Tag: medicina

  • Premiul Nobel pentru Economia a fost acordat lui Richard H. Thaler, pentru “contribuţia sa la înţelegerea dimensiunii psihologice a economiei”

    Premiului Nobel pentru Medicină 2017 (anunţat pe 2 octombrie) a fost atribuit cercetătorilor americani Jeffrey C. Hall, Michael Roshbash şi Michael W. Young, pentru contribuţia acestora la studiul mecanismului “ceasului biologic”.

    Câştigătorii premiului Nobel pentru Fizică (anunţat pe 3 octombrie) sunt cercetătorii americani Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip. S. Thorne, pentru contribuţiile aduse la studiul undelor gravitaţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile femeii care a reuşit să piardă într-un singur an o avere de 9 miliarde de dolari

    Elizabeth Holmes, CEO al Theranos, a anunţat printr-o scrisoare deschisă că va închide toate centrele şi laboratoarele companiei. Mişcarea va afecta, potrivit acesteia, peste 340 de oameni.

    Mişcarea reprezintă ieşirea Theranos de pe piaţa testelor de sânge şi reorientarea companiei către zona de procesare a datelor medicale. În urmă cu un an, Holmes cerea aprobarea FDA pentru un proces de testare a sângelui ce ar fi trebuit să revoluţioneze medicina.

    Anul trecut, Forbes îi estima averea lui Elizabeth Holmes la 4.5 miliarde de dolari, făcând-o astfel cea mai bogată femeie din lume care şi-a construit averea singură. Acum averea ei este estimată de aceeaşi publicaţie la nimic, la zero.

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.

    Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.

  • Ideea afacerii a apărut după participarea la un curs: azi are o avere de 2,4 miliarde de dolari

    Deşi are origini în New Jersey, Faulkner şi-a petrecut întreaga viaţă în Wisconsin, acolo unde a obţinut o diplomă de master în ştiinţa calculatoarelor, la Universitatea din Wisconsin. Împreună cu soţul său, a trăit în aceeaşi casă din Madison mai bine de trei decenii şi conduce aceeaşi maşină de aproape cinci ani. Un personaj modest, s-a alăturat recent unor filantropi bogaţi precum Bill Gates şi Warren Buffett, promiţând ca după moarte să-şi lase averea fundaţiilor caritabile.

    Ideea de a dezvolta imperiul ce îi poartă semnătura s-a ivit după participarea la unul dintre primele cursuri de computere în medicină la Universitatea din Wisconsin. Decizia i-a reflectat interesul atât pentru domeniul medicinei – mama sa a fost câştigătoare a Premiului Nobel pentru Pace, iar tatăl său a fost farmacist – cât şi pentru tehnologie. Când avea 36 de ani, în 1979, Faulkner a fondat Human Services Computing, iar la început singurii angajaţi erau, pe lângă ea însăşi, două asistente. Astăzi compania are peste 9.000 de angajaţi. Pentru o firmă în domeniul tehnologiei cu sediul în Midwest, creşterea a fost iniţial modestă.

    La unsprezece ani de la înfiinţare, compania, care ulterior şi-a schimbat numele în Epic, avea 30 de angajaţi. Însă a adăugat în portofoliu câţiva clienţi importanţi, precum Harvard Community Health Plan, Ministerul de Sănătate al Canadei şi un spital cu 490 de paturi, construit de sultanul Bruneiului. Software-ul de contabilitate al Epic a fost utilizat de aproximativ 100 de spitale din Asia, Canada şi Statele Unite. Unul dintre cele mai mari puncte forte ale companiei a fost lansarea produsului electronic de înregistrări medicale cu ajutorul Windows (EMR), numit EpicCare.

