat de ANAF pe site-ul www.anaf.ro, se aprobă următoarele:

    – procedura de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA prevăzute la art. 9 alin (1) lit e), g), h) j) şi k) din ordonanţă potrivit căreia aprobarea transferul se efectuează în urma verificării efectuate de organul fiscal central competent;
    – cererea pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA, Cod 310, se completează cu ajutorul programului de asistenţă pus la dispoziţie de organul fiscal şi va fi însoţită de documente justificative, în funcţie de natura sumelor solicitate a fi transferate din contul de TVA;
    – referatul privind soluţionarea cererii de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA care cuprinde rezultatul analizei cererii şi documentele justificative anexate la aceasta;
    – decizia de soluţionare a cererii pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA, care cuprinde suma solicitată, suma aprobată sau suma respinsă a fi transferată din contul/conturile de TVA;
    – invitaţia prin care contribuabilii sunt înştiinţaţi despre data, ora şi locul unde va avea loc audierea asupra constatărilor şi rezultatelor soluţionării cererii pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA.

  • Camera Consultanţilor Fiscali, îngrijorată de problemele pe care le va genera plata defalcată a TVA

    Potrivit noilor reglementari, cu excepţia persoanelor fizice, orice persoană impozabilă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de TVA, va fi obligată să facă plata facturilor primite pentru cumpărări în contul de TVA indicat de furnizor. Sistemul ar urma să se aplice opţional de la data de 1 octombrie 2017 şi obligatoriu de la data de 1 ianuarie 2018.

    “Ca profesionişti în domeniul fiscal, înţelegem pe deplin şi sprijinim preocupările guvernanţilor în a găsi soluţii eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale, iar mediul de afaceri, la rândul său, a susţinut întotdeauna necesitatea reducerii evaziunii fiscale pentru a se asigura un climat economic echitabil, firmele corecte fiind dezavantajate din punct de vedere concurenţial de către firmele care fraudează. Totuşi, această nouă ordonanţă, aşa cum am semnalat în numeroase rânduri, conţine măsuri disproporţionate faţă de scopul urmărit, cu consecinţe grave asupra activităţii firmelor oneste. Camera Consultanţilor Fiscali, ca participant activ la toate întâlnirile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor Publice în procesul de dezbatere a acestui act normativ, înţelege că din raţiuni de ordin bugetar acest act normativ a fost aprobat foarte rapid, cu toate că au rămas încă aspecte pentru care nu s-au găsit soluţii. Salutăm totuşi faptul că Guvernul României a decis ca aplicarea sistemului să fie opţională de la 1 octombrie 2017, pentru a lăsa timpul necesar persoanelor impozabile, care vor avea obligaţia să aplice sistemul de la data de 1 ianuarie 2018, să încerce să-şi adapteze şi să-şi organizeze evidenţele pentru a se conforma noilor prevederi, precum şi pentru ca autorităţile fiscale să înţeleagă pe deplin consecinţele aplicării în practică a acestui nou mecanism”, se arată într-un comunicat al Camerei Consultanţilor Fiscali.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mihai Brandaburu: Ne pleacă oamenii din companie. Ce facem?

    Mihai Bandraburu – fondator, Centrul Tău de Consultanţă

    1. Căderea industrială şi economică a României de după 1990, care a condus la pierderea locurilor de muncă şi la un exod masiv al forţei de muncă în străinătate, cei plecaţi făcând parte din grupa aptă de muncă (25-60 de ani). Numărul celor care pleacă în străinătate pentru o viaţă mai bună este în continuare mare, companiile de recrutare avansând ca cifră câteva sute de români pe zi. Judeţele campioane la exportul de forţă de muncă, conform cifrelor ultimului recensământ, sunt de departe cele din Moldova: Bacău, Neamţ, Suceava.

    2. Dezvoltarea accelerată a industriilor de subansambluri auto („the automotive industry“) din centrul şi nord-vestul ţării a condus la o cerere sporită de forţă de muncă, imposibil de acoperit pe plan local. S-au căutat soluţii care de care mai inventive, mergând până la aducerea de lucrători din Serbia sau integrarea unor imigranţi veniţi din Asia şi mai nou Orient. |n continuare nevoia de forţă de muncă rămâne mai mare decât oferta zonală.

