BusinessMagazin

Tag: Marea Neagra

  • Secretarul general al ONU anunţă că acordul privind cerealele din Marea Neagră a fost prelungit

    Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat joi că salută acordul tuturor părţilor de a prelungi acordul privind cerealele din Marea Neagră pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei, scrie Reuters.

    “Salut acordul tuturor părţilor de a prelungi iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră pentru a facilita navigarea în siguranţă a exporturilor de cereale, produse alimentare şi îngrăşăminte din Ucraina”, a declarat joi secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

    Gueterres a mai spus că ONU este, de asemenea, “pe deplin angajată în eliminarea obstacolelor rămase în calea exportului de alimente şi îngrăşăminte din Federaţia Rusă” – o parte a acordului pe care Moscova o consideră esenţială.

  • Zece momente cheie din istoria spectaculoasă de 30 de ani a proiectului de gaze Midia: de la Sterling, la Curtea de la Haga, primul gaz nou şi încă un exit. Americanii de la Carlyle sunt gata să ridice ancora din Marea Neagră, în timp ce ruşii îl curtează pe Erdogan să transforme Turcia în noul hub de gaze din regiune

    O posibilă ieşire a fondului de investiţii Carlyle din acţionariatul Black Sea Oil and Gas (BSOG), compania care în vara acestui an a scos primele gaze noi din Marea Neagră prin proiectul Midia Gas Development, ar marca retragerea completă a americanilor din această regiune, având în vedere şi exitul de 1 mld. $ al gigantului ExxonMobil.

    Potrivit informaţiilor existente, recent Carlyle ar fi lansat o proces strategic de evaluare a BSOG în vederea pregătirii companiei pentru o nouă etapă de creştere, informaţie pe care nici reprezetanţii fondului de investiţii şi nici cei ai BSOG nu au dorit să o comenteze. Tot datele din piaţă spun că intenţia Carlyle este de a indentifica potenţiali noi parteneri în acest acest proiect, unde acţionar minoritar este şi BERD, care să poate susţină dezvoltarea companiei BSOG. 

    Informaţia vine într-un context extrem de delicat pentru regiune, războiul de la graniţa României ridicând semne de îngrijorare în rândul investitorilor. Pe de altă parte, săpătămâna trecută preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că guvernul său şi cel al Rusiei şi-au instruit autorităţile din domeniul energetic să înceapă studiile tehnice astfel încât Turcia să devină un hub semnificativ pentru gazele ruseşti în drumul lor spre Europa, notează Aljazeera. În timp ce americanii spun adio Mării Negre, turcii par a se alia cu Putin pentru a deveni cel mai mare punct de tranzit din regiune pentru gazul rusesc spre Europa.

    Cu un preţ istoric al gazului şi cu un război la graniţa României, americanii de la Carlyle au început un proces de evaluare strategică a proiectului pentru „a pregăti compania pentru o nouă etapă de creştere”, au spus pentru ZF surse din piaţa energiei. Până acum proiectul din Marea Neagră dezvoltat de BSOG a necesitat investiţii de circa 400 milioane de dolari, doar dezvoltarea proiectului până la primul gaz având o durată de 12 ani. În realitate, povestea proiectului Midia Gas Development (MGD) este o istorie de 30 de ani.

    Proiectul MGD constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor (STG) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Întreaga investiţie s-a ridicat la circa 400 de milioane de dolari. Cantităţile extrase vor fi cumpărate de ENGIE România în baza unui contract semnat în 2018 cu o durată de 10 ani. În total, rezervele sunt de 10 miliarde de metri cubi. Momentul în care americanii au finalizat proiectul este extraordinar: producţia internă este pe minus, astfel că nevoia de noi resurse este tot mai pronunţată, legislaţia abia a fost schimbată în favoarea investitorilor, iar preţurile sunt la cer şi cel mai probabil acolo vor rămâne ani de zile.