    Datorită popularizării din om în om şi dezvoltării sistemului Windows în sine, produsul a devenit standardul industriei sale, iar în 1997 Epic a avut venituri nete de 6,6 milioane de dolari şi vânzări de 30,9 milioane de dolari. De asemenea, EpicCare a devenit oficial cel mai mare sistem naţional de înregistrări electronice, cu aproximativ 18.000 de licenţe vândute. Pe măsură ce s-a extins în tot mai multe spitale, veniturile au crescut, ajungând la 162 milioane de dolari în 2003. Chiar şi după ce valoarea companiei a crescut considerabil, Faulkner a refuzat cu fermitate să o listeze la bursă sau să vândă măcar o parte din ea.

    Ca lider, Faulkner a devenit cunoscută pentru crearea unui stil de muncă extenuant, ce presupune ore multe peste program. Au existat multe controverse în legătură cu acest subiect, cultura corporativă a companiei, şi o serie de procese ce au contestat regulile de plată ale orelor suplimentare şi etica muncii extreme.

    Angajaţii spun că Faulkner e dispusă să stea şi să lucreze toată noaptea pentru a-şi îndeplini sarcinile şi se aşteaptă ca şi ceilalţi să facă acelaşi lucru. Pe de altă parte, Judy Faulkner este cunoscută ca o mare iubitoare şi deţinătoare de lucrări de artă, iar sculpturile, picturile şi mobilierul artistic decorează clădirile şi campusul companiei Epic. Faulkner are o soră medic şi un frate avocat; soţul ei, Gordon, este medic pediatru şi au trei copii: două fiice şi un fiu.

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

    Din verzi se fac rosii peste noapte! Rosiile de import ajunse in rafturile supermarketurilor din Timisoara sunt vopsite cu o super tehnologie, a explicat Cosmin Popescu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I al Romaniei.

    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.

    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.

    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.

    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro

     

  • De ce a ales după 14 ani în Italia să se întoarcă în România pentru a studia medicina la „Carol Davila”

    „Locuiesc în Italia de 14 ani, am dat aici examenul de limbă şi sperăm să fie bine. Am dat Bacalaureatul acolo şi acum m-am întors acasă. O să dau admiterea şi în Italia, dar acolo se dă pe 5 septembrie şi este puţin mai greu pentru că sunt doar 100 de locuri scoase la concurs. Dar cel mai mult îmi doresc să ajung aici, cu toate că îmi este puţin teamă de chimie. Dar cu siguranţă voi rămâne aici să profesez. Diferenţa este că pregătirea şcolară aici, în România, este mult mai ambiţioasă, adică, eu am făcut clasa I aici şi ştiam să scriu, să număr, ştiam engleză, iar când am ajuns în Italia, am observat că elevii nu ştiau toate aceste lucruri. Eu m-am tot documentat şi am aflat că în România, practica la medicină este mult mai bine făcută. Acolo totul se bazează mai mult pe teorie”, a declarat Ana, în vârstă de 20 de ani.

    Pentru cei mai mulţi candidaţi nu mai există nicio altă opţiune în afară de Medicină, unii dintre ei aflându-se şi la a doua încercare.

    „Este a doua oară când dau la Medicină, dar anul acesta cred că m-am pregătit mai intens şi nu mai am nicio teamă. Şi dacă nu iau nici acum, sigur aş încerca, din nou, la anul, pentru că medicina este una dintre cele mai frumoase ştiinţe şi chestia asta mă reprezintă. Mi-ar plăcea tare mult să fac neuroghirurgie. Mă bate gândul să plec din ţară, dar doar vreo doi-trei ani pentru a mă perfecţiona, după care m-aş întoarce. Mă motivează şansa de a demonstra că se poate şi la noi în ţară”, a explicat Mihai, candidat la Medicină generală.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Statul dă cu o mână, dar ia cu alta. Rezidenţii la Medicină, lăsaţi fără o treime din venituri

    Din această lună, medicii rezidenţi nu vor mai primi banii alocaţi pentru bursele de studiu pentru că de la 1 iulie a intrat în vigoare legea salarizării! Cu toate aceastea, majorarile salariale pentru demnitari au intrat in vigoare din această lună. 
     
