BusinessMagazin

Tag: mediul de afaceri

  • Guvernul Dăncilă pregăteşte un OUG pentru finanţarea IMM-urilor. Programul Start-Up Nation, sub semnul întrebării

    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat vrea să regândească programele de finanţare nerambursabilă şi susţinere pentru companiile antreprenoriale la început de drum şi propune înfiinţarea unui târg al IMM-urilor şi al unui accelerator pentru businessuri, în cadrul unui nou proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat vineri pe site-ul instituţiei.

    Astfel, potrivit propunerii de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru perioada de programare 2020-2027, se prelungeşte perioada de implementare a programelor de sprijin şi se introduc alte noi programe de sprijinire a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, se arată în nota de fundamentare.

    Prin urmare, unul dintre programele propuse de OUG se numeşte Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

    „Programul urmăreşte promovarea spiritului antreprenorial, stimularea dezvoltării afacerilor şi ocupării forţei de muncă în domeniul IMM, facilitarea contactelor dintre potenţialii întreprinzători/întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi agenţii economici/instituţiile publice sau private care oferă servicii pentru sectorul IMM, în scopul creşterii numărului întreprinzătorilor de succes şi îmbunătăţirii performanţelor economice şi tehnice ale IMM, stimularea şi susţinerea IMM în activităţile de export, promovarea produselor şi serviciilor româneşti, stimularea şi susţinerea internaţionalizării IMM”, arată documentul semnat de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea,  şi avizat de ministrul Economiei, Niculae Bădălău, ministrul Finanţelor, Eugen Tedorovici, ministrul Justiţiei, Ana Birchall şi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    OUG-ul menţionează că programul este parte integrantă a Săptămânii Europene a IMM-urilor, o campanie de promovare a antreprenoriatului în Europa şi de informare a natreprenorilor despre ajutorul de care pot beneficia la nivel euroepean, naţional şi local.

    Al doilea program pe care îl propune proiectul legislativ reprezintă un program de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

    „Programul are drept scop sprijinirea realizării de investiţii în companiile beneficiare în vederea creşterii accelerate a acestora pe termen scurt şi mediu. Programul se desfăşoară în continuarea Programului Româno-Elveţian pentru dezvoltarea IMM-urilor, conform prevederilor Acordului de proiect semnat de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia şi Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei – prin Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism şi Acordului de implementare semnat la 16.01.2014 de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei – prin Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism cu privire la Programul româno-elveţian pentru IMM-uri. Beneficiarii vor fi exclusiv IMM-uri”, potrivit documentului.

    OUG-ul semnat şi de premierul Vasilica-Viorica Dăncilă susţine că aceste măsuri sunt necesare şi încurajate de Comisia Europeană.

    Programele vor fi implementate pe fonduri bugetare, nu pe fonduri europene, potrivit informaţiilor din piaţă. Momentan, Programul Startup Nation şi modul în care acesta s-ar împleti cu noile programe, sunt sub semnul întrebării.

    „În prezent, performanţa generală a României în ceea ce priveşte accesul la finanţare este sub media europeană. Întreprinderile, în special la începutul activităţii, nu sunt adesea capabile să demonstreze în faţa finanţatorilor bonitatea lor financiară, întrucât, de exemplu, nu dispun de garanţii suficiente, şi, de asemenea, nici soliditatea planurilor lor de afaceri, întrucât nu au performanţe economice dovedite. Ca urmare a asimetriei informaţiilor, este posibil ca piaţa financiară să nu ofere finanţarea de care aceste întreprinderi, mai ales mici şi mijlocii, au nevoie. În acest context, Comisia Europeană recomandă autorităţilor române să ia în considerare implementarea unor măsuri de încurajare a acestor tipuri de investiţii. Neadoptarea cadrului legal de reglementare constituie o situaţie excepţională care ar conduce la pierderea unor sume importante de bani alocate programelor de sprijinire a întreprinderile mici şi mijlocii corelată cu creşterea şomajului în rândurile populaţiei active a României, precum şi riscul de neangajare al tinerilor absolvenţi ai învăţământului terţiar”, motivează OUG-ul.