    Istoria proiectului Midia Gas Development (MGD) începe de fapt undeva prin anii 1992, când statul român şi canadienii de la Sterling Resources încheiau contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia. La finalul anului 2008, un act adiţional completa contractul. Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele: „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul amintit. În timp ce mulţi nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise. În februarie 2009, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre. În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an). Astfel, Sterling Resources a fost unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga. Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment. Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global. Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti. Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas (BSOG), compania începând anul acesta producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

     

    Care au fost momentele cheie ale proiectului Midia Gas Development:

     

    Istoria proiectului Midia Gas Development (MGD) începe de fapt undeva prin anii 1992, când statul român şi canadienii de la Sterling Resources încheiau contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia.

    În februarie 2009, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre. Sterling Resources a fost unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    La începutul lui 2014, Sterling încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle. Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas (BSOG)

    În 2017, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a devenit acţionar minoritar în cadrul companiei Black Sea Oil & Gas (BSOG), deţinută integral de Grupul Carlyle.

    În 2017, primele contracte de foraj pentru proiectul Midia îi sunt atribuite omului de afaceri Gabriel Comănescu, proprietarul Grup Servicii Petroliere, cel mai puternic antreprenor de la Marea Neagră.

    În 2018, BSOG anunţă că are un compărător pentru gazul din Marea Neagră. Este vorba de francezii de la ENGIE şi o înţelegere pe 10 ani de zile pentru toată producţia.

    În 2019, BSOG anunţă decizia finală de investiţii în proiect, în ciuda legislaţiei complet modificată de PSD, care a oprit proiectul Neptun Deep, acolo unde erau americanii de la ExxonMobil.

    În iunie, 2022. Primele gaze noi din Marea Neagră, din proiectul BSOG, intră în sistemul naţional de transport.

    Octombrie, 2022. Apar primele informaţii legate de un posibil exit al Carlyle din BSOG.

     

     

     

     

     

  • Zece momente cheie din istoria spectaculoasă de 30 de ani a proiectului de gaze Midia: de la Sterling, la Curtea de la Haga, primul gaz nou şi încă un exit. Americanii de la Carlyle sunt gata să ridice ancora din Marea Neagră, în timp ce ruşii îl curtează pe Erdogan să transforme Turcia în noul hub de gaze din regiune

    O posibilă ieşire a fondului de investiţii Carlyle din acţionariatul Black Sea Oil and Gas (BSOG), compania care în vara acestui an a scos primele gaze noi din Marea Neagră prin proiectul Midia Gas Development, ar marca retragerea completă a americanilor din această regiune, având în vedere şi exitul de 1 mld. $ al gigantului ExxonMobil.

    Potrivit informaţiilor existente, recent Carlyle ar fi lansat o proces strategic de evaluare a BSOG în vederea pregătirii companiei pentru o nouă etapă de creştere, informaţie pe care nici reprezetanţii fondului de investiţii şi nici cei ai BSOG nu au dorit să o comenteze. Tot datele din piaţă spun că intenţia Carlyle este de a indentifica potenţiali noi parteneri în acest acest proiect, unde acţionar minoritar este şi BERD, care să poate susţină dezvoltarea companiei BSOG. 

    Informaţia vine într-un context extrem de delicat pentru regiune, războiul de la graniţa României ridicând semne de îngrijorare în rândul investitorilor. Pe de altă parte, săpătămâna trecută preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că guvernul său şi cel al Rusiei şi-au instruit autorităţile din domeniul energetic să înceapă studiile tehnice astfel încât Turcia să devină un hub semnificativ pentru gazele ruseşti în drumul lor spre Europa, notează Aljazeera. În timp ce americanii spun adio Mării Negre, turcii par a se alia cu Putin pentru a deveni cel mai mare punct de tranzit din regiune pentru gazul rusesc spre Europa.

    Cu un preţ istoric al gazului şi cu un război la graniţa României, americanii de la Carlyle au început un proces de evaluare strategică a proiectului pentru „a pregăti compania pentru o nouă etapă de creştere”, au spus pentru ZF surse din piaţa energiei. Până acum proiectul din Marea Neagră dezvoltat de BSOG a necesitat investiţii de circa 400 milioane de dolari, doar dezvoltarea proiectului până la primul gaz având o durată de 12 ani. În realitate, povestea proiectului Midia Gas Development (MGD) este o istorie de 30 de ani.

