Tag: Marea Neagra

  • Un partid propune ca unii bani obţinuţi din exploatarea gazelor din Marea Neagră să meargă la Pilonul II

    ”Vom exploata gazele din Marea Neagră, dar ce vom face cu banii? Aşa cum se prefigurează lucrurile, banii vor merg la bugetul de stat. Adică vor merge predominant pe salarii şi pensii, inclusiv pensii speciale. Ce-i drept vor merge şi spre investiţii, dar ştiţi cât? Conform ultimelor date bugetare, doar 7.3%.

    Restul vor plăti toate sinecurile, toate pilele şi mai ales toate ciupelile şi pensiile speciale (9 miliarde de lei doar anul trecut). Mai mult, chiar şi din acel procent de investiţii, o bună parte sunt de fapt acel faimos program PNDL din care politrucii au furat ca din codru. Oare nu o mai exista altă soluţie pentru ca fondurile să ajungă să beneficieze fiecărui român? USR pune în dezbatere ideea ca fiecare să primim o cotă parte din veniturile rezultate din exploatarea gazelor prin conturile noastre de pilon 2”, a scris, Claudiu Năsui, joi, pe Facebook.

    Deputatul USR mai spune că, deşi socialiştii susţin că Pilonul II de pensii nu este bun şi au vrut să îl desfiinţeze, sistemul funcţionează şi dă roade de peste un deceniu.

    „Idee revoluţionară în România, dar în Norvegia există un fond suveran care exact asta face. La noi, însă, dacă s-ar face un astfel de fond, am avea imediat aceleaşi mafii care ar roi în jurul lui exact cu s-a întâmplat cu PNDL sau cu alte fonduri sau bănci devalizate ale statului român (unii îşi mai amintesc de devalizarea Bancorex).

    Dar în România avem deja un sistem de fonduri care funcţionează: pilonul 2 de pensii. De ce nu ar fi pensia noastră alimentată şi din gazele din Marea Neagră? Banii din pilonul 2 sunt ai noştri, doar că îi accesăm la pensie. Până atunci sunt investiţi. Şi nu sunt investiţi doar 7.3% precum sunt în bugetul statului, ci 100%. Chiar dacă socialiştii ne vor spune că nu e bun pilonul 2 şi unii au vrut chiar să-l desfiinţeze, sistemul funcţionează şi dă roade, de mai bine de 10 ani. Ce vor cei care atacă acest sistem de fapt? Vor să ajungem să fim toţi dependenţi de ei. Pilonul 2 înseamnă o pensie independentă de pixul politic”, a completat Năsui.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OMV Petrom investeşte 30 milioane de euro într-o campanie de foraj offshore în Marea Neagră

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai valoroasă companie listată la bursa românească, a început o campanie de foraj offshore în ape de mică adâncime, în perimetrul Istria din Marea Neagră, şi menţionează că două sonde noi vor fi forate până la finele acestui an, cu investiţii aferente de 30 milioane de euro.

    “Perimetrul Istria, aflat în apele de mică adâncime ale Mării Negre, are peste 30 de ani de istorie în producţia de ţiţei şi gaze. Deşi zăcămintele sunt mature şi au atins vârful producţiei cu ani în urmă, investiţiile susţinute şi utilizarea unor soluţii tehnice adecvate ne permit să deblocăm resurse suplimentare şi să compensăm declinul producţiei”, spune Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Upstream.

    Cele două sonde vor fi forate la adâncimi de peste 2.000 de metri sub fundul mării, în ape cu o adâncime de aproximativ 50 de metri. Sondele vizeazăsuplimentarea producţiei din zăcământul Lebăda Est (ţiţei şi gaze asociate), descoperit în 1979.

    Petrom menţionează că această campanie de foraj vine în continuarea proiectelor de investiţii pentru producţia offshore din apele de mică adâncime din Marea Neagră: circa 350 de milioane de euro au fost investiţi între 2014 şi 2018, inclusiv pentru forarea a zece noi sonde şi sidetrack-uri, modernizarea sistemului de comprimare a gazelor şi modernizarea instalaţiilor de producţie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Apusul unei ere: Gloria, prima platformă românească pentru foraje la Marea Neagră la adâncime de 90 m, va fi dezafectată

    În afară de Gloria, infrastructura de producţie offshore a OMV Petrom constă în şase alte platforme. OMV Petrom extrage din Marea Neagră circa un miliard de metri cubi anual. Gloria a fost instalată în 1976 şi forează la 90 metri adâncimea apei, la 100 km de ţărm.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: Marea Neagră va da în CLOCOT şi va deveni cel mai mare ŞANTIER al României. Vorbim de investiţii de sute de milioane de dolari

    Decizia este oarecum surprinzătoare ţinând cont că până acum oficialii companiei s-au declarat rezervaţi în ceea ce priveşte continuarea acestui proiect după toată modificăril legislative.
     
    Potrivit datelor disponibile, cele două zăcăminte ale BSOG, Ana şi Doina, care formează proiectul Midia, totalizează 10 miliarde de metri cubi de gaze şi pot oferi anual o producţie de un miliard de metri cubi de gaze, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din consumul României. Valoarea investiţiei este de 400 de milioane de dolari.
     