     

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Amalia Buliga, CEO { Diverta }

    •   Amalia Buliga a preluat conducerea Diverta în 2010, după ce ocupase timp de aproape patru ani funcţia de director financiar.
    •   A absolvit Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, Facultatea de Bănci şi Pieţe de Capital, şi are un EMBA obţinut în 2016.
    •   Crede că trebuie să fii sigur(ă) că ai toate informaţiile importante din domeniul în care activezi, astfel încât să controlezi cât mai bine orice eventuale surprize. 

    Cifră de afaceri (2018): 12,5 mil. euro
    Profit operaţional (2018): 475.000 euro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Geanina Băbiceanu, market director { Mars România }

    •   Are o experienţă de peste 20 ani în domeniul FMCG, ocupând poziţii de management în departamentele de marketing şi vânzari ale unor companii din industrie precum Lactalis România, Intersnack România sau Kraft Foods.
    •   S-a alăturat echipei Mars în 2009, în cadrul diviziei Wrigley din România, ca regional marketing director.
    •   Principalele reguli după care se ghidează în carieră sunt acelea de a lucra pentru o companie cu care împărtăşeşte aceleaşi valori şi principii şi de a accepta doar roluri care îi vor face plăcere şi o vor provoca la nivel profesional, ajutând-o să se dezvolte şi să înveţe lucruri noi.
    •   Sfatul său pentru cineva care doreşte să înceapă o carieră în acest domeniu este de a o începe într-o companie care îşi asumă un scop şi un impact pozitiv în societate, pe termen lung, deoarece consideră că acest lucru creează o legătură extraordinară între tine ca profesionist şi companie, şi setează un nivel foarte bun de motivare personală, şi de a avea răbdare şi de a accepta că fiecare etapă este importantă în dezvoltarea ca profesionist.

    Cifră de afaceri (2017): 503 mil. lei
    Profit (2017): 28,9 mil. lei
    Număr de angajaţi: 213

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Daniela Becheru, cofondator şi acţionar { F64 }

    •   Daniela Becheru a fondat împreună cu Marian Alecsiu F64, cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei; fiecare din cei doi asociaţi  ai F64 deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei.
    •   Este de părere că entuziasmul e ingredientul principal pentru a reuşi în antreprenoriat; totodată, îi sfătuieşte pe tinerii aflaţi la începutul carierei să nu se aştepte ca businessul să crească peste noapte; deoarece este nevoie de putere de muncă şi disponibiliate pentru business chiar şi 12-14 ore pe zi.
    •   Un alt aspect pe care îl consideră important pentru a reuşi în business este să te înconjuri de oameni de valoare, care se simt bine lângă tine, pentru că totul este greu la început, iar lucrurile ar putea să nu avanseze atât de rapid: „Nu dispui de nimic din ce poate oferi o companie mare, aşa că singurele beneficii nepreţuite sunt climatul şi entuziasmul”.

    Cifră de afaceri (2017): 122,3 mil. lei
    Număr de angajaţi: 140

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Anca Vlad, preşedinte şi acţionar { Fildas-Catena }

    •   A absolvit Academia de Studii Economice – secţia Relaţii Economice Internaţionale.
    •   În 1991 a înfiinţat Fildas Trading, iar după opt ani a pus bazele lanţului de farmacii Catena.
    •   Spune că principalele reguli după care se ghidează în carieră sunt respectul pentru parteneri, colegi şi clienţi deopotrivă, acordarea unei atenţii deosebite respectării legislaţiei şi accentul pus pe avansarea oamenilor talentaţi şi implicaţi din cadrul grupului în pozitii manageriale.
    •   Consideră că principalele cerinţe pentru reuşita în domeniul medico-farmaceutic sunt o solidă cultură generală şi o permanentă curiozitate. Crede că fizica, chimia şi matematica sunt importante surse de înţelegere atunci când antreprenorul nu este medic sau farmacist, iar limbile străine sunt obligatorii, la fel şi cunoştinţele financiar-economice.