    Proiectul MGD constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor (STG) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Întreaga investiţie s-a ridicat la circa 400 de milioane de dolari. Cantităţile extrase vor fi cumpărate de ENGIE România în baza unui contract semnat în 2018 cu o durată de 10 ani. În total, rezervele sunt de 10 miliarde de metri cubi. Momentul în care americanii au finalizat proiectul este extraordinar: producţia internă este pe minus, astfel că nevoia de noi resurse este tot mai pronunţată, legislaţia abia a fost schimbată în favoarea investitorilor, iar preţurile sunt la cer şi cel mai probabil acolo vor rămâne ani de zile.

    Istoria proiectului Midia Gas Development (MGD) începe de fapt undeva prin anii 1992, când statul român şi canadienii de la Sterling Resources încheiau contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia. La finalul anului 2008, un act adiţional completa contractul. Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele: „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul amintit. În timp ce mulţi nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise. În februarie 2009, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre. În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an). Astfel, Sterling Resources a fost unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga. Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment. Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global. Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti. Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas (BSOG), compania începând anul acesta producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

     

    Care au fost momentele cheie ale proiectului Midia Gas Development:

     

    Istoria proiectului Midia Gas Development (MGD) începe de fapt undeva prin anii 1992, când statul român şi canadienii de la Sterling Resources încheiau contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia.

    În februarie 2009, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre. Sterling Resources a fost unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    La începutul lui 2014, Sterling încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle. Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas (BSOG)

    În 2017, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a devenit acţionar minoritar în cadrul companiei Black Sea Oil & Gas (BSOG), deţinută integral de Grupul Carlyle.

    În 2017, primele contracte de foraj pentru proiectul Midia îi sunt atribuite omului de afaceri Gabriel Comănescu, proprietarul Grup Servicii Petroliere, cel mai puternic antreprenor de la Marea Neagră.

    În 2018, BSOG anunţă că are un compărător pentru gazul din Marea Neagră. Este vorba de francezii de la ENGIE şi o înţelegere pe 10 ani de zile pentru toată producţia.

    În 2019, BSOG anunţă decizia finală de investiţii în proiect, în ciuda legislaţiei complet modificată de PSD, care a oprit proiectul Neptun Deep, acolo unde erau americanii de la ExxonMobil.

    În iunie, 2022. Primele gaze noi din Marea Neagră, din proiectul BSOG, intră în sistemul naţional de transport.

    Octombrie, 2022. Apar primele informaţii legate de un posibil exit al Carlyle din BSOG.

     

     

     

     

     

  • Un general american cu patru stele ameninţă Rusia: Îi vom scufunda lui Putin flota din Marea Neagră

    Statele Unite şi aliaţii săi vor distruge trupele şi echipamentele ruseşti în Ucraina şi vor scufunda flota din Marea Neagră, dacă preşedintele rus Vladimir Putin va folosi arme nucleare, a declarat de fostul director al CIA şi generalul de patru stele în retragere al Armatei, David Petraeus.

    Într-un interviu acordat postului ABC News, Petraeus a explicat: „Doar pentru a vă oferi o ipoteză, am răspunde prin conducerea unui efort NATO colectiv, care ar elimina orice forţe convenţionale ruseşti pe care le putem vedea şi identifica pe câmpul de luptă din Ucraina şi, de asemenea, în Crimeea, precum şi fiecare navă din Marea Neagră”.

    Arme din Norvegia, Danemarca şi Germania

    Între timp, Ucraina se întăreşte pe zi ce trece pe front. Norvegia se alătură Danemarcei şi Germaniei în acţiunea de a cumpăra arme de artilerie, pentru a fi expediate în Ucraina. Valoarea totală este de 92 de milioane de euro, conform relatărilor postului norvegian TV2.

    Ministrul norvegian al apărării, Bjo›rn Arild Gram, a spus că există „o nevoie puternică” de a sprijini apărarea Ucrainei împotriva Rusiei şi că trebuie achiziţionate mai multe arme din industria de război.

    „Acum ne unim forţele pentru o achiziţie unică”, a spus oficialul amintit.

    Propunerea de a trimite mai multe arme în Ucraina are un sprijin politic puternic în Norvegia. „Avem o mare majoritate în Parlament care doreşte să ajute Ucraina în apărarea ei împotriva Rusiei”, a adăugat Gram.

