BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Noiembrie negru pe piaţa rezidenţială: record negativ al ultimului deceniu la autorizaţii de construire pentru locuinţe în oraşe

    ♦ De la o medie de peste 1.000 de autorizaţii pentru locuinţe noi în fiecare noiembrie din ultimii ani, penultima lună din 2023 a adus doar 844 de astfel de avize.

    Numărul de autorizaţii de construire pentru locuinţe în oraşe a ajuns în noiembrie 2023 la cel mai mic nivel din ultimul deceniu raportat la această lună a anului, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

    Astfel, în noiembrie anul trecut s-au eliberat doar 844 de avize de construire a locuinţelor în mediul urban, faţă de 1.044 cu un an în urmă. Maximul ultimului dece­niu raportat la noiembrie s-a înregistrat în 2017, când au fost consemnate peste 1.300 de autorizaţii.

    În ceea ce priveşte mediul rural, acolo s-a eliberat în noiembrie 2023 un total de 1.856 de autorizaţii, localităţile clasate în acest mediu de rezidenţă înregistrând mereu mai multe avize de construire decât cele din urban.

    Companiile din domeniul construcţiilor – producători de materiale, constructori, dar şi retaileri de bricolaj – spun de anul trecut că piaţa rezidenţială se află în declin, din cauza reticenţei investitorilor de a demara noi proiecte, pe de-o parte, şi din cauza precauţiei oamenilor de a face achiziţii imobiliare într-o perioadă cu dificultăţi financiare şi incertitudini economice.

    „Creşterea TVA la locuinţe de la 1 ianuarie 2024 va descuraja şi mai mult achiziţia de locuinţe noi care trebuie mobilate, proces care pentru noi este o sursă importantă de venit“, spune Cristian Găvan, proprietarul reţelei de magazine cu materiale de construcţii şi obiecte de amenajări MAM Bricolaj.

    În Bucureşti, după ce livrările de locuinţe au scăzut cu un ritm anual de aproape 6% în primele nouă luni din 2023, aşteptările sunt pentru continuarea acestui trend şi în 2024, potrivit estimărilor făcute de consultanţii de la SVN România.

    Ca urmare a reducerii la jumătate a numărului de autorizaţii şi a suprafeţei utile autorizate spre construire, consultanţii imobiliari se aşteaptă ca livrările de locuinţe în Bucureşti să continue să scadă în 2024, dar mai ales în anii următori. Tot consultanţii estimează că anul 2024 va aduce, cel mai probabil, un număr de autorizaţii de construire similar cu cel din 2023. Suprafaţa rezidenţială autorizată spre construire în Bucureşti a scăzut cu 47% în primele nouă luni din 2023 faţă de perioada similară din 2022.

     

     

  • Ţara din Europa care se confruntă cu un nou tip de pandemie: Tot mai mulţi oameni rămân pe străzi după ce chiriile au explodat

    Când executorii judecătoreşti au ameninţat-o pe Elizabeth că va fi aruncată în stradă, primul gând al acesteia a fost îl sune pe proprietarul ei pentru ajutor. După ce a luat legătură cu acesta s-a dovedit că proprietarul nu-şi plătise ipoteca, aşa că Elizabeth, mamă singură a trei copii, a fost evacuată şi plasată într-o locuinţă temporară de către consiliul local din Oldham, în apropiere de Manchester, scrie Financial Times.

    Povestea lui Elizabeth devine din ce în ce mai des întâlnită, deoarece lipsa de locuinţe la preţuri accesibile din Marea Britanie se ciocneşte cu cererea tot mai mare, cu creşterea costurilor de trai şi cu ratele tot mai mari cu care se confruntă proprietarii.

    Chiriile din ţară sunt la cel mai ridicat nivel de când Oficiul Naţional de Statistică a început să le înregistreze în 2016, după ani de stagnare a construcţiei de locuinţe şi de creştere a cererii.

    Această creştere a făcut ca zone care nu au avut probleme semnificative cu persoanele fără adăpost să se confrunte brusc cu un număr tot mai mare de persoane care nu au unde să locuiască.

    Oldham a fost, din punct de vedere istoric, un loc relativ accesibil pentru a închiria, dar rata persoanelor fără adăpost este acum de aproape două ori mai mare decât media naţională, cu o creştere de 80% de la an la an între ianuarie şi aprilie, şi o creştere similară a numărului de copii care trăiesc în locuinţe provizorii.

    Cele mai recente statistici guvernamentale privind persoanele fără adăpost dezvăluie numărul tot mai mare de persoane aflate la capătul crizei; numărul copiilor care trăiesc în locuinţe temporare a crescut cu 10 % faţă de anul trecut în primele trei luni ale acestui an.

    Experţii au declarat că deficitul de locuinţe din Marea Britanie se află în centrul crizei.

    „Problema pleacă de la lipsa de locuinţe” a spus Ben Beadle, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Proprietarilor de Locuinţe.

    Lipsa de locuinţe de închiriat a fost agravată de provocările cu care se confruntă proprietarii de locuinţe, care au fost afectaţi de creşterea ratelor dobânzilor şi de costurile mai mari ale creditelor ipotecare în ultimul an, ceea ce a făcut ca investiţiile în cumpărarea de locuinţe să fie mai puţin atractive.

    Un raport realizat de compania de consultanţă imobiliară Savills la începutul acestui an a constatat că profiturile nete ale investitorilor din sectorul locativ privat au scăzut la cel mai scăzut nivel din 2007 încoace, ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor şi a modificărilor fiscale.

    Astfel de decizii contribuie la statisticile privind sărăcia. În primul trimestru al anului 2023, numărul oamenilor care au rămas fără adăpost ca urmare a faptului că proprietarii fie au vândut proprietatea, fie au mărit chiria a crescut cu 27% faţă de anul precedent, potrivit datelor guvernamentale.

     

  • Ţară unde preţurile locuinţelor scad drastic. Discrepanţa dintre mărturiile brokerilor şi datele oficiale alimentează temerile că autorităţile minimalizează amploarea crizei imobiliare

    Vânzătorii de imobile din Beijing reduc preţurile în mod agresiv, potrivit brokerilor, în pofida statisticilor oficiale care arată că piaţa imobiliară din capitala chineză rămâne dinamică, scrie Financial Times.
     
    O serie de interviuri cu brokerii imobiliari din capitală – de mult timp una dintre cele mai dorite pieţe imobiliare din China – arată că preţurile tranzacţiilor au scăzut între 10 şi 30% faţă de vârful atins în 2021.
     
    Potrivit BNS, preţurile locuinţelor existente în Beijing au scăzut cu 1,4% în noiembrie, în ritm anual, şi au crescut cu 5% faţă de acum doi ani.
     
    „Datele oficiale sunt cu mult diferite de ceea ce simte publicul”, a declarat Dan Wang, economist şef la Hang Seng Bank China. „Este posibil ca guvernul să vrea să folosească cifrele oficiale pentru a restabili încrederea în piaţă”.
     
    Discrepanţa a alimentat, de asemenea, îngrijorările legate de calitatea statisticilor oficiale din China. Unii investitori, dornici de date exacte pentru a răspunde la încetinirea economică din acest an, se tem că oficialii manipulează cifrele pentru a atinge obiectivele ambiţioase de creştere.
     
    „Scăderile reale ale preţurilor locuinţelor sunt mult mai mari decât cele proiectate de NBS”, a declarat Liu Yuan, cercetător la Shanghai la Centaline Property Agency. „Statisticile oficiale ar putea face ca factorii de decizie să creadă că piaţa merge bine, când de fapt are probleme mari.”
     
    Potrivit analiştilor, criza din sectorul imobiliar reprezintă un risc uriaş pentru economie, răcind activitatea de construcţie, reducând averea gospodăriilor şi diminuând încrederea consumatorilor. „Economia chineză nu va reveni pe drumul cel bun până când piaţa imobiliară nu va fi repusă pe picioare”, a declarat Wang.