    3. Salariile mici, sub nivelul de decenţă. |n ciuda unor profituri mari realizate, multe companii au ales să ţină cele mai multe salarii la nivelul minim sau puţin peste acesta, veniturile fiind insuficiente pentru a duce un trai decent. Lipsa salariilor motivante reprezintă a doua mare cauză a fluctuaţiei de personal din companiile româneşti, prima fiind migraţia externă. Chiar şi atunci când au existat posibilităţi reale de plată, unele firme au aplicat constant principiul ”Dacă nu-ţi convine, poţi să pleci! Am 100 ca tine care aşteaptă la poartă!“. |n baza acestui principiu, unii manageri au preferat să-şi ducă firmele în situaţii limită sau la insolvenţă, decât să-şi motiveze oamenii performanţi. Fără a fi plătiţi corespunzător în raport cu munca prestată, angajaţii nemulţumiţi au ales să plece. Din păcate, încă există situaţii în România de muncă fără contract, de salariu trecut parţial pe ”cartea de muncă“, ore suplimentare lucrate fără compensaţii legale, muncă prestată fără ca oamenii să-şi mai vadă vreodată salariul, situaţii repetate de concediu de odihnă neefectuat.

    4. Peste toată această mentalitate defectuoasă de conducere economică, s-a aşternut o risipă uriaşă generată de cheltuieli extravagante, achiziţii de bunuri şi servicii de lux, fără nicio legătură cu principiile de dezvoltare economică sănătoasă.

    5. Lipsa culturii organizaţionale: deşi există surse de informare şi specialişti pentru a implementa în firme procese organizaţionale precum planificare strategică şi operaţională, politici de recrutare şi motivare a personalului, procese de evaluare a performanţei, întreprinzătorii români în marea lor parte nu sunt interesaţi să-şi organizeze businessul pe principii de eficienţă. Preferă să-şi administreze afacerile autocratic, după cheful din ziua respectivă, o parte dintre ei îşi desconsideră angajaţii şi nu-i văd ca pe cea mai importantă resursă de dezvoltare, nu vor să investească în personalul propriu, motivând că ”oricum pleacă“. Companiile româneşti care au înţeles că ”bunul“ cel mai important pe care-l au sunt oamenii sunt cele care au şi sucess. Pe acestea le regăsim atât în topurile celor mai buni angajatori din România, cât şi în topurile firmelor cu cea mai mare cifră de afaceri. |nsă cultura organizaţională nu ţine loc de salariu, iar acest lucru trebuie spus răspicat şi argumentat cu principiile piramidei lui Maslow, care a demonstrat că hrana, siguranţa fizică, acoperişul de deasupra capului, adică nevoile primare, trec înaintea nevoilor superioare precum recunoaşterea publică şi a stimei de sine. Dacă salariul este sub nivelul decent, nu se poate construi o cultură organizaţională, iar fără cultură organizaţională nu există performanţă şi eficienţă.

    Ce trebuie să facă mediul privat?

    Mediul privat nu trebuie să-şi piardă timpul şi energia cu ceea ce se întâmplă cu joburile de la stat, ci trebuie să-şi concentreze toate creativitatea şi voinţa pentru a rezolva problemele interne, care sunt multe, complexe şi îndelung amânate la soluţionare. Mediul privat trebuie să pună stop plângerilor cauzate de fluctuaţia de personal, să înceapă să gândească aplicat, abordând situaţiile prezentate mai sus cu soluţii viabile.

  • Studiu: mediul de afaceri în 2016 comparativ cu 2008 – 5 diferenţe majore care ne fac mai vulnerabili

    Autorul studiului: Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman) 

    Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:

    (1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);

    (2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

    (3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%).

    Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016.

    Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

    (4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

    (5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

    • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;

    • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);

    • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

    Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

    Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

    Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

    Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

    Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.