  • Opinie Sorin Pâslaru, ZF: La ce folos să exploatăm gazul din Marea Neagră, dacă nu există garanţia că va fi folosit de consumatorii din România?

    În condiţiile în care toată Europa caută surse alternative de gaz şi investeşte în conexiuni pentru acces la resurse, România nu are garanţia că gazul extras sau care va fi extras din Marea Neagră, de pe teritoriul său, este consumat pe piaţa locală.

    O conferinţă organizată ieri de Patronatul producătorilor de gaze din România din care fac parte OMV Petrom, Romgaz şi mai nou Black Sea Oil & Gas, care a dat drumul la exploatarea offshore din Marea Neagră, a pus pe masă fractura logică în care se află această industrie astăzi.

    Pe de o parte toată lumea caută cu disperare căi alternative la gazul rusesc –  au fost aduşi la Bucureşti, probabil în premieră, miniştri ai energiei din Azerbaidjan, Turcia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Republica Moldova şi Ucraina – pe de altă parte compania care deja exploatează noile resurse de gaz ale României din Marea Neagră, Black Sea Oil & Gas spune că vinde gazul către Engie Trading şi că această companie poate vinde gazul oriunde.

    „Depinde de ei ce fac cu gazul mai departe, îl vând pe platformele de trading. Treaba noastră este doar să aducem gazul la ţărm şi să îl vindem. Nu este treaba noastră cine îl consumă mai departe”, a spus nonşalant Mark Beacom, CEO al companiei americane, deţinute de unul dintre  cele mai mari fonduri de investiţii din lume, Carlyle.

    Întrebat cum ar putea România să îşi garanteze aprovizionarea de gaz din resursele din Marea Neagră, Mark Beacom a devenit chiar nervos, cerând să nu mai fie citat.

    Dealtfel, în pofida întrebărilor uriaşe pe care opinia publică le are în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionărilor cu gaz în perioada următoare, în privinţa preţurilor la energie şi a situaţiei din piaţă, oficialii celor mai mari companii de producţie de gaz din România, Romgaz şi Petrom OMV, prima controlată de statul român şi la cealaltă statul deţinând o participaţie semnificativă, au refuzat să dea declaraţii detaliate presei.

    Nici ministrul energiei nu a dorit să răspundă la întrebări în condiţiile în care criza energetică ar putea fi sursa destabilizării complete a economiei în perioada următoare. Şi iată cum, deşi se spune că avem economie de piaţă şi o presă liberă, opinia publică este pur şi simplu ignorată iar cei plătiţi din bani publici sau de către companiile de stat au atitudinea arogantă de dinainte de ‘89: ştim noi mai bine ce trebuie făcut, nu ne deranjaţi cu întrebări că ne ţineţi din treabă.

    Când zeci de întreprinderi se pregătesc să-şi închidă activitatea pentru că nu pot face faţă preţurilor la gaze şi energie electrică, ministrul energiei fuge efectiv din faţa întrebărilor presei.

    Este evident însă că prezenţa la Bucureşti a miniştrilor energiei din regiune arată cât de complicată este situaţia pe piaţa gazului. Toată lumea dă din colţ în colţ şi vrea să facă într-o lună ce n-a făcut de trei decenii: crearea unei surse alternative atât la gazul rusesc cât şi la transportul prin Ucraina.

    În 1996-1997, se punea pe masă proiectul Nabucco, o conductă care ar fi trebuit să aducă gaze naturale din Azerbaidjan şi Iran, prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria până la Viena. A fost un fiasco.

    Azi, septembrie 2022, speranţa României de a-şi acoperi importul de gaz necesar  – 15-20% din consumul local, restul fiind din producţia locală – este un interconector între Grecia şi Bulgaria, pe unde gazul adus din Azerbaidjan să urce spre Giurgiu.

    Grecii aduc gaz din Azerbaidjan prin TAP-TANAP, o conductă făcută între timp prin Turcia şi care merge spre Italia. Aceasta a înlocuit practic Nabucco.

    Problema este că Azerbaidjanul spune acum că cererea e mult mai mare decât poate livra. „Zece ţări ne-au cerut gaze. Avem un parteneriat strategic cu România, vom vedea ce putem face”, a spus ieri politicos ministrul azer al energiei,  Parviz Shahbazov, de departe cel mai important din sală ieri, fiind omul cu gazul de care depind azi toţi.