  • (P) Kasper Development anunţă principalele tendinţe pe piaţa imobiliară pentru anul viitor

    Cererea pe piaţa imobiliară din România a cunoscut în ultima decadă doar o singură direcţie – în sus. Această lungă tradiţie a abundenţei a fost întreruptă de anii de criză, care au forţat restructurarea unui sector definit până atunci printr-o cascadă de creşteri spectaculoase. Ridicarea dobânzilor, inflaţia şi explozia preţurilor pentru materialele de construcţii duc la o ajustare a domeniului la toate nivelurile.

    Dacă de evoluţia pieţei imobiliare au beneficiat până acum dezvoltatorii şi clienţii deopotrivă, şi provocările majore despre care vorbim azi îi afectează tot în mod egal pe toţi. Mulţi dintre cei care s-au lăsat antrenaţi de exuberanţa câştigurilor, uitând că trecutul nu este, de fapt, prea departe, sunt acum în situaţia de a-şi reevalua strategiile. Au trecut vremurile în care locuinţele noi erau, practic, smulse din mâinile agenţilor imobiliari sau ale dezvoltatorilor, oricât de îndoielnică ar fi fost substanţa proiectului propus spre vânzare. Investitorii, exersaţi sau începători, sunt din ce în ce mai prudenţi, se informează temeinic, cu o preocupare tot mai mare pentru detalii tehnice, urmărind, totodată, informaţii legate de reputaţia şi stabilitatea financiară a celor de la care intenţionează să cumpere.

    O piaţă a vânzătorului a devenit o piaţă a cumpărătorului. Ce înseamnă asta pentru proprietari sau dezvoltatori? Ce consecinţe are această răsturnare de situaţie pentru cei care caută în prezent o proprietate? Ce se va întâmpla cu preţurile în viitor?

    “Branşa este afectată de aceste schimbări la toate nivelurile. Restructurarea pieţei îi va elimina mulţi dintre dezvoltatori, dintre care unii se luptă deja cu greutăţi imense, clădirile vechi vor fi din ce în ce mai greu de vândut sau închiriat, în timp ce oferta de locuinţe noi urmează să scadă dramatic începând cu acest an“, spune Daniela Kasper, director general al companiei Kasper Development dezvoltatorul proiectului Coresi Avantgarden Braşov. Strategiile sustenabile şi planificările pe termen lung i-au consolidat grupului braşovean reputaţia în categoria marilor jucători ai sectorului imobiliar la nivel naţional.

    Una dintre cele mai dinamice pieţe la nivel naţional, alături de Cluj, Timişoara şi Bucureşti, zona Braşovului evoluează, reflectând noile reguli impuse de un context complex, în plin proces de schimbare. Pentru a înţelege oportunităţile şi provocările unui sector care se reaşează, Daniela Kasper punctează câteva dintre cele mai importante tendinţe ale pieţei imobiliare în intervalul 2023-2024. De ce e bine să investeşti în imobiliare? Care sunt cele mai profitabile investiţii imobiliare? Care sunt cele mai bune oraşe pentru investiţii imobiliare? Şi, nu în ultimul rând, la ce să fii atent atunci când cumperi un apartament?

    Crash-ul iminent, profeţit insistent în ultimele luni, devine un scenariu tot mai puţin probabil, în timp ce scumpirile de toate tipurile vor fi dominanta următorilor ani. O eventuală ieftinire este mai puţin probabilă, având în vedere motivele care au stat până acum la baza creşterii preţurilor, de la scumpirile energiei, gazului şi electricităţii, la impunerea noilor norme internaţionale privind eficienţa energetică şi scăderea amprentei de carbon. Preţurile vor creşte, poate chiar accelerat după un an-doi de aprecieri mai lente. Pentru clienţi va fi dificil, în curând, să aleagă între achiziţie şi chirie, în timp ce pentru antreprenori, obiectivul principal rămâne investiţia cu cel mai bun randament.

    Pe o piaţă diferenţiată, recomăndările pentru cumpărători şi pentru vânzători sunt, în mod corespunzător, diferite. Un element comun rămâne, însă, faptul că este mai important ca oricând să fii foarte informat, să cunoşti în detaliu unele aspecte legate de procesul general de achiziţie, cum ar fi evoluţia dobânzilor, a chiriilor sau cu privire la preţul de cumpărare din segmentul vizat de fiecare categorie în parte.

    1. Piaţa imobiliară va experimenta multe falimente

    Creşterea dobânzilor ameninţă rentabilitatea sectorului imobiliar. Un calcul foarte simplu duce la o mai bună înţelegere a acestei tendinţe. Mai dependentă de împrumuturi ieftine decât orice altă industrie, afacerea imobiliară devine un sector vulnerabil. Nu toate companiile vor supravieţui schimbării ratei dobânzilor. Vor fi loviţi mai ales dezvoltatorii imobiliari şi dezvoltatorii de proiecte, care nu vor mai putea vinde apartamentele pe jumătate finisate. Unii nici măcar nu pot începe construcţia, pentru că proiectul nu mai este profitabil.

    Vom vedea falimente în rândul dezvoltatorilor mici şi mari, dintre care mulţi se luptă deja cu probleme majore. Având în vedere această fragilitate, potenţialii cumpărători trebuie să acţioneze cu mare atenţie în acest moment. Cine este interesat de o proprietate de la un dezvoltator imobiliar ar trebui să verifice şi mai atent decât înainte cum se descurcă financiar compania de la care doreşte să cumpere.

    În general, greşelile grave sunt făcute chiar la început, mai ales pe partea contractuală şi pe latura tehnică. Mulţi cumpărători cu o pregătire incredibil de slabă se avântă în această aventură a achiziţiei unui imobil, ceea ce ar putea deveni un demers riscant. Pentru cei care nu cunosc foarte bine piaţa devine foarte important să solicite consiliere de la profesionişti. Contractul cu dezvoltatorul trebuie verificat de un avocat, iar descrierea clădirii ar trebui verificată de un expert. Majoritatea cumpărătorilor nu o fac, pentru că nu înţeleg deloc că există pericole. Pe piaţă există experţi care cunosc de ani de zile activitatea dezvoltatorilor imobiliari şi pot evalua oferta, ştiind dacă o companie poate supravieţui unor momente dificile precum cel actual.

    1.  Oferta de clădiri noi va scădea dramatic începând cu 2023

    Potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă imobiliară SVN România, în anul 2023 s-a înregistrat în Bucureşti o scădere de aproximativ 11% în cazul construcţiilor noi, comparativ cu cifrele înregistrate anul trecut, când au fost finalizate 21.328 de locuinţe în oraş şi împrejurimi. Recordul de livrări a fost stabilit în 2021, cu 22.010 locuinţe finalizate. Aproximativ 33.000 de locuinţe au fost vândute în România în 2023, volumul unităţilor fiind cu 10.000 mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022. Aceasta reprezintă o scădere de 23%, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ValorEasy).

    Construcţiile noi din România au stagnat ca urmare a blocajelor de livrare, a preţurilor în creştere la materiale şi a finanţării tot mai scumpe. Dezvoltatorii care planifică zone rezidenţiale sau comerciale cu greu mai pot calcula şi previziona, aşa că, cel mai adesea, amână proiectele. Creşterea costurilor îi obligă pe unii dintre proprietarii privaţi chiar să anuleze lucrările. Lipsa pe care o generează aceste amânări accentuează un decalaj care a influenţat constant piaţa în ultimele decade. Suntem foarte departe de a echilibra nevoia de locuinţe noi, cu atât mai mult cu cât există un deficit istoric. În România există 10 milioane de locuinţe noi şi doar 13% dintre ele au fost construite în ultimii 30 de ani, din 1990 până în 2020. Stocul rezidenţial este alcătuit mai ales din apartamente vechi, construite în perioada regimului comunist, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Cushman& Wakefield Echinox.

    De vreme ce noile proiecte de construcţii sunt în aşteptare sau devin semnificativ mai scumpe, interesul cumpărătorilor s-a îndreptat în 2023, inevitabil, mai mult către proprietăţile finalizate. „Stocul existent” a devenit noul favorit atât al investitorilor, cât şi al cumpărătorilor persoane fizice. Aceasta este, de asemenea, o tendinţă care implică unele provocări, de vreme ce un nou criteriu de selecţie în vederea achiziţiei va deveni din ce în ce mai important în următoarea perioadă: eficienţa energetică a clădirilor.