    La finalul săptămânii trecute, Ministerul Enrgiei anunţa următoarele:
     
    „Ministerul Energiei a emis actul de autorizare pen­tru efectuarea lucrărilor offhore necesare pentru punerea în producţie a gazelor naturale din perimetrul XV Midia, operat de Black Sea Oil & Gas. Actul de autorizare permite începerea construirii infrastructurii offshore a proiectului Midia.”
     
  • Două nave au luat foc în Strâmtoarea Kerci din Marea Neagră

    Echipajele de urgenţă au salvat trei persoane, iar corpul unui al patrulea navigator a fost scos la suprafaţă.

    Potrivit Rosmorrechflot, membrii echipajului au sărit în apă pentru a putea scăpa de flăcări.

    “O operaţiune de salvare este în plină desfăşurare. Trei supravieţuitori şi corpul unui marinar au fost scoşi la suprafaţă”, a transmis serviciul de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis a promulgat legea offshore

    Pe 24 octombrie, Camera Deputaţilor a votat, în calitate de for decizional, legea offshore privind condiţiile în care se vor realiza exploatările de gaze din Marea Neagră. Investitorii sunt obligaţi să tranzacţioneze 50% din gaze pe bursa din România, iar 25% din angajaţi trebuie să fie români.

    Deputaţii au adoptat atunci un amendament al PNL, la legea offshore, potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere li se aplică regimul fiscal specific aplicabil activităţii de explorare, dezvoltare şi abandonare desfăşurate în baza acordurilor existente.

    „Alin 1 art 18: Titularilor acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore , aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li, se aplică pe toată perioada derulării acestora nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferentă acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţii de explorare, dezvoltare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare la prezentei legi”, prevede amendamentul PNL votat de Camera Deputaţilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    De ani de zile circulau zvonuri cum că Vladimir Putin şi-ar fi construit un palat impresionant în sudul Rusiei cu banii furaţi de la fondul de stat, informează International Business Times.
     
    În 2015 au fost publicate fotografii ale palatului situat lângă Praskoveevka, în Krasnodar Krai. Proprietatea de 67 de hectare situată lângă Marea Neagră are terenuri de sport, parcuri, piscine şi chiar un mic sat pentru personal. 
     
     
    În documentele publice se arată că proprietatea este un hotel, dar activiştii ruşi din opoziţie susţin că palatul aparţine lui Putin, iar acest fapt este demonstrat de prezenţa serviciilor de securitate, dar şi de anumite documente incriminatoare care demonstrează cine este defapt proprietarul palatului.
    Costurile construcţiei palatului au fost estimate (2009) la 1 miliard de dolari de către Kolesnikov, un opozant al lui Putin. 
     
     
    Primele fotografii cu clădirea au apărutîn 2010 pe site-ul RuLeaks.net, varianta rusească a WikiLeaks. Kremlinul a negat în mod constant că palatul este construit pentru Putin, şi a respins acuzaţiile de corupţie. 
  • Bogăţiile Mării Negre sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni

    Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.

    La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.

    Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
    „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

    După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.

    În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.

    Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.

    Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.

    În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.

    În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).

    Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.

    De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.

    Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
    La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.

    Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.

    Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.

    Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
    „Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.

    Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

    Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.

    La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.

    „Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.

    De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei  companii elveţiene, SGS.

    „A fost noroc chior“, admitea olandezul.

    În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.

    Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.

    Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.

    Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.

    Carlyle nu s-a oprit însă aici.

    La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.

    În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.

    Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.

    Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.

    Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?


    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.


    Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.


    Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.

  • Cum au ajuns giganţii străini să foreze tot mai adânc după comorile României

    Mazarine Energy, în spatele căreia se află gigantul american Carlyle, cel mai mare fond de private equity din lume, a preluat încă 9 perimetre de ţiţei în România de la Petrom după ce la sfârşitul anului trecut a obţinut încă 19 acor­duri de concesiune.

    Ultima tranzacţie a fost anunţată vineri pe Bursa de la Bucureşti, unde sunt cotate acţiunile Petrom.
     
    Carlyle este şi în spatele Black Sea Oil&Gas, compania care a găsit gaze în Marea Neagră şi care acum, alături de Exxon/Petrom aşteaptă să vadă cum trece prin Parlament legea offshore, o lege extrem de controversată, care va decide viitorul gazelor din Marea Neagră, o afacere de peste 20 de miliarde de dolari.
     
  • Cifre nemiloase: statul încasează anual pentru gazul din Marea Neagră redevenţe de doar 30 milioane de dolari pentru 1,36 mld. metri cubi de gaze extrase, adică 10% din producţia de gaze totală a României

    „În anul 2017, din Marea Neagră a fost extrasă o cantitate de 1,36 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră a fost încasată, sub formă de redevenţă în anul 2017, suma de 116,4 milioane de lei (25 de milioane de euro, respectiv 29 de milioane de dolari)“, au precizat reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), gestio­narul tuturor bogăţiilor din subsolul României.
     
    În total, exclusiv din producţia de gaze naturale, care a fost de 13,5 miliarde de metri cubi anul trecut, statul român a încasat 798,2 milioane de lei (175 de milioane de euro, 197 de milioane de dolari).
     
    „În acest moment, pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră nu se plăteşte o redevenţă diferită faţă de cea aferentă gazelor produse onshore“, au mai precizat reprezentanţii ANRM.