BusinessMagazin

Tag: legalitate

  • Iohannis atacă la CCR legea ce protejează aleşii de conflictul de interese

    “Deşi instituie la nivel legal încetarea de drept a unor interdicţii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat şi comunicat unor persoane determinate), legea criticată este eliptică cu privire la modul în care această dispoziţie va fi pusă în executare în mod concret, în sensul că nu se precizează care este autoritatea competentă să constate încetarea de drept şi conform cărei proceduri ar trebui ea să acţioneze. Astfel de măsuri nu pot fi deduse pe cale de interpretare şi nu pot fi suplinite pe cale jurisprudenţială. Formularea generală a unui efect juridic al legii – precum încetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale – nu poate complini absenţa unor prevederi legale care să precizeze cine are competenţa şi cum trebuie să acţioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afectează claritatea normei şi securitatea raporturilor juridice, păstrarea sau eliminarea respectivelor interdicţii fiind incertă din perspectiva modului de punere în executare a legii. Aşa cum arată şi Curtea Constituţională Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligaţii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative; exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială”, se arată în sesizarea preşedintelui.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră la nivel mondial: Belarus este prima ţară din lume care emite un cadru contabil legal pentru criptomonede

    Documentul detaliază modul în care criptomonedele pot fi contabilizate precum şi modul în care pot fi categorizate monedele digitale primite de organizaţii, în funcţia de utilizarea lor viitoare (excluzând Banca Naţională, Banca de Dezvoltare şi IFN-urile), informează Ziarul Financiar.

    În luna decembrie a anului trecut, preşedintele Belarusului, Alexander Lukashenko a semnat legea „Dezvoltării Economice Digitale”, care susţine tehnologia blockchain şi dezvoltarea criptomonedelor. Legea ţinteşte să elimine birocraţia care ar bloca dezvoltarea blockchain-ului, un ţel care a primit acum standarde contabile şi instrucţiuni clare pentru utilizatorii de criptomonede.

    Monedele vor fi clasate sub categoriile „aranjamente cu creditori şi debitori” şi „alte cheltuieli şi venituri”.

    Monedele care sunt scoase la vânzare vor fi luate în considerare drept „Bunuri”, iar cele obţinute din activitatea de minare criptomonede drept „produse”.

    La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, Lukashenk a semnat o altă lege legată de criptomonede, pentru proiectul High-Tech Park, menit să dezvolte o zonă economică modelată după modelul Silicon Valley, permiţând noilor tehnologii, precum criptomonede şi ICO, să se dezvolte într-un mediu propice.

  • Pirateria online în 2017: muzica şi producţiile TV, mai populare decât filmele

    La nivel mondial, anul trecut, utilizatorii au făcut aproximativ 300 de miliarde de vizite pe site-urile de descărcări ilegale, în creştere cu 1,6% faţă de 2016, potrivit unui raport al firmei de consultanţă antipiraterie Muso.

    Însă, în timp ce descărcările ilegale de muzică şi producţii TV au fost în creştere, cele de filme au înregistrat un declin, potrivit raportului.

    Astfel, o treime dintre descărcările ilegale au avut ca subiect producţiile TV – 106,9 miliarde de vizite -, în top urmând muzica (73,9 miliarde) şi filmele (53,2 miliarde).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patronatul constructorilor: Firmele Primăriei sfidează „legal” principiile achiziţiilor publice

    După modelul Capitalei, în ţară ia amploare fenomenul „firmele primăriei”, deşi „nici una din societăţiile înfiinţate nu au demonstrat sau confirmat utilitatea, economiile promise, nici transparenţă, nici eficienţă sau calitate”. Holdingul municipal „Bucureşti – Capitală europeană”, format din 22 de societăţi, a devenit realitate şi „deşi aflate în perioada de organizare/achiziţii/angajări, temerile operatorilor economici legate de concurenţă neloială par că se adeveresc atunci când vorbim de achiziţii publice”, se arată în documentul citat, semnat de Irina Forgo – directorul de Programe al FPSC.

    „Conform Legii 98/2016 privind achiziţiile publice, noile companii sunt atât entităţi contractante, cât şi operatori economici. Aşa se face că o companie a primăriei poate atribui direct contracte unei alte companii a primăriei, aşa cum s-a şi întâmplat”, se menţionează în document.

    De exemplu, notează autoarea articolului, „Compania Municipală Agrement SA Bucureşti a atribuit direct servicii de pază în valoare de 107.280 de lei către Compania Municipală Pază şi Securitate Bucureşti SA pentru evenimentul intitulat Bucureşti, inima ta. Aceeaşi societate atribuie direct Companiei Municipale Iluminat Public Bucureşti SA servicii de iluminat în valoare de 105.128,24 lei, postând un anunţ în acest sens la ora 11.18. Răspunsul companiei cu domeniul de activitate iluminat public vine la ora 11.41, iar la 12.47 în aceeaşi zi contractul este atribuit. Practica arată că entităţile contractante studiază piaţa şi de la momentul în care publică un anunţ în SEAP lasă cel puţin 24 de ore (în general 48-72 de ore) pentru ca operatorii economici interesaţi să îşi prezinte ofertele. În cazul exemplificat, 30 de minute puse la dispoziţie de una din firmele primăriei pentru ofertare exclude orice concurenţă sau posibilitatea de a obţine cel mai bun preţ, respectiv de a economisi banul public”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Calendarul zilelor libere în 2018. Ce sărbători „se pierd” pentru că vor cădea în weekend

    După ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală nelucrătoae, încă o zi se mai adaugă pe calendarul zilelor libere din acest an.