    1. Renovarea în scopul eficientizării energetice devine crucială pentru creşterea valorii unui imobil. Procesul, însă, este extrem de dificil

    Peste 38% din emisiile de gaze cu efect de seră se datorează construcţiilor şi exploatării clădirilor. Potenţialul de economisire a energiei în acest domeniu este, deci, enorm. În medie, proprietăţile din România au un indice energetic destul de slab, iar majoritatea clădirilor vechi au un rating energetic foarte slab. Acest lucru nu este îngrijorător doar pentru climă şi mediu, ci şi pentru ocupanţii acestor imobile, care plătesc din ce în ce mai mult pentru încălzire, avand în vedere creşterea preţurilor la energie. Renovările pentru dezvoltarea valorii acestui tip de clădiri necesită, de regulă, investiţii majore. Poate tocmai de aceea studiile arată că doar un procent foarte mic din imobilele vechi este renovat în fiecare an pentru a fi adus la standarde energetice mai ridicate. Viitorul, însă, va aduce provocări şi în acest domeniu.

    Parlamentul European a aprobat recent interzicerea vânzării şi închirierii în spaţiul UE a imobilelor care nu îndeplinesc cerinţele climatice, adică nu corespund standardelor energetice. Decizia va intra în vigoare începând cu anul 2030. Astfel, toţi proprietarii de apartamente şi case de pe continentul european vor fi obligaţi să efectueze lucrări de renovare, astfel încât imobilele să fie adaptate din punct de vedere al eficienţei energetice. Pentru proprietari, aceasta înseamnă, însă, costuri serioase, între 30.000 şi 60.000 de euro pentru fiecare apartament. Este o sumă foarte mare, pe care numeroase familii nu şi-o vor putea permite. Pentru mulţi, nici nu se pune problema renovării locuinţelor, aceştia fiind mai degrabă interesaţi de vânzarea imobilelor pentru a face rost rapid de bani.

    Noile reglementări europene sugerează, însă, că în următorii ani, pentru a putea să vândă imobilul, proprietarii vor fi obligaţi mai întâi să-l renoveze. Măsurile de acest tip ar putea să conducă la o criză pe piaţa imobiliară, apreciază experţii în credite ipotecare. Pe de o parte, proprietarii care sunt nevoiţi să cheltuie 50.000 sau 60.000 de mii de euro pentru a adapta apartamentul la noile cerinţe, vor creşte preţurile, iar, pe de altă parte, potenţialii cumpărători vor obţine tot mai greu împrumuturi pentru bunuri imobiliare scumpe.

    România are cel mai vechi stoc de locuinţe din Uniunea Europeană, arată ultimele date publicate de Eurostat. Aceste proprietăţi, care datează din anii 1950-1960, au clase energetice F şi G şi nu vor mai putea fi închiriate peste 5 sau poate 7 ani. Nu doar cerinţele de reglementare îl obligă pe proprietari să se gândească la renovări, dar şi creşterea costurilor de încălzire fac aceste măsuri absolut necesare. Înseamnă, prin urmare, că toţi proprietarii de clădiri mai vechi vor avea de înfruntat, în curând, noi provocări. Situaţia lor ar putea deveni dificilă, în condiţiile în care nu există încă un program clar de finanţare din partea statului pentru implementarea noilor cerinţe, dar nici destui meşteri pe piaţa care să satisfacă aceasta necesitate de renovare.

     

  • Povestea unei afaceri create de două surori din România, ce funcţionează de mai bine de 20 de ani, iar acum se extinde şi peste hotare, ajungând chiar şi la Paris

    Cunoaşterea clientului – filosofie pe baza căreia surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea şi-au construit studioul de design interior Lemon Interior design în urmă cu aproape 20 de ani – trece la următorul nivel. Într-un context economic atipic, antreprenoarele au decis să facă pasul spre expansiunea internaţională. Şi, cum nu există poate loc mai bun pentru a cunoaşte cele mai rafinate gusturi ale clienţilor europeni decât Parisul, aici vor fi noul hub al expansiunii, precum şi noua lor echipă, ce va colabora îndeproape cu cea din Parisul mai mic.

    Extinderea Lemon Interior Design pe piaţa internaţională este un pas natural în evoluţia noastră, un punct ce se afla în strategia noastră pe termen lung încă din ultimii ani. Am ales să ne îndreptăm atenţia către pieţele externe, în special către Paris, datorită potenţialului enorm pe care îl oferă în domeniul designului de interior şi al arhitecturii.

    Parisul nu este doar un epicentru al modei şi al artei, ci şi un loc unde designul interior are un loc binemeritat”, descrie Cristina Căpitanu, cofondatoare a studioului de design interior Lemon Interior Design, cea mai recentă mutare din evoluţia afacerii. Înfiinţat în 2004 de surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea, businessul Lemon Interior Design s-a axat pe furnizarea de servicii integrate de design şi management al amenajărilor interioare.

    Printre cele mai cunoscute proiecte pe care cele două surori le-au gândit şi implementat se numără lobbyurile unor clădiri rezidenţiale cunoscute din Bucureşti, precum One Herăstrău Park sau One Charles de Gaulle, dar şi o serie de apartamente şi penthouse-uri. În 2019, compania a lansat şi o divizie office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat.

    Cel mai recent pas din strategia businessului îl reprezintă expansiunea pe plan internaţional şi reprezintă, potrivit celor două antreprenoare, o modalitate prin care şi-au propus atât să se expună în timp real la cele mai recente influenţe şi tendinţe din domeniu, îmbogăţind astfel viziunea echipei Lemon, cât şi deschiderea de porţi noi pentru colaborări diverse, atât în ceea ce priveşte clienţii, dar şi alţi parteneri din alte colţuri ale lumii. „Avem astfel oportunitatea de a demonstra adaptabilitatea designului nostru în contexte culturale diverse.

    Este un pas în drumul nostru de a deveni un jucător global în industria designului de interior”, spune Cristina Căpitanu. În ceea ce priveşte serviciile oferite în acest nou context, Elena Oancea spune că de la bun început, au avut o abordare diferită a conceptului de design interior, o abordare integrată a fiecărui proiect. „Livrăm proiecte la cheie, de la procesul de creaţie adaptat întotdeauna la personalitatea clientului sau filosofia companiei, la procesul de achizitie şi execuţia efectivă, implementarea ame-najării. Şi vom continua să abordăm acest model de business pentru proiectele locale”, explică ea. În schimb, în ceea ce priveşte proiectele internaţionale, acestea au fost şi rămân încă o provocare, spune Oancea, deoarece vin cu o serie suplimentară de probleme logistice în implementare. „De aceea, pe pieţele externe, momentan luăm în considerare opţiunea de ne ocupa doar de partea de concept design şi consiliere, urmând ca implementarea proiectului să poată fi făcută de către clienţi cu echipe locale.”

    „Viziunea noastră este să îmbinăm experienţa şi stilul caracteristic Lemon Interior Design cu o perspectivă globală, adaptându-ne la contextul local şi internaţional. Strategia noastră include formarea unei echipe locale, angajând profesionişti din industrie care aduc cunoştinţe valoroase despre piaţa locală, tendinţe şi cerinţe specifice.“

    Cristina Căpitanu, cofondatoare, Lemon Interior Design

    Pentru fiecare piaţă şi-au propus să îşi adapteze strategia, fie că vorbesc de clienţi-companii, clienţi individuali sau ambele categorii. „Provocările proiectelor internaţionale sunt diverse şi stimulative. Navigarea în diferite contexte culturale şi înţelegerea preferinţelor estetice locale necesită flexibilitate şi o abordare atentă, o planificare meticuloasă şi o comunicare eficientă. Prin abordarea acestor provocări, nu numai că îmbogăţim experienţa şi capacitatea noastră de adaptare, dar şi aducem o perspectivă proaspătă şi inovativă în fiecare proiect, indiferent de localizarea sa geografică.” Până în prezent, au proiecte finalizate la Marbella, Bristol, Monte Carlo, Viena, Dubai şi urmează Parisul, unde „avem  un proiect extraordinar care se află în stadiu final şi va fi livrat în luna decembrie a acestui an, chiar înainte de Crăciun”. Cele două surori şi-au propus ca biroul lor internaţional din Paris să funcţioneze ca un hub central pentru proiectele europene ale Lemon Interior Design. „Viziunea noastră este să îmbinăm experienţa şi stilul caracteristic Lemon Interior Design cu o perspectivă globală, adaptându-ne la contextul local şi internaţional. Strategia noastră include formarea unei echipe locale, angajând profesionişti din industrie care aduc cunoştinţe valoroase despre piaţa locală, tendinţe şi cerinţe specifice. Avem aşadar ca obiectiv consolidarea unei echipe locale de elită, recrutând experţi din domeniu, un real câştig în ceea ce priveşte informaţiile despre piaţa locală, atât ca tendinţe, cât şi ca cerinţe specifice. Această echipă dublată de experienţa acumulată de Lemon în toţi aceşti ani va asigura că fiecare proiect va beneficia de o abordare personalizată şi adaptată contextului cultural”, precizează Cristina Căpitanu.