    „Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

  • Iohannis: Noul guvern să se aşeze la masa dialogului cu mediul de afaceri

    Preşedintele a afirmat că unele măsuri anunţate recent pot semăna ”incertitudine şi îngrijorare”, subliniind că semnalele primite din partea mediului de afaceri îl determină să ”atragă atenţia” executivului şi coaliţiei de guvernare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Start-Up Nation nu se mai prelungeşte până pe 28 iulie, ci până vineri, 14 iulie

    Ieri, ministrul Ilan Laufer anunţase pe pagina sa de Facebook că termenul limită pentru înscrierea în programul Start-up Nation a fost prelungit până la data de 28 iulie 2017.

    „Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat dă curs solicitării mediului de afaceri privind prelungirea termenului-limită pentru înscrierea în programul Start-up Nation. Astfel, antreprenorii interesaţi de înscrierea în program pot depune dosarele online ca şi până acum, până la data de 28.07.2017, ora 20.00“, a anunţat ministrul pe pagina sa de Facebook. 

    Mai multe detalii pe www.zf.ro

  • Feriţi-vă de sărăcirea clasei de mijloc!

    “Prin comparaţie cu anul 2008, în momentul de faţă firmele româneşti sunt mai îndatorate, înregistrează un capital de lucru negativ, expuneri comerciale de două ori mai mari şi au o capacitate de autofinanţare mult mai fragilă”, spune un raport al Coface România, firmă de risc şi consultanţă.

    Mai mult decât atât, dacă ar exista şocuri similare precum cele resimţite pe durata anului 2009, atât pe canalul financiar, cât şi comercial, firmele româneşti au acum o imunitate mult mai slabă: practic, una din trei companii ar intra în incapacitate de plată, comparativ cu media de 20% înregistrată în 2009, spune Iancu Guda, services director în cadrul Coface România.
    În acest moment, riscul este pe tot lanţul unui business, unui client şi se transferă către toţi ceilalţi.

    „Pentru o politică eficientă a managementului riscului de credit nu mai este suficient să îţi cunoşti doar clientul. Trebuie să ajungi să cunoşti situaţia celor mai importanţi clienţi ai clienţilor tăi”, menţionează Iancu Guda.

    Parcă sunt două lumi: cea macro, unde creşterea economică depăşeşte 5%, unde dobânzile sunt la cel mai scăzut nivel din istorie – ROBOR la trei luni este de 0,8% -, şi cea micro, unde 7 din 10 companii îşi plătesc mai târziu furnizorii, durata medie de colectare a creanţelor a crescut de la 60 de zile la aproape 114 zile, iar furnizorii au devenit cei mai mari creditori ai companiilor, luând locul băncilor.

    Toată lumea vrea antreprenori români, dar mediul în care acţionează ei este din ce în ce mai dificil şi mulţi îşi pun întrebarea dacă mai are sens să facă acest lucru. România stă cel mai prost din Europa la numărul de companii pe cap de locuitor: 23 la mie; spre comparaţie, în Cehia raportul este de 140 la mie.

    Pentru că nimeni nu s-a îngrijit în criză de companiile româneşti, care în marea lor majoritate sunt mici şi mijlocii (nu toată lumea poate să fie Dedeman, cu 1 miliard de euro cifră de afaceri), situaţia din businessul românesc nu este tocmai roz, contrastând cu această creştere economică, şi la un moment dat s-ar putea să explodeze.

    Politologul american George Friedman, în cartea sa „Puncte de presiune: Despre viitoarea criză din Europa”, spune că cel mai periculos lucru într-o societate, într-o economie, într-o ţară este atunci când clasa de mijloc începe să sărăcească.

    „Săracii sunt săraci şi este, de obicei, greu să îi faci să sărăcească şi mai mult, iar dacă lucrurile acestea se întâmplă, nu este o schimbare radicală şi este, deseori, ceea ce ei aşteaptă de la viaţă. Dar un profesonist de 40 sau 50 de ani se confruntă cu o criză la care nu s-a aşteptat, pe care nu a provocat-o şi care i-a schimbat profund percepţia de sine. El şi-a pierdut nu doar averea, câştigată prin muncă, ci şi imaginea pe care o are despre sine. Cine este el, dacă nu un avocat, sau un medic, sau un proprietar de magazin? Când clasa de mijloc cade în mijlocul şomerilor săraci şi când această cădere este ceva inexplicabil şi, mai rău, ceva din care nu pare să existe o şansă de revenire, atunci începe instabilitatea politică”, spune Friedman.