    UPDATE: Oficialii din Ministerul Muncii susţin că vor veni luni cu o interpretare astfel încât să fie plătite bursele.

    În medie, un rezident primea până acum aproximativ 2000 de lei, sumă la care se adaugă şi bursele de studiu. Studenţii vor rămâne, însă, doar cu salariul de bază.

    De la 1 ianuarie, un rezident ar urma să primească 900 de euro.

    În ultimii 14 ani, mii de medici români au ales să părăsească ţara, scrie realitatea.net

  • Peste 300 pacienţi români s-au tratat la spitalul WPK din Viena în primul semestru al anului, în creştere cu 116%

    Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali  atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.

    “Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.

    Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.

    Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.

    De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.

    Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold. 

    Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.

    Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.  

    Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.  

  • Peste 300 pacienţi români s-au tratat la spitalul WPK din Viena în primul semestru al anului, în creştere cu 116%

    Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali  atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.

    “Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.

    Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.

    Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.

    De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.

    Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold. 

    Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.

    Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.  

    Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.  

  • Dent Estet anunţă o creştere cu 28% a cifrei de afaceri în trimestrul I din 2017 faţă de perioada similară a anului precedent

    Creşterea cheltuielilor operaţionale cu 22%, o rată mai mică decât creşterea veniturilor, a asigurat o creştere corespunzătoare a profitabilităţii grupului. Evoluţia financiară pozitivă s-a datorat atât creşterii numărului de pacienţi, cât mai ales a solicitărilor de tratamente complexe, protetica dentară şi implantologia fiind specialităţile care au generat cele mai mari venituri pentru Grup.  

    Numărul pacienţilor trataţi în clinicile Grupului Dent Estet în această perioadă a crescut cu aproximativ 18% faţă de anul trecut. De asemenea, numărul medicilor a crescut cu aproximativ 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cifra de afaceri este una record pe piaţa serviciilor de stomatologie, Dent Estet situându-se, în continuare, pe locul 1 în domeniul clinicilor private de medicină dentară din ţara noastră.

    „Am început anul 2017 în forţă, cu rezultate financiare excelente, chiar peste aşteptările noastre. Dar cea mai mare bucurie vine din faptul că am lansat cu succes prima clinică de stomatologie complet digitală din România, cu scopul de a ne ţine de promisiunea noastră cea mai importantă, aceea de a încerca întotdeauna să oferim servicii remarcabile pacienţilor noştri.

    Grupul Dent Estet – liderul de necontestat al pieţei serviciilor stomatologice, cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniu şi o dinamică a operaţiunilor  îşi urmează cu succes drumul, la fel ca şi până acum. Avem un plan interesant pe termen scurt şi mediu, urmărind atât creşterea organică peste creşterea pieţei, cât şi dezvoltarea prin achiziţii”, a declarat Cristian Taban, Directorul Executiv al Grupului de clinici Dent Estet.

    Pe lângă cele 8 clinici stomatologice, începând cu luna iunie 2016, Grupul deţine şi un laborator dentar complet digitalizat, Aspen. Dent Estet este primul grup privat de clinici stomatologice din ţară care şi-a deschis propriul laborator complex de tehnică dentară, coordonat de o echipă de tehnicieni certificaţi în străinătate. Acesta este dotat cu aparatură capabilă să ofere soluţii estetice de înaltă acurateţe, smilare dinţilor naturali, şi eficientizează timpul de lucru al medicului, reducând totodată şi timpul de aşteptare al pacienţilor, până la 24 de ore. Laboratorul Aspen înregistrează o cifră de afaceri de 120.000 în primul trimestru al acestui an.

    În total peste 8.500 de pacienţi noi au trecut pragul clinicilor Dent Estet în ultimul an. Grupul Dent Estet a înregistrat de la deschidere, până în prezent, peste 65.000 de pacienţi, iar zilnic, clinicile stomatologice sunt vizitate, în medie, de 350 de pacienţi, numărul acestora continuând să crească de la an la an.