    De asemenea, şi-au propus ca felul în care vor colabora cu echipele din România şi Paris să fie unul activ şi dinamic, iar comunicarea eficientă: „Acest lucru ne va permite să partajăm resurse, idei şi cele mai bune practici, asigurându-ne că fiecare proiect este realizat la cele mai înalte standarde de calitate, indiferent de amplasament”. În ceea ce priveşte cifrele legate de evoluţia recentă a businessului Lemon Interior Design, anul 2022 s-a încheiaat pentru acesta cu afaceri de aproape 124 de milioane de lei, în creştere cu 87% faţă de anul 2021: „Noi considerăm că designul de interior a devenit din ce în ce mai apreciat; cifrele confirmă poziţia relevantă a companiei pe piaţa de profil şi rezilienţa în faţa provocărilor pieţei”, spune Căpitanu. Chiar şi în contextul actual, în care se vorbeşte despre o încetinire în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii imobiliare de pe piaţa locală, Cristina Căpitanu observă că, în segmentele de piaţă în care activează, în special pe zona de rezidenţial, clienţii tind să fie mai puţin afectaţi de fluctuaţiile economice generale. „Totuşi, suntem conştienţi de nevoia de a fi flexibili şi receptivi la schimbările de pe piaţă. Acest lucru înseamnă a oferi soluţii care să fie mai eficiente din punct de vedere al costurilor, fără a reduce standardul de inovaţie şi calitate pe care clienţii noştri îl aşteaptă de la noi”, adaugă ea.

    Iar pe piaţa office, Elena Oancea spune că anul a început cu un ritm de tranzacţionare mai temperat, semn al prudenţei iniţiale din partea jucătorilor de pe piaţă. „Cu toate acestea, în lunile următoare, piaţa a arătat semne de redresare, deşi aceasta nu a fost spectaculoasă. Un factor cheie în această evoluţie a fost întârzierea în luarea deciziilor de închiriere şi un număr crescut de renegocieri, care au contribuit la amânarea semnării unor contracte noi. Această situaţie reflectă o abordare mai calculată din partea chiriaşilor şi proprietarilor în contextul unui mediu de afaceri în continuă schimbare”, explică ea. Cu toate acestea, Elena Oancea spune că o abordare strategică şi adaptabilitatea le-au permis să navigheze prin aceste provocări fără a compromite calitatea sau serviciul oferit clienţilor. „Astfel, chiar şi într-un climat economic şi o piaţă de office care se schimbă, Lemon Interior Design rămâne dedicat să ofere soluţii creative şi adaptabile, care să răspundă atât nevoilor actuale ale clienţilor noştri, cât şi tendinţelor emergente din sectorul de birouri. Suntem atenţi la dinamica pieţei, dar rămânem angajaţi să oferim clienţilor design excepţional atât estetic cât şi funcţional, care să reflecte stilul şi nevoile lor.” Ca răspuns la situaţia pieţei, ele au decis să se axeze pe diversificarea portofoliului. „Putem spune că în contextul actual, caracterizat de încetinirea numărului de tranzacţii atât în piaţa locală, cât şi la nivel global, Lemon Interior Design a resimţit efectele acestei schimbări. De asemenea, am pus un accent mai mare pe diversificarea portofoliului nostru, abordând o varietate mai largă de proiecte şi explorând noi pieţe şi segmente. Acest lucru ne ajută să răspundem mai eficient la fluctuaţiile economice şi la nevoile diversificate ale clienţilor noştri.”

    „Provocările proiectelor internaţionale sunt diverse şi stimulative. Navigarea în diferite contexte culturale şi înţelegerea preferinţelor estetice locale necesită flexibilitate şi o abordare atentă, o planificare meticuloasă şi o comunicare eficientă. Prin abordarea acestor provocări, nu numai că îmbogăţim experienţa şi capacitatea noastră de adaptare, dar şi aducem o perspectivă proaspătă şi inovativă în fiecare proiect, indiferent de localizarea sa geografică.“

    Elena Oancea, cofondatoare, Lemon Interior Design

    Ce urmează pentru Lemon Interior Design? „Cu siguranţă, suntem cu toţii de acord că designul interior este un domeniu în continuă evoluţie şi schimbare. Cu tehnologia care avansează într-un ritm alert şi cu nevoile şi preferinţele clienţilor care se schimbă mereu, este important să fim pregătiţi să adaptăm designul la noile situaţii. În ultimii ani, în special după această perioadă incertă cauzată de numeroşi factori care genereaza efecte în cascadă (criza sanitară din pandemie, criza energetică, criza geopolitică etc.), designul rezidenţial a evoluat în primul rând din perspectiva interesului câştigat. Am înţeles cu toţii că acesta reprezintă esenţa fiecărei case şi trebuie să fie adaptat nevoilor şi preferinţelor fiecărui client. În acest sens, este necesar să identificăm modurile prin care putem îmbunătăţi designul rezidenţial din viitorul apropiat pentru o calitate sporită a vieţii”, răspunde Elena Oancea. În acest context, Lemon Interior Design îşi propune să fie în avangarda acestei evoluţii, oferind soluţii inovatoare care combină estetica, funcţionalitatea şi respectul pentru mediul înconjurător: „Ne dorim să continuăm să inovăm şi să ne consolidăm poziţia ca jucător relevant în industria designului interior. Planurile noastre includ extinderea prezenţei noastre atât pe piaţa locală, cât şi pe cea internaţională, explorând noi pieţe şi colaborări”.  Se concentrează pe integrarea tehnologiilor avansate pentru a oferi clienţilor  experienţe de design interactive şi personalizate. De asemenea, şi-au propus să continue să pună un accent deosebit pe sustenabilitate şi design responsabil, răspunzând nevoilor actuale de mediu şi sociale. „În concluzie, obiectivele noastre sunt aliniate nu doar cu tendinţele pieţei, ci şi cu valorile noastre fundamentale – inovaţie, calitate şi sustenabilitate. Suntem entuziasmaţi de posibilităţile viitoare şi ne angajăm să contribuim activ la modelarea viitorului designului interior”, conchide Elena Oancea.    

     

    4 întrebări şi răspunsuri

    din interviul cu Cristina Căpitanu şi Elena Oancea, cofondatoarele Lemon Interior Design

     

    Care sunt principalele tendinţe în design interior pe care le-aţi observat în ultimii ani şi cum le integraţi în creaţiile dvs.? Preferinţele românilor diferă de cele ale altor naţii? 

    Elena Oancea: Toată lumea vorbeşte despre tendinţe în amenajările interioare, dar pentru noi design-ul trebuie să respecte un principiu simplu: creativitatea individuală însoţită de funcţionalitate reprezintă un trend în sine, atemporal, un joc al culorilor şi texturilor existente aplicate pe profilul şi stilul de viaţă sau de business al clientului.  Designul interior va fi din ce în ce mai personalizat, adaptându-se la nevoile şi preferinţele individuale ale clienţilor, cu focus pe confort şi multifuncţionalitate. În timp ce tendinţele sunt mereu în schimbare, cred că adevăratul design respectă acest principiu fundamental, este adevărata esenţă a designului interior. Dar dacă vrei neapărat sa vorbim de tendinţe, sustenabilitatea rămâne şi anul acesta în atenţie şi cu siguranţă este o tendinţă care va rămâne prezentă mulţi ani de acum înainte. Acesta împreună cu designul biofilic, ecosisteme tehnologice integrate şi ergonomia ar putea fi considerate tendinţele principale din domeniul designului interior, comune şi pentru zona de rezidenţial, cât şi pentru cea de office.