    Azerbaidjanul a exportat anul trecut circa 8 mld. metri cubi în Europa, dar cantitatea este nesemnificativă, la consumul anual de circa 400 de mld. metri cubi al UE. România consumă anual circa 10-11 mld. metri cubi, din care importă 15-20% din Federaţia Rusă.

    Deci ar fi nevoie de 1,5-2 mld. metri cubi în caz de oprire a gazului rusesc. Interconectorul de la Giurgiu are o capacitate de 1,5 mld. metri cubi, dar nu tot gazul care va ajunge aici va fi folosit în România, pentru că depinde cui îl vând azerii.

    Grecii şi-au arătat şi ieri disponibilitatea să livreze gaz mai la nord, din ce trece pe la ei şi din tancurile de gaz lichefiat (LNG) care ar trebui să ajungă în portul din Alexandroupoli, care construieşte acum un terminal LNG de 5,5 mld. mc. Dar pe acest gaz se bate nu numai Bulgaria, ci şi Serbia şi Macedonia de Nord. Şi oricum terminalul va fi gata în decembrie 2023.

    Moldovenii, care sunt şi mai departe de noile surse de gaz, ce să mai spună? Vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spânu, a făcut apel la solidaritate. Moldova se poate baza doar pe gazul românesc. Chişinăul a trecut deja anumite centrale pe păcură „Piaţa gazului nu este o piaţă de fapt. Gazul înseamnă geo-politică”, a spus Spânu, demonstrând încă o dată că adevărul este spus de cei care nu mai au ce pierde.

    Şi când toată lumea dezbate interconectări şi noi conducte şi este evident că cea mai mare problemă în perioada următoare este accesul propriu-zis la gaz, posibilitatea de a aduce fizic gazul, România nu are garanţia că gazul extras deja din Marea Neagră sau cel care va fi extras în viitor de consorţiul OMV Petrom -Romgaz, de pe teritoriul României, va fi consumat în România.

    În Marea Neagră sunt rezerve certe de cel puţin 150 miliarde de metri cubi, adică peste 10 de ani consum anual al României. Prezenţi la manifestarea de ieri, reprezentanţii OMV Petrom nu au explicat de ce întârzie exploatarea, cu toate că legea offshore a fost deja modificată aşa cum au cerut: cu un nou nivel al redevenţelor şi cu scoaterea pragului de minim 50% vânzare pe piaţa locală. Ar mai rămâne nişte modificări de făcut. Care sunt?  Opinia publică nu are dreptul să afle. Ce atâta transparenţă despre cum vor fi exploatate resursele României?

    La final, şefii OMV Petrom, Romgaz şi ministrul energiei au plecat împreună. Ştiu ei mai bine ce este de făcut, nu?

     

  • Întâlnire de grad zero: premierul Ciucă se vede cu americanii de la Carlyle Group, cea mai mare companie de private equity din lume şi cea care controleză BSOG, firma care scoate gazul nou din Marea Neagră

    Pe 22 septembrie 2022 premierul Nicolae Ciucă va avea o întâlnire de la ora 11:30 cu reprezentanţi ai Carlyle Group, cel mai mare administrator de private equity din lume, şi cei care controlează Black Sea Oil and Gas (BSOG), compania care scoate gazul nou din Marea Neagră, potrivit agendei de lucru a primului-ministru.

    Pe agendă nu sunt specificate tema şi motivul întâlnirii –dacă de exemplu iniţiativa a venit la propunerea Guvernului sau la propunerea americanilor, ci doar că joi aceasta este programată după reuniunea ministerială organizată în marja Conferinţei Internaţionale a Gazului în România.

    Cu active de 376 miliarde de dolari, adică peste PIB-ul într-un singur an al economiei României, 26 de birouri pe cinci continente, Carlyle Group este o companie globală de investiţii care utilizează capital privat în trei segmente de activitate: Global Private Equity, Global Credit şi Global Investment Solution.

    Carlyle este acţionarul principal al BSOG. În 2017 reprezentanţii Carlyle s-au întâlnit la Palatul Victoria cu fostul premierul Grindeanu. Atunci aceştia au anunţat intenţia de a trece cât mai rapid la faza de producţie în cazul resurselor de gaze naturale deţinute în concesiune pe platforma continentală a Mării Negre.