    Cifră de afaceri Fildas Trading (2018): 780 mil. euro
    Reţeaua de farmacii Catena (2018): 860 mil. euro
    Număr de angajaţi (la nivel de grup): 6.400

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Adriana Grigorescu, director comercial { Rompetrol Downstream }

    •   Adriana Grigorescu a preluat funcţia de director comercial al Rompetrol Downstream în februarie 2017.
    •   Lucrează în cadrul grupului, din 2002, când a fost deschisă prima staţie Rompetrol din Ploieşti.
    •   Adriana Grigorescu a absolvit Facultatea de Chimie, dar nu a activat niciodată ca profesoară.

    Cifră de afaceri (2017): 8,87 mld. lei
    Profit (2017): 168 mil. lei

  • 100 cele mai puternice femei din business: Flavia Popa, secretar general { BRD-GSG }

    •   Flavia Popa este secretar general al BRD din anul 2012 şi conduce din acest rol o echipă de peste 50 de oameni; ea se alăturase grupului în 2005, în cadrul departamentului Legal.
    •   Înainte de a se alătura BRD, Flavia Popa a lucrat timp de aproape 4 ani la Alpha Bank.
    •   Crede că principiul „nu contează ce meserie ai, contează să fii cel mai bun”, enunţat de Abraham Lincoln, funcţionează de când există lumea şi se va aplica până la sfârşitul ei.

    Active totale (2017): 53,49 mld. lei
    Profit (2017): 1,3 mld. lei

  • PSD pregăteşte o nouă revoluţie în OUG 114. Eugen Teodorovici: Mediul de afaceri va fi foarte încântat de modificările la OUG 114. Partea socială ajunge

    „Mediul economic va fi mulţumit de ceea ce urmează (modificările la OUG 114/2018)”, a spus Eugen Teodorovici, într-o emisiune la TVR 1.

    Ministrul Finanţelor a pariat cu moderatorul că „mediul de afaceri va fi foarte încântat” de modificările la OUG nr 114/2018, dar nu pe demisia lui, dacă va fi infirmat de mediul de afaceri.
     
    „Nu cu demisia. Îmi asum. Dar când vine Iohannis şi spui Tu minţi… Pe Băsescu l-aţi întrebat”, a mai spus Teodorovici.
     
    Ministrul Finanţelor a completat că în acest an Guvernul se va concentra pe investiţii. „Partea socială este gata, pe Legea pensiilor, Legea salarizării. Ajunge. Acum economia, că dăm ajutor de stat pentru companii, că venim cu măsuri care să sprijine mediul de afaceri, că venim cu amnistia fiscală…”, a mai spus Teodorovici.

  • Se întâmplă: Două dintre cele mai mari bănci din Europa merg înainte şi încep discuţiile pentru o fuziune

    Acţiunile bursiere ale creditorilor din Germania s-au tranzacţionat în creştere după ce luni mediul german de business a fost acaparat de un sentiment pozitiv legat de o potenţială fuziune între cele mai mari două bănci din ţară, potrivit Reuters.

    Berlinul a început să facă presiune asupra Deutsche Bank să vină cu un plan pe termen lung după ce s-a chinuit timp de un deceniu să redevină o bancă profitabilă după criza din 2008 – perioadă în care cel mai mare creditor din Germania a plătit miliarde de euro în amenzi şi penalizări.

    Astfel, ieri la ora 15.30 acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau la 8 euro per acţiune, în creştere cu 3,7% de la începutul şedinţei la o capitalizare de circa 16,6 mld. euro. În acelaşi timp, acţiunile Commerzbank se tranzacţionau la 7 euro per acţiune, în creştere cu 5,9% de la începutul şedinţei, la o capitalizare bursieră de aproape 8,8 mld. euro.

    Federaţia nemţească BGA, care reprezintă companiile medii şi mari care exportă bunuri şi servici, a anunţat ieri că o fuziune ar putea avea sens dacă rezultatul ar da naştere unui jucător pe termen lung pentru economia germană.