    Care sunt principalele aspecte tehnice şi de reglementare pe care le gestionaţi în proiectele dvs. şi cum vă asiguraţi că respectaţi toate standardele şi normele de construcţie?

    Cristina Căpitanu: În gestionarea proiectelor noastre la Lemon Interior Design, acordăm o atenţie deosebită aspectelor tehnice şi de reglementare, asigurându-ne că toate propunerile de design respectă standardele şi normele în construcţie. Acest lucru este vital nu doar pentru legalitatea şi siguranţa proiectelor, dar şi pentru asigurarea calităţii şi durabilităţii lucrărilor noastre. Pentru a face acest lucru, avem în echipele de project management ingineri calificaţi şi cei mai buni consultanţi în domeniu, alături de care ne asigurăm că toate proiectele noastre sunt în deplină conformitate cu reglementările în vigoare. Avem un proces riguros de verificare şi conformitate în toate etapele proiectului. Acest proces include revizuirea regulată a planurilor, consultarea cu experţi în reglementări şi colaborarea strânsă cu echipele de construcţii. În esenţă, ne asigurăm că fiecare aspect al proiectelor noastre nu doar că respectă toate standardele de reglementare, dar şi că reprezintă cel mai înalt nivel de calitate şi inovaţie în designul interior. De asemenea, ne angajăm să respectăm şi standardele internaţionale de calitate, precum cele ISO. Acest lucru ne ajută să asigurăm un nivel consistent de calitate şi siguranţă în toate proiectele noastre, indiferent de locaţie. În plus, integrăm principiile ESG în practicile noastre. Din punct de vedere ecologic, ne concentrăm pe utilizarea materialelor sustenabile şi pe implementarea soluţiilor de design care minimizează impactul asupra mediului. Social, ne străduim să avem un impact pozitiv asupra comunităţilor în care lucrăm, colaborând cu furnizorii locali şi respectând normele şi valorile culturale, iar în termeni de guvernanţă, ne asigurăm că toate operaţiunile noastre sunt conduse cu cea mai mare integritate şi transparenţă. Integrarea standardelor ISO şi a practicilor ESG nu doar că îmbunătăţeşte calitatea şi sustenabilitatea proiectelor noastre, dar reflectă şi angajamentul nostru faţă de o abordare etică şi responsabilă în afaceri. Aceasta este o parte esenţială a identităţii şi filosofiei Lemon Interior Design, asigurându-ne că lăsăm un impact pozitiv nu doar prin designul nostru, ci şi prin modul în care operăm ca afacere.

    Designul interior poate avea un impact semnificativ asupra sustenabilităţii şi eficienţei energetice a clădirilor. Cum integraţi principii de sustenabilitate în proiectele Lemon Interior Design?

    Elena Oancea: Sustenabilitatea este un pilon central în filosofia Lemon Interior Design şi ne străduim constant să integrăm principii ecologice în toate proiectele noastre. Suntem conştienţi de impactul pe care designul interior îl poate avea asupra mediului şi asupra bunăstării celor care utilizează spaţiile pe care le proiectăm. Pe măsură ce oamenii devin mai conştienţi de mediu, au început să fie atenţi la impactul activităţilor lor zilnice asupra mediului înconjurător. Mişcarea către practici durabile şi ecologice a prins putere, atât în sectorul construcţiilor, cât şi în zona de design interior.Aşadar, e clar că designul interior s-a schimbat şi e în continuă dinamică, designerii şi arhitecţii au o misiune mult mai complexă şi amplă, devin educatori şi facilitatori în optimizarea calităţii vieţii, creând concepte de design adaptabile la inevitabilele schimbări de mediu, sociale şi politice cu care se confruntă societatea globală în acest secol.

    Designerii pot integra materiale durabile şi ecologice, cu atenţie pe  procesul de reciclare şi reducere a deşeurilor şi, bineînţeles, pe creşterea eficienţei energetice. Materialele naturale, cum ar fi piatra, lemnul sau oricare altele care au beneficii ecologice demonstrate. Totodată, practicile de proiectare durabilă includ utilizarea materialelor naturale, utilizarea luminii naturale, sisteme de iluminat şi sisteme HVAC eficiente din punct de vedere energetic. Astfel de elemente de design ajută la crearea unui mediu interior confortabil şi sănătos pentru ocupanţi, reducând în acelaşi timp impactul asupra mediului al unei clădiri. Plantele şi verdeaţa sunt adesea încorporate în design, nu numai în scopuri estetice, ci şi pentru a îmbunătăţi calitatea aerului şi a reduce nivelul de dioxid de carbon. Integrăm, de asemenea, design biofilic şi materiale mai sănătoase, pentru a ne asigura că  beneficiarii sunt mai sănătoşi şi mai fericiţi. Pe lângă reducerea amprentei de carbon, s-a demonstrat că accentul pus pe spaţiile ecologice, fie că vorbim de rezidenţial sau office, îmbunătăţeşte productivitatea şi bunăstarea beneficiarilor. Dar o altă tendinţă care sprijină ideea de sustenabilitate este şi crearea de zone multifuncţionale şi modulare, care se traduce într-o folosire judicioasă a spaţiului, fără a face rabat de la confort. Cu o abordare creativă şi focus pe ergonomie, putem avea în aceeaşi incintă şi zona de lucru şi zona de interacţiuni cu familia sau prietenii, zone de luat masa, ceea ce înseamnă o abordare eficientă şi un control mai bun al investiţiei şi un consum responsabil (de energie, de materiale, de apă etc.). Conceptul de sustenabilitate capătă aşadar noi valenţe şi interpretări, însă, sintetizând, se reduce la eficienţă economică, echitate socială şi producţie care nu dăunează mediului şi nu epuizează resursele.

    Cum gestionaţi şi vă adaptaţi la cerinţele şi la cultura locurilor din afara României unde desfăşuraţi proiectele internaţionale?

    Elena Oancea: Cu respect faţă de diferenţele culturale şi normele specifice fiecărei tari. În proiectele internaţionale, suntem conştienţi de provocările aduse de aceste diferenţe şi ne adaptăm la cerinţele locale nu prin compromiterea viziunii noastre artistice, ci prin integrarea acesteia în contextul cultural într-un mod care să fie relevant şi apreciat. Tratăm fiecare proiect ca pe un teren de mijloc între viziunea noastră artistică şi specificul cultural al locului. Acest lucru poate însemna, uneori, că trebuie să luăm decizii care nu sunt neapărat în linie cu normele tradiţionale ale designului interior specific acelui loc, dar care credem că aduc valoare şi unicitate proiectului. În esenţă, Lemon Interior Design rămâne angajat să creeze spaţii care sunt nu doar estetic plăcute, dar şi funcţionale, indiferent de locaţie. În acest proces, respectăm cultura locală, dar nu ne temem să provocăm şi să inovăm atunci când este necesar.

  • Tara unde preţurile locuinţelor noi înregistrează cea mai puternică creştere din 2007

    Preţurile locuinţelor noi din Spania au consemnat cea mai mare creştere din ultimii 16 ani în trimestrul trei, au indicat ultimele date statistice ale ţării, citate de Reuters. Preţurile au fost cu 11% mai mari în T3 faţă de perioada similară a anului trecut din cauza ofertei reduse, cererii ridicate din partea cumpărătorilor strini şi creşterii costurilor pe fondul inflaţiei.

  • Analiză Storia: Care sunt cele mai căutate locuinţe din Bucureşti şi cum a evoluat preţul mediu/mp în Capitală

    Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX, a publicat datele celei mai recente analize „Profil imobiliar: Bucureşti”. Conform analizei, preţul mediu de vânzare solicitat pe metru pătrat în Bucureşti, în perioada ianuarie-octombrie 2023, a ajuns la 1.564 euro, iar cele mai căutate tipuri de apartamente au fost cele cu două camere, atât pe segmentul vânzărilor, cât şi pe cel al închirierilor.