    În iunie 2022 BSOG împreună cu partenerii de concesiune, Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia, au anunţat începerea producţiei de gaze din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia şi introducerea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport.

    Companiile estimează, într-un comunicat, o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Producţia la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze pe an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele Ana şi Doina.

    Proiectul Midia este primul proiect nou de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani şi singurul proiect ȋn dezvoltare aflat în derulare în prezent.

    Acesta constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 km care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor („STG”) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Gazele tratate sunt livrate în sistemul naţional la staţia de măsurare a gazelor aflată în incinta STG.

     

     

     

    ​

  • Jumătate din avioanele de luptă ruseşti din Marea Neagră nu mai sunt operaţionale. Oficial: “efect psihologic semnificativ asupra conducerii ruse”

    Baza aeriană de lângă Novofedorivka, pe coasta de vest a peninsulei, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014, a suferit mai multe explozii pe 9 august, notează Reuters.

    Oficialul, care a vorbit sub protecţia anonimatului, a declarat că Ucraina obţine acum în mod constant “efecte cinetice” în spatele liniilor inamice, ceea ce are un impact material asupra suportului logistic al Rusiei şi “un efect psihologic semnificativ asupra conducerii ruse”.

    “Evaluăm acum că evenimentele de la aerodromul Saky din 9 august au scos din uz mai mult de jumătate din avioanele de luptă ale flotei de aviaţie navală a Mării Negre”, a declarat oficialul.

    Oficialul a declarat că flota din Marea Neagră se străduieşte să funcţioneze mult mai mult ca “o flotilă de apărare a coastelor” care doar ocazional a efectuat atacuri cu rachete şi că încercarea sa de a ameninţa un asalt amfibiu asupra Odessei a fost împiedicată.

    Oficialul a adăugat că, în general, războiul se află într-un “moment de cvasi-stagnare operaţională”.

    “Forţele terestre ale niciuneia dintre părţi nu dispun de suficientă putere de luptă terestră concentrată pentru a lansa acţiuni ofensive eficiente care să afecteze în vreun fel în mod material cursul războiului”, a declarat oficialul.

  • Noul gaz din Marea Neagră. Declaraţii: Ţara noastră a mai făcut un pas pentru a deveni independentă energetic. Cifre: cantităţile noi extrase anul acesta abia vor acoperi declinul producţiei OMV Petrom. Cât gaz vor extrage americanii de la BSOG din Marea Neagră?

    ♦ În 2021, importurile de gaze au acoperit 30% din consumul naţional. Anul acesta lucrurile ar putea sta la fel dacă vor fi condiţii similare de cerere, pentru că noul gaz din Marea Neagră abia va acoperi declinul de producţie estimat de OMV Petrom.

    „Este oficial! Primele gaze din Marea Neagră au intrat astăzi (15 iunie-n.red.) în sistemul naţional de transport! Este vorba de gazele din perimetrul de la Midia, zăcământul Ana, exploatat de Black Sea Oil & Gas. Vom avea o cantitate de circa un miliard de metri cubi anual în plus. Ţara noastră a mai făcut un pas pentru a deveni independentă energetic“, a declarat Virgil Popescu, ministrul energiei, pe pagina oficială de Facebook, la scurt timp după ce americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG) au anunţat, pe 15 iunie, intrarea primelor molecule de gaz nou din Marea Neagră în sistemul naţional de transport.

    În realitate, cifrele de producţie dau puţine motive de bucurie, cel puţin pe termen scurt, dependenţa României faţă de importurile de gaze, în condiţiile în care cererea va fi la un nivel similar cu cel de anul trecut, urmând să fie tot de 30%. De ce?

    „Anul acesta se estimează o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Producţia la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele Ana şi Doina“, au comunicat cei de la Black Sea Oil & Gas (BSOG).

    Aceştia alături de partenerii de concesiune Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus Dacia SRL au anunţat pe 15 iunie începerea producţiei de gaze din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) şi introducerea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport (SNT).

    Cantităţile extrase vor fi cumpărate de ENGIE România în baza unui contract semnat în 2018 cu o durată de 10 ani.