    Ironic, şansa României a fost că nu a reuşit să dezvolte atât de mult o clasă de mijloc care să fi pierdut atât de mult în criză, cu toate că avem foarte multe cazuri. Dar cei care au avut businessuri care au căzut în criză îşi îndreaptă furia către bănci, pentru că nu le-au susţinut când afacerile au căzut.

    De asemenea, pe scena politică, cei care au avut o afacere mică sau mijlocie au întors spatele PDL şi PNL, partide pe care le considerau de-ale lor, care sprijineau capitalul românesc, mai ales după introducerea cotei unice de 16%.

    Ca reacţie, mulţi s-au îndreptat către PSD, care a avut în campania electorală o retorică naţională şi le-a dat impresia că ar putea să-i sprijine mai mult.

    Toată lumea se uită stupefiată la scena politică, încercând să înţeleagă ce se întâmplă, de ce un partid şi-a dat jos prin moţiune de cenzură propriul premier. 

    Companiile româneşti mici şi mijlocii vor îndura cât vor îndura, dar la un moment dat frustrarea şi revolta lor, pentru că nu au niciun sprijin politic, se vor vedea în piaţă, mai ales că nu vor avea ce să mai piardă.

    Băncile nu mai susţin atât de mult antreprenorii români, atât timp cât ei nu-şi capitalizează companiile şi nu vin în business cu banii lor.

    De partea cealaltă, antreprenorii fie nu mai au bani, fie nu mai vor să-i pună la bătaie, pentru că nu ştiu încotro se va duce afacerea.

    Conform unei prezentări a viceguvernatorului BNR Liviu Voinea, doar una din cinci companii care ar putea să facă investiţii chiar face acest lucru.

    Dar toată lumea se îndreaptă în final către stat, fie că sunt companii, fie că sunt bănci, de la care aşteaptă fie bani – programul Start-Up Nation -, fie garanţii, fie comenzi, fie lucrări în infrastructură şi educaţie.

    Iar partidele politice, guvernul, indiferent care va fi el, nu vor avea de unde să ofere acest lucru, pentru că nu au pus nimic, nu au însămânţat când trebuia.

    Gândiţi-vă că toate aceste companii mici şi mijlocii duc în spate cel puţin 2,5 milioane de angajaţi care, la rândul lor, vor să aibă un salariu din care să-şi cumpere o maşină, să ia un credit pentru apartament sau să se ducă în vacanţă.
     

  • Ilan Laufer, validat în funcţia de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

    În discursul său, Laufer a enumerat câteva dintre priorităţile mandatului său: “Programul Start Up Nation, care este unul dintre pilonii Programului de guvernare pentru stimularea mediului de afaceri. Din lunile aprilie şi mai şi până în acest moment am constat o creştere numărului de societăţi comerciale nou înfiinţate. Mai avem încă aproximativ trei săptămâni de înscriere. Avem deja peste 8000 de useri care au intrat pe aplicaţie şi şi-au creat cont”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ilan Laufer, validat în funcţia de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

    În discursul său, Laufer a enumerat câteva dintre priorităţile mandatului său: “Programul Start Up Nation, care este unul dintre pilonii Programului de guvernare pentru stimularea mediului de afaceri. Din lunile aprilie şi mai şi până în acest moment am constat o creştere numărului de societăţi comerciale nou înfiinţate. Mai avem încă aproximativ trei săptămâni de înscriere. Avem deja peste 8000 de useri care au intrat pe aplicaţie şi şi-au creat cont”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câte miliarde de euro ar pierde mediul de afaceri în urma crizei politice

    „Importurile din primele trei luni ale acestui an au însumat 20,8 miliarde de euro, iar dacă avem în vedere deprecierea monedei de la 4,55 la 4,59 lei/euro ajungem la concluzia că numai la acest capitol se pierd 20 de milioane de euro. În plus, suntem la jumătatea anului şi România nu a absorbit aproape nimic din cele 4,6 miliarde de euro. Foarte probabil, la sfârşitul anului vom avea 80% neabsorbiţi”, a declarat Florin Jianu, lider al CNIPMMR şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Ponta.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info