    În Bucureşti, cele mai căutate apartamente pentru închiriere şi vânzare, în perioada ianuarie-octombrie 2023, au fost apartamentele cu două camere.

    Pe segmentul vânzărilor, pe primul loc în topul căutărilor se află apartamentele cu două camere (47%), urmate de apartamentele cu trei camere (33%) şi abia apoi de garsoniere (20%). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut (ianuarie-octombrie 2022), a crescut interesul faţă de garsoniere (+23%), dar şi faţă de apartamentele cu două camere (+4%). În schimb, s-au înregistrat scăderi în ceea ce priveşte interesul pentru apartamentele cu trei camere (-3%).

    În ceea ce priveşte segmentul închirierilor, apartamentele cu două camere (45%) s-au aflat în topul căutărilor şi au fost urmate de garsoniere (41%) şi de apartamentele cu trei camere (14%). Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe platformă s-au înregistrat cu 20% mai multe căutări pentru garsoniere, în timp ce căutările pentru apartamentele cu două camere (-1%) şi cele cu trei camere (-11%) au scăzut.

    Cât costă cumpărarea sau închirierea unei proprietăţi în Bucureşti?

    În perioada ianuarie-octombrie 2023, preţul mediu de vânzare solicitat pe metru pătrat a ajuns la 1.564 euro în Bucureşti.

    În luna octombrie 2023, apartamentele noi de vânzare au avut un preţ mediu pe metru pătrat de 1.556 de euro, uşor mai mare faţă de cel din octombrie 2022.  În schimb, apartamentele vechi au avut un preţ de vânzare de 1.733 de euro/metru pătrat. În ceea ce priveşte preţurile apartamentelor de închiriat, acestea au crescut în luna octombrie a.c. pe toate categoriile de locuinţe. Aşadar, în luna octombrie 2023, românii au putut închiria o garsonieră în Bucureşti cu un preţ mediu de 334 euro, în creştere cu 11% faţă de anul trecut. Apartamentele cu două camere au avut un preţ mediu de 524 de euro în octombrie a.c, în creştere cu 16% faţă de luna octombrie a anului trecut. De asemenea, apartamentele cu trei camere s-au închiriat în luna octombrie 2023 cu un preţ mediu de 683 de euro, cu 18% mai mare faţă de anul trecut. „Am observat o schimbare vizibilă în preferinţele românilor. Aceştia s-au orientat tot mai mult către proprietăţi mai mici, cu un accent deosebit pe eficienţa spaţiului şi costurile de întreţinere reduse. Această schimbare reflectă nu doar o adaptare la cerinţele pieţei, ci şi o dorinţă de a găsi soluţii locative echilibrate şi arată, totodată, o ajustare naturală şi echilibrată a pieţei imobiliare. Observăm că piaţa imobiliară revine la nivelul de interes din 2022, un an record, cu o discrepanţă din ce în ce mai mică între numărul de tranzacţii imobiliare înregistrate în 2023 comparativ cu anul precedent”, a declarat Răzvan Ceapă, Head of Operations Storia şi OLX Imobiliare.

    Totalul tranzacţiilor de unităţi individuale efectuate în Bucureşti de la începutul anului respectă tendinţele de la nivel naţional, fiind în scădere în fiecare trimestru, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Se observă o revenire în ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor din trimestrul al treilea (iulie-septembrie 2023 vs. 2022), scăderea fiind de doar -9%. În trimestrul al doilea (aprilie-iunie 2023 vs. 2022) scăderea a fost de 32%, iar în primul trimestru (ianuarie-martie 2023 vs 2022) scăderea a fost de 22%. În plus, şi în cazul tranzacţiilor efectuate cu credit se observă o revenire, acestea fiind în creştere (+1%) în trimestrul al treilea (iulie-septembrie 2023 vs. 2022).

    Cu privire la tranzacţiile de pe Storia, dacă în 2022 46% din tranzacţiile de pe Storia erau pentru apartamente şi case de închiriat, în anul 2023 cifra a crescut la 48%. De la începutul anului, cele mai multe tranzacţii de pe Storia au fost efectuate cu scopul vânzării (52%) versus 48% în scop de închiriere.

    Analiza a fost realizată de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii imobiliare corecte, în cunoştinţă de cauză.

    Storia e platforma de imobiliare lansată de OLX, unde mii de proprietari, agenţi imobiliari şi dezvoltatori îşi prezintă ofertele. În portofoliul OLX Group se află în prezent şi KIWI Finance, prin intermediul căreia utilizatorii Storia pot beneficia gratuit de servicii de creditare. 

  • Schimbare de dinamică pe piaţa imobiliară din Marea Britanie: Preţurile locuinţelor înregistrează prima scădere anuală din 2012, în timp ce preţul chiriilor continuă să crească agresiv

    Preţurile medii ale locuinţelor din Regatul Unit au înregistrat prima scădere de la an la an în mai bine de un deceniu, în timp ce preţurile de închiriere au crescut într-un ritm record, deoarece costurile ridicate ale împrumuturilor au afectat piaţa imobiliară, potrivit Financial Times.

    Preţurile medii ale locuinţelor din Marea Britanie au scăzut cu 0,1% în septembrie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, faţă de o expansiune de 0,8% în luna precedentă, marcând prima scădere anuală din aprilie 2012, arată datele publicate miercuri de Oficiul Naţional de Statistică.

    ONS a mai informat că preţurile chiriilor private din Marea Britanie au crescut în octombrie cu 6,1% în ritm anual, peste creşterea de 5,7% înregistrată în septembrie 2023.

  • Real Estate. O perspectivă europeană asupra rezidenţialului

    La nivel European, preţurile pieţei rezidenţiale au evoluat diferit în funcţie de ţară, iar în România, creşterea moderată a preţului imobilelor a fost însoţită de o creştere mai rapidă a chiriilor. Cu numărul de autorizaţii de construire în scădere, întrebarea care se pune este dacă aceste evoluţii semnalează o criză imobiliară. Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România, oferă o perspectivă asupra schimbărilor din piaţă şi a impactului creditării asupra acestei industrii.

     

    Vedem că în general, ţările care au crescut cu o viteză foarte mare în ultima perioadă au avut şi scăderile cele mai mari (de preţuri ale imobilelor n.red.) în ultimul an. De altfel, dacă ne uităm şi la efectul amplificat pe care îl au anumite ştiri din din zona preţurilor la rezidenţial în Europa, vedem că cel mai des apar ştiri poate despre Marea Britanie, Suedia sau Germania, dar în acelaşi timp trebuie spus că  în aceste ţări am înregistrat o creştere de preţuri mai mare ca media europeană în  ultima perioadă, astfel încât nu vorbim neapărat de scăderi catastrofale, ci mai degrabă de de anumite corecţii. De altfel, şi aceste corecţii se încadrează undeva între 5 şi 10% faţă de un an în urmă, în condiţiile în care piaţa din vestul Europei, în special, este foarte dependentă de costul creditării”, descrie Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services, Colliers România, evoluţia pieţei rezidenţiale din Europa în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.