    Pe de altă parte însă, OMV Petrom, companie care asigură jumă­tate din producţia de gaze a României, şi-a bugetat la începutul acestui an o pro­ducţie de gaze naturale de 3,3 miliarde de metri cubi, în scădere cu 10,2% faţă de cele 3,7 miliarde de metri cubi extrase anul trecut.

    Romgaz, celălalt mare pro­ducător de gaze, nu a anunţat încă ce producţie de gaze estimează să obţină anul acesta.

    Astfel, în ciuda începerii producţiei din perimetrul Midia, la finalul anului sunt şanse mari ca importurile să reprezinte tot 30% din consumul intern de gaze, dacă cererea va rămâne la fel precum cea din 2021.

    De altfel, datele Transgaz arată că în următorii zeci ani România va avea nevoie de toate cantităţile care ar urma să fie extrase din Marea Neagră, inclusiv de cele din Neptun Deep, pentru a putea balansa scăderea producţiei de pe uscat şi pentru a elimina importurile de gaze.

    MGD este primul proiect nou de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani şi singurul proiect aflat în derulare astăzi. Acesta constă în cinci sonde de producţie (o sondă subma­rină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcă­mântul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi ope­rată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor (STG) din comuna Corbu, judeţul Constanţa.

    „A fost un drum lung şi plin de provocări pentru a ajunge, în sfârşit, în acest moment important pentru ţară. Proiectul MGD a marcat o serie de premiere pentru România, toate realizate în timpul unei pandemii şi, mai recent, a unui conflict în Ucraina care ameninţa să afecteze operaţiunile din Marea Neagră“, a precizat Mark Beacom, directorul general al BSOG

    „Rezultatul tuturor acestor eforturi este că Proiectul MGD asigură nu doar 10% din cererea de gaze a României, ci şi deschide calea, poate chiar utilizând infrastructura proiectului nostru, altor proiecte de dezvoltare din platoul continental al Mării Negre aparţinând României.

    „De asemenea, acest proiect lansează o serie de iniţiative de dezvoltare a energiei verzi, ceea ce face ca MGD să devină o infrastructură integrată de tranziţie energetică.“

    BSOG, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, este o companie independentă de energie cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de dezvoltare a resurselor de gaze naturale. Potrivit celor mai recente estimări, investiţia în proiectul Midia s-a ridicat la 600 de milioane de dolari.

     

  • Citatul săptămânii. Dan Drăgan, Ministerul Energiei: Securitatea energetică a României este legată de Marea Neagră. Suntem foarte optimişti cu Neptun Deep

    Securitatea energetică a României este legată de Marea Neagră. Anul acesta vom beneficia de primul gaz din Marea Neagră. Suntem foarte optimişti cu Neptun Deep. Gazul din Marea Neagră este necesar pentru economia regiunii. România sprijină securitatea energetică a Europei, a vecinilor noştri şi nu numai.

    Dan Drăgan, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, într-o prezentare referitoare la e Iniţativa celor 3 Mări (I3M)


     

  • Pericolul din Est: Pe ce a pus ochii Rusia după ce a cucerit Mariupol

    Căderea simbolică a Mariupolului, ultimul oraş important rămas necucerit de ruşi la Marea Azov, ridică întrebarea dacă Rusia urmăreşte să taie accesul Ucrainei şi la Marea Neagră ca să sugrume economic Ucraina.

    ► Comisia Europeană a propus miercuri un plan de investiţii în energie ecologică de până la 300 de miliarde de euro până în anul 2030, în cadrul acţiunilor de reducere a dependenţei energetice de Rusia, informează publicaţia Der Spiegel, citat de Mediafax.

    ► Un tribunal districtual din Kiev s-a reunit miercuri pentru a începe primul proces pentru crime de război împotriva unui soldat rus care a participat la invazia din 24 februarie şi care a omorât un civil. El a pledat vinovat, potrivit Mediafax.

    ► Executivul Uniunii Europene a propus pentru prima dată să ofere până la 9 miliarde de euro, echivalentul a 9,5 miliarde de dolari, pentru a ajuta Ucraina să-şi plătească facturile până la finalul anului 2022, informează The Wall Street Journal.