    Înăsprirea cadrului de reglementare corelat cu dobânzile scăzute fac din ce în ce mai dificilă pentru bănci acordarea de credite de export.

    „Devine din ce în ce mai greu pentru companii să găsească un partener care poate oferi finanţare. Modelul de business al băncilor este pus sub presiune, şi ne-am bucura dacă pe termen lung am avea cel puţin un jucător global ca partener internaţional pentru businessurile noastre”, a spus Holger Bingmann, preşedintele BGA.

    CEO-ul Deutsche Bank a anunţat că este de acord să se întâlnească cu omologul său pentru a începe discuţiile informale, potrivit unei surse citate de Reuters. Potrivit informaţiilor, investitorul american Cerberus Capital Management, un acţionar majoritar atât în Deutsche Bank cât şi în Commerzbank, este deschis către o fuziune.

     

  • Prima lună cu Ordonanţa 114 pe masă: Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara către clienţi iar euro a atins maximul istoric

    „Nu putem trăi izolaţi unii de alţii. Nu poate exista un guvern închis în nişte camere de unul singur şi care să ia decizii care ne privesc pe toţi”, spune Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o asociaţie care reuneşte o comunitate de antreprenori şi manageri din România, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută, ce a avut ca temă efectele economice ale OUG 114 după prima lună de la intrarea în vigoare, precum şi modul în care antreprenorii văd proiectul de buget anunţat de guvern.

    „OUG 114 este mărul discordiei şi al problemelor cu care se confruntă mediul economic, dar şi cel politic”, spune Dragoş Roşca.

    Acţiunile guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu mediul de business derutează antreprenorii şi investitorii, care nu mai ştiu la ce costuri să se aştepte, ce anume ar putea să se întâmple şi în ce formă. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri românesc, care ia poziţie şi critică hibele ordonanţei din decembrie 2018.

    Analiştii consideră că noile modificări fiscale determină scăderea profitabilităţii şi a veniturilor companiilor, scăderi care pot duce la oprirea sau îngreunarea investiţiilor. De asemenea, şi şeful Romgaz a ieşit public cu estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019.

    Pe piaţa de capital, brokerii consideră că amânarea publicării bugetului a tras în jos bursa locală. Companiile listate la Bucureşti au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonanţa 114, echivalentul a 7,5%, ajungând astfel la 149 de miliarde de lei.

    Reprezentanţi ai companiilor au comparat ordonanţa din decembrie cu alte ordonanţe pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului şi la care a renunţat în scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru că au prezentat multe hibe. Taxa pe stâlp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat sunt doar câteva dintre măsurile menţionate. Acele taxe mergeau către primării, care au constatat că duc lipsă de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, dă naştere la mari tensiuni în zona politică în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

    Companiile româneşti, faţă în faţă cu OUG 14

    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator City Grill şi membru în boardul RBL, consideră că această ordonanţă a fost marketată ca fiind o acţiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecţie a companiilor străine, dar aceasta este o promovare falsă. Petrescu spune că, în realitate, companiile româneşti vor fi cel mai afectate, prin creşterea cheltuielilor de finanţare, dar şi, în mod indirect, prin oprirea investiţiilor.

    Costurile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de creşterea preţului serviciilor sau produselor. „Raţional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de creşteri de cost. Unul pleacă de la costul valutar, cu o incidenţă între 5% şi 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce înseamnă import ş.a.). Apoi, costul cu resursa umană, între 10% şi 15%, pe fondul creşterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat între 20% şi 30% pe tot anul”, spune antreprenorul, care menţionează că nu ne mai putem gândi la investiţii atât timp cât marja de profitabilitate este astăzi, cel puţin în prognoză, aproape de 0.