    Cumpărătorul prin credite din aceste pieţe îşi permite să acceseze un credit într-o locuinţă abia undeva între 35-40 de ani faţă de cel din centrul şi estul Europei, unde poate fi achitat un credit ipotecar mult mai devreme, undeva între 25 şi 30 de ani. „Şi iarăşi vorbim despre un nivel al dobânzilor care a crescut destul de mult pentru euro, ceea ce a făcut ca cea mai mare parte a tranzacţiilor care depindeau de finanţarea bancară să fie amânate sau să nu mai poată fi încheiate. La nivelul actual al dobânzilor  în zona euro, vedem că în pieţele din vest a scăzut destul de accelerat numărul de tranzacţii şi evident, atunci când avem o mişcare suficient de mare pe partea de cerere, vedem şi o evoluţie negativă în această perioadă.” În schimb, în zona noastră, în centrul şi estul Europei, situaţia este mixtă. „ Ungaria, spre exemplu, a avut cele mai mari creşteri de preţuri, cea mai mare inflaţie din UE în ultimii 2 ani, care a ajuns aproape la 25% şi a avut şi creşteri de preţuri la rezidenţial foarte mari. De altfel, în Budapesta preţurile aproape s-au dublat în circa 6 ani, ceea ce este o evoluţie foarte puternică a preţurilor şi pe fondul unei inflaţii generalizate – drept urmare piaţa este mult mai puţin accesibilă pentru cumpărătorul de rând din Budapesta faţă de cea de acum 5-7 ani.” Pe de altă parte, observă Blăniţă, în Polonia – în Varşovia, în special – creşterea preţurilor nu este similară celei din Ungaria. În schimb, în Polonia, creştere a fost susţinută în mare parte şi de influxul mare de ucraineni care au venit şi s-au stabilit acolo, drept urmare a existat o creştere mare pe chirii, unde s-au înregistrat creşteri de 30-40% anul trecut, iar anul acesta sunt din nou mari – de 10-20% în funcţie de zonă. Preţurile imobilelor au crescut însă cu 5-10%. „Vedem că în România, în ultimul an, am avut o foarte mică creştere a preţului la rezidenţial, însă de asemenea, similar cu Polonia, această creştere a fost sub rata inflaţiei, deci cumva în termeni reali, locuinţele au devenit uşor mai accesibile în această perioadă. Ce vedem în schimb şi în România, chiar dacă nu vedem această influenţă a cetăţenilor din Ucraina care închiriază sau cumpără locuinţe, vedem o tendinţă similară cu cea din Polonia, în care chiriile cresc mai repede decât preţul locuinţelor. Şi în acest an, în Bucureşti, am văzut o creştere a chiriei de undeva aproape 10% de la începutul anului şi şi până acum, pe când preţurile nu au evoluat la fel de mult, ci cu procente cuprinse între 0 şi 5%”, a mai observat Gabriel Blăniţă. În oraşele mari, diferenţele există şi în funcţie de proiecte sau de zone: „În anumite zone am avut mici scăderi, în special în cele periferice, în zona metropolitană, unde cea mai mare parte a cumpărătorilor cumpără pe credit, cât şi în centrul oraşelor”.

    Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services, Colliers România: „Vedem că în România, în ultimul an, am avut o foarte mică creştere a preţului la rezidenţial, însă de asemenea, similar cu Polonia, această creştere a fost sub rata inflaţiei, deci cumva în termeni reali, locuinţele au devenit uşor mai accesibile în această perioadă.”

    Suntem într-o criză?

    „Ar trebui să vedem anumite elemente care cumva perturbă echilibrul între cerere şi ofertă. Şi atunci când avem o mişcare dezordonată, fie pe o parte, fie pe cealaltă, vedem elementele unei crize. De altfel, dacă ne uităm la momentul anterior, în care preţurile au scăzut generalizat pe piaţa din România, momentul trimestrului II din 2020, când a venit pandemia şi am experimentat primul lockdown, acela fost momentul în care toată lumea s-a mutat cu lucrul acasă, traficul a scăzut considerabil, numărul de tranzacţii a scăzut. Aceea a fost o mică criză pe care am experimentat-o şi de altfel, preţurile au scăzut.” Gabriel Blăniţă aminteşte şi de criza precedentă, unde a existat o scădere generalizată de preţuri , în perioada 2009 – 2013, ca urmare a crizei financiare din 2008. „Ce s-a întâmplat atunci pentru România a fost că peste noapte a dispărut finanţarea, al cărei curs a devenit exorbitant. Vorbeam despre dobânzi de 15-20%, iar în prezent dobânzile de 6% ni se par mari. Trebuie să punem în perspectivă lucrurile acestea pentru că am mai experimentat în România dobânzi mult mai mari de de atât şi de asemenea, aveam un stoc foarte mare de imobile, cu nişte dezvoltatori care au fost supra-îndatoraţi către bănci pentru a dezvolta din ce în ce mai multe locuinţe, pentru că şi cererea era alimentată foarte mult şi creştea foarte mult. Când a venit această criză financiară, finanţarea a dispărut, achiziţiile pe credit au dispărut şi ele, iar dezvoltatorii care s-au împrumutat pentru a construi cât mai multe ansambluri denţiale au avut de suferit şi au trebuit să vândă în pierdere pentru a da banii înapoi la la bancă.” Astfel, subliniază specialistul, situaţia de atunci era total diferită faţă de felul în care arată piaţa rezidenţială în prezent: „Nu avem o explozie a numărului de locuinţe construite cum a fost în perioada 2006-2008, în care ne întrebam dacă mai este sustenabil acest ritm de creştere. Vedem mai degrabă o creştere sănătoasă în perioada anterioară pandemiei. În perioada 2014-2020 am bătut ritmul de creştere de circa 5-10%/an şi în numărul de construcţii, şi în preţuri, o evoluţie uşor peste rata inflaţiei din această perioadă, dar nimic spectaculos. Ce vedem însă din pandemie încoace este o evoluţie mult mai dezechilibrată în ceea ce priveşte cererea şi mai puţin în ceea ce priveşte oferta, pentru că oferta este mult mai neelastică, are nevoie de o perioadă mai lungă în care să se ajusteze, pe când cererea, la fiecare interval de lockdown, scădea, la fiecare creştere a dobânzii, aproape peste noapte, scădea, este mult mai mai dinamică. În ceea ce priveşte oferta, nu vedem această dinamică – însă vedem o evoluţie din a doua parte a lui 2022, de când impactul creşterii dobânzilor a fost evident şi în piaţă am văzut o scădere destul de mare a numărului de tranzacţii, iar dezvoltatorii de locuinţe au început să dea înapoi. Vedem aici o ajustare în primul rând pe autorizaţii de construcţii eliberate în perioada asta.  Deci o punem o scădere a încrederii în viitor şi mai puţini dezvoltatori care scot acum autorizaţii.”De asemenea, aruncând o privire asupra sectorului construcţiilor, el observă o decelerare în zona construcţiilor rezidenţiale. „Dacă ne uităm, per ansamblu, asupra sectorului de construcţii, vedem o creştere încă puternică, susţinută în special de construcţii nerezidenţiale, în special din zona de infrastructură, mare parte susţinute de fonduri europene. Dar întorcându-ne la piaţa rezidenţială, vedem că şi oferta începe să se contracte. Vedem o scădere a ritmului construcţiilor şi vedem deja din  prima parte a acestui an o uşoară scădere a numărului de locuinţe livrate, ceva mai mare decât ritmul locuinţelor livrate pe partea de construcţii, ceea ce înseamnă că vom avea în continuare o scădere a numărului de locuinţe livrate şi în următoarele trimestre şi vedem o decelerare mult mai bruscă pe partea de autorizaţii de construire.” Gabriel Blăniţă subliniază şi că în oraşele din România eixstă o scădere destul de mare a numărului de autorizaţii de constuire, dar, şi mai important: „Vedem o scădere şi mai mare a suprafeţei utile autorizate. E importantă această diferenţa pentru că ce se întâmplă cu suprafaţa autorizată este că  scade mai mult decât numărul de autorizaţii. Asta se traduce prin faptul că dezvoltatorii construiesc proiecte mai mici, nu mai vedem ansambluri mari, mai vedem dezvoltatori luând un risc foarte mare pentru pentru dezvoltare în viitor şi vedem mai degrabă investiţii mai reduse în această zonă”. Astfel, spune el, dacă autorizaţiile au scăzut ca număr cu undeva circa 25%, dacă ne uităm în Bucureşti, suprafaţa utilă autorizată a scăzut cu aproape 50%: „În consecinţă, în perioada următorilor 2-3 ani vom vedea un ritm al construcţiilor mult mai scăzut şi probabil în 3-4 ani, un număr mult mai mic de de proiecte care apar în piaţă tocmai pentru că nu se mai dau autorizaţii. ”

    2 întrebări din interviul cu Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services, Colliers România

    Cum vor evolua lucrurile până la finalul acestui an?. Nu ne aşteptăm la mari surprize. Vedem că dobânzile la credite ipotecare vor rămâne în jurul la 6% – IRCC plus marjă. Vedem că inflaţia nu dă semne de decelerare bruscă şi în România. S-a întâmplat în câteva alte state europene şi vedem deja inflaţia în zona euro undeva între 3-4%, pe când noi încă suntem aproape de de 9%, aşadar vedem un decalaj de recuperat. Vedem însă un cumpărător poate un pic mai obişnuit cu aceste dobânzi, fiindcă chiar dacă ele au crescut, nu au crescut la fel de mult cum s-a întâmplat în Polonia sau în Ungaria; vedem o piaţă care nu a scăzut la fel de mult ca număr de tranzacţii faţă de cele din din regiune. De altfel, peste vară-toamnă, numărul de tranzacţii şi-a mai revenit ca dinamică faţă de începutul acestui an şi mai ales faţă de primul trimestru, care a fost foarte negativ – a început cu scăderi de circa 30% chiar şi peste acest procent în câteva oraşe mari. Dinamica tranzacţiilor a evoluat foarte mult peste vară şi chiar şi în luna septembrie, am avut o lună foarte bună pentru vânzări, astfel încât diferenţa faţă de anul trecut a scăzut de la 35% la începutul anului, la undeva 16-17%  la nivel naţional şi undeva un pic sub 20% în oraşele mari. Vedem, aşadar, un cumpărător care s-a mai obişnuit cu nivelul acesta de dobândă. Vedem de asemenea destul de mulţi cumpărători care fie au amânat decizia de cumpărare, fie nu se mai încadrează pur şi simplu şi au renunţat. Astfel că rămân în chirie o perioadă mai îndelungată şi vedem o presiune mai mare pe chirii. Aşa cum spuneam, preţul chiriilor a crescut mai mult decât preţul locuinţelor şi parte din acest lucru se datorează şi faptului că cei care nu şi-au mai permis să cumpere un apartament au rămas mai mult în piaţa de închirieri. Studenţilor care vin în Bucureşti li se adaugă şi migraţia externă, persoane care vin în România în căutarea unui trai mai bun şi vedem că pentru prima oară în istorie, România a avut anul trecut mai mulţi imigranţi decât a avut emigranţi. Mai mulţi oameni au venit în România în căutarea unui loc de muncă mai bun decât români care au plecat în afară pentru pentru acelaşi lucru. Şi toate lucrurile acestea s-au reflectat în cererea pentru pentru chirii. Şi acesta este şi motivul pentru care vedem evoluţia aceasta mai dinamică în chirii versus preţuri în acest an.

    Vor deveni şi românii „la fel de chiriaşi” ca europenii? Pe măsură ce avem dezvoltare economică, avem o creştere destul de mare a preţului activelor. Aceasta înseamnă că locuinţele devin din ce în ce mai puţin accesibile şi oamenii îşi permit să cumpere locuinţe la o vârstă mai înaintată, ceea ce înseamnă că fie că vor, fie că nu vor, sunt nevoiţi să petreacă mai mult timp în chirie. Şi în România avem acea statistică oficială în care doar circa 5% dintre români nu deţin casele unde trăiesc, însă această statistică nu ţine cont de locul unde trăiesc efectiv acei oameni – o parte dintre cei care deţin o locuinţă o deţin într-o localitate în care nu mai locuiesc, au plecat de mult timp de acolo într-un oraş mai mare şi închiriază o locuinţă în acel oraş.  

     

    Carte de vizită: Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services, Colliers România

    1. Lucrează în industria imobiliară din 2010, când a devenit Senior Associate în cadrul Colliers România, de unde a evoluat în rolul actual;

    2. Este şi Corporate Partner, Mentor şi membru al juriului în acceleratorul de afaceri InnovX;

    3. Şi-a luat licenţa în banking şi finanţe corporative la Academia de Studii Economice din Bucureşti în 2011 şi şi-a completat studiile cu un program masteral în aceleaşi domenii tot în cadrul ASE (2013).

  • Piaţa închirierilor de locuinţe private pentru studenţi va creşte în următorii ani

    Cererea pentru locuinţe private de închiriat în rândul studenţilor este în creştere în regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), în toate cele şase economii majore ale României, Ungariei, Cehiei, Slovaciei, Bulgariei şi Poloniei. Tendinţa atrage atenţia marilor investitori.

    Dacă până în 2021, în prim-planul investitorilor erau Cehia şi Polonia, de anul trecut o parte dintre aceştia şi-au extins activitatea şi în România şi Serbia, unde au deja în dezvoltare proiecte rezidenţiale destinate exclusiv închirierii, susţin consultanţii Colliers.

    Numărul unităţilor de cazare în căminele studenţeşti private este de aproximativ 2.500 în Bucureşti, similar cu cel din Cehia, de exemplu, care are însă doar jumătate din numărul studenţilor din România.

    Costurile de cazare sunt cuprinse între 150 şi 300 de euro, în funcţie de numărul de camere şi de condiţiile de confort oferite.

    Piaţa locuinţelor private pentru studenţi este în plină expansiune în ţările din ECE-6, iar România, care are aproape 600.000 de studenţi, urmează această tendinţă de creştere. Numai în Bucureşti există aproximativ 175.000 de studenţi care frecventează diferite facultăţi, însă oferta de locuinţe pentru aceştia este limitată, iar căminele private reprezintă o soluţie alternativă de cazare care poate răspunde cererii crescute. Spaţiile de cazare din căminele universităţilor nu depăşesc 40.000 de locuri, iar în căminele private mai sunt disponibile încă circa 2.500 locuri.

    „După doi ani de pandemie, când cursurile universitare s-au desfăşurat la distanţă şi piaţa căminelor studenţeşti a fost practic îngheţată, 2022 a marcat o revenire la normalitatea pre-pandemică. În contextul acestei evoluţii, segmentul PBSA (Purpose Built Student Accommodation) din Bucureşti şi regiunea ECE a cunoscut schimbări şi oportunităţi semnificative. Este evidentă cererea foarte mare pentru spaţii de cazare private în Bucureşti, care oferă studenţilor opţiuni moderne şi flexibile de cazare, şi la fel de evident este şi interesul în creştere al investitorilor pentru acest segment, căutând activ cele mai bune oportunităţi de dezvoltare pe piaţa locală. Căminele private rămân încă un sector relativ nou în toată regiunea. Polonia, care are peste 5.100 de astfel de unităţi de cazare, România, unde sunt deja aproximativ 2.500 de unităţi în Bucuresti, şi Republica Cehă, cu peste 2.100 de unităţi, conduc în acest segment al pieţei imobiliare“, arată Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

    Disponibilitatea şi calitatea locuinţelor pentru studenţi în regiunea ECE variază în funcţie de ţară şi oraş, arată datele Colliers, oraşele mari şi centrele universitare oferind cele mai multe opţiuni, şi în ceea ce priveşte cămine universitare, dar şi cele private. Anul trecut, regiunea ECE-6 a înregistrat aproape 2,7 milioane de studenţi, dintre care 9,5% au provenit din străinătate, iar două treimi studiază în Polonia şi în România. Mai exact, 1,2 milioane de studenţi urmează cursurile unei facultăţi în Polonia, pe când în România studiază aproape 600.000 de studenţi, iar cei mai mulţi dintre aceştia sunt cazaţi în Capitală.

    „Preţurile închirierilor pentru cazările studenţeşti private în regiunea ECE variază între 150 şi chiar peste 700 de euro pe lună, cu o medie de circa 300 de euro pe lună. În Bucureşti, preţurile se situează în partea inferioară a acestui interval, începând de la o chirie de circa 150 de euro şi crescând la peste 300 de euro pentru o cameră individuală. Având în vedere numărul considerabil de studenţi din marile centre universitare, se constată o criză a locurilor în căminele studenţeşti. Astfel, studenţii caută alternative de cazare, punând presiune pe piaţa rezidenţială pentru închiriere în special în perioada august-septembrie, cele mai căutate fiind în general locuinţele cele mai mici, dar şi apartamentele pe care le pot împărţi împreună cu alţi colegi. Această evoluţie indică un potenţial imens în ţările ECE pentru segmentul căminelor studenţeşti private”, subliniază Gabriel Blăniţă.