    Fără 5G din cauza politicului

    Primele reacţii din partea companiilor de telecomunicaţii arată că acestea nu mai vor să participe la licitaţia privind tehnologia 5G, „pentru că nimeni nu poate să facă o investiţie atât de mare atât timp cât nu ştie care va fi cadrul legislativ clar pe următorii 10-15 ani”, spune Dragoş Roşca. Investiţiile în fibră optică de acum 15-20 de ani fac ca România să fie astăzi extrem de competitivă în acest domeniu. Acele investiţii au pus bazele unei industrii IT care la acest moment înseamnă aproape 10% din PIB-ul României. Dacă investiţia în tehnologia 5G ar fi ratată pe fondul OUG 114, alte ţări ar putea face acest pas înaintea noastră. „Ne vom trezi peste 4-5 ani că nu mai suntem acea destinaţie bună de investiţii”, spune Dragoş Roşca.

    Kilometri de autostrăzi, din nou în aşteptare

    Industria cimentului şi a fier-betonului nu intră sub incidenţa ordonanţei, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt şi în sectorul construcţiilor. Conform producătorilor de materiale de construcţii şi constructorilor, faptul că guvernul recunoaşte sectorul construcţiilor ca sector de prioritate naţională este o măsură binevenită.

    Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune că 1 euro investit în construcţii atrage în economia pe orizontală circa 3 euro. Este o măsură foarte binevenită, dar nu suficientă, spune acesta. „Din bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a bugetat nici ea şi suntem în urmă cu 400 de kilometri de cale ferată pentru anul 2017 faţă de angajamentele luate în cadrul UE”, spune Mihai Rohan.

    „Stabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la număr, este arbitrară. Altă năzbâtie este stabilirea cifrei de afaceri lunar şi cumulat la începutul anului. În ianuarie, februarie, martie, în sectorul construcţiilor nu prea există activitate”, spune Mihai Rohan, care a afirmat că o altă idee la care s-au gândit ar fi suspendarea aplicării Ordonanţei 114 până anul viitor, timp în care se pot observa toate consecinţele pe care le are o astfel de abordare.

    Mai puţine finanţări

    În sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte în rândul finanţărilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, spune că accesul la finanţare nu este constant, este foarte bun în zona de vârf şi este foarte modest la bază, unde doar în ultimii trei ani Banca Transilvania a finanţat peste 50.000 de IMM-uri mici.

    „Accesul la finanţare este dependent de profit şi de capacitatea de dezvoltare a instituţiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii şi, implicit, modul în care instituţiile financiare susţin economia şi societatea românească. Dacă sectoarele transversale, care susţin toate celelalte sectoare pentru a crea valoare adăugată, îşi regândesc bugetele ca să poată susţine financiar acest nivel excesiv de taxă, asta înseamnă mai puţine investiţii, fapt care atrage mai puţină valoare adăugată în întreg lanţul valoric din economie. Ce investim astăzi face diferenţa mâine, iar dacă sectoarele transversale nu pot investi doar ca să poată susţine o taxă suplimentară, atunci avem o economie mincinoasă”, spune şeful adjunct al BT, care are convingerea că OUG 114 va avea în 2020 cu totul altă formă decât cum arată astăzi, pentru că este injustă în primul rând pentru economie şi este contraproductivă.

    Costuri mai mari cu factura de energie

    La nivel energetic, în urma restrângerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia vândută consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, creşterea preţurilor către consumatorii finali, dar şi inflaţia. Dragoş Roşca spune că pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic decât pentru companiile din producţie.

    Statul român a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie în 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi producători de gaze naturale din România şi singurul controlat de stat, a făcut deja estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019, în ciuda unei estimări în creştere a producţiei de gaze.

    Critici au existat şi în ceea ce priveşte ordonanţa de la nivel guvernamental prin care se translatează amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum între 2.000 şi 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restrâns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concurenţei fiind unul dintre puţinele în care se aplică.

    Creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o altă chestiune cu implicaţii majore (presiune pe costuri, pe preţuri) contestată de companii.
    Reprezentanţii businessului românesc spun că greva fiscală nu reprezintă o rezolvare şi că se aşteaptă la o comunicare mai eficientă cu guvernanţii şi la modificări favorabile ale Ordonanţei 114.