    În afară de Vinerea Mare, zile libere mai sunt 8 aprilie (duminică), reprezentând Paştele, dar şi luni, 9 aprilie, a doua zi de Paşte.

    Ziua de 1 Mai cade, în acest an, într-o zi de marţi.

    Următoarea zi de sărbătoare legală este 27 mai, care, practic, se pierde, pentru că va fi duminică, însă, a doua zi, 28 mai, este tot zi liberă. În aceste zile se sărbătoresc Rusaliile.

     

    Românii vor avea o minivacanţă de 1 iunie, zi liberă, de asemena, care cade într-o zi de vineri. Adormirea Maicii Domnului, care este sărbătorită pe 15 august, va fi, în 2018, într-o zi de miercuri.

    Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie, va fi într-o vineri, iar a doua zi, sâmbătă, va fi 1 Decembrie, tot zi de sărbătoare legală.

    De asemenea, prima şi a doua zi de Crăciun (25 şi 26 decembrie) vor cădea în zile de marţi şi miercuri.

  • Este OFICIAL: Românii au o nouă zi liberă. Iohannis tocmai a promulgat legea

    „Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioaşă creştină numite Triduum Sacru, din care fac parte Joia Mare, Vinerea Mare şi Sâmbăta Mare”, susţin iniţiatorii proiectul de lege pentru completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii.

    Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, Vinerea Mare este zi legală de sărbătoare în 16 dintre cele 28 de ţări ale UE.

    Preşedintele Comisiei de muncă, deputatul PSD Adrian Solomon a susţinut proiectul de lege în plen, afirmând că „vremea lozincilor că totul se rezolva prin muncă ar trebui să treacă” şi că angajatorii au nevoie de angajaţi odihniţi.

  • Ţara în care poţi să-ţi iei, oficial, zile libere din cauza zăpezii şi a gerului

    Printre ele, şi Marea Britanie, acolo unde Guvernul a anunţat oficial că este absolut legal ca angajaţii să beneficieze de zile libere din cauza vremii nefavorabile.

    n Regat, autorităţile au emis numeroase avertizări în legătură cu vremea extremă care a adus temperaturi chiar mai mici decât la Cercul Polar, avertizând că se aşteaptă la orice, inclusiv la căderi de tensiune, cedarea liniilor telefonice şi întârzieri în ceea ce priveşte transportul.

    Potrivit sit-ului gov.uk, însă, angajaţii pot justifica absenţa de la locul de muncă în astfel de condiţii meteorologice. „Dacă locul de muncă este închis din cauza faptului că este nefuncţional iar angajatul nu lucrează de obicei de acasă, angajatorul nu poate, de regulă, refuza plata”. 

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Decizie ISTORICĂ: Google NU TREBUIE SĂ VERIFICE conţinutul site-urilor pe care le listează dacă nu există o notificare privind încălcarea drepturilor

    Decizia este extrem de importantă în contextul discuţiei legate de “dreptul la uitare”, prin care o persoană poate cere eliminarea unor rezultate din căutări în contextul în care a fost reabilitate în faţa faptelor la care căutările fac referire.

    Cazul din Germania a fost adus în tribunal de două persoane care cereau eliminarea unui site, pe motiv că acesta conţinea secvenţe în care ei erau atacaţi verbal de alţi utilizatori de internet.

    Tribunalul a decis însă că opeeratorul motorului de căutare are obligaţia de a interveni doar atunci când a fost notificat de o încălcare clară a drepturilor personale; prin urmare, Google nu are obligaţia legală de  a lua măsuri de prevenire a unor astfel de situaţii.

    CE ÎNSEAMNĂ DREPTUL LA UITARE ŞI CUM ÎŢI PROTEJEAZĂ GOOGLE DATELE PERSONALE

  • Este oficial: Românii vor avea o nouă zi liberă! Senatul a votat încă o sărbătoare legală

    Senatorii au aprobat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, iniţiat de deputatul UDMR Szabo Odon, care prevede că Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paştelui – să fie sărbătoare legală şi nelucrătoare.

    „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive semnată de deputatul UDMR Szabo Odon.

    Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 – Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.

    Iniţial, proiectul legislativ nu se afla pe ordinea de zi, fiind introdus la solicitarea liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. De asemenea, deşi legile organice sunt votate lunea, la solicitarea lui Cseke Attila, aceasta a fost aprobată în şedinţa de miercuri.

    Potrivit Codului Muncii, în prezent sunt 14 zile zile de sărbătoare legală şi nelucrătoare. Acestea sunt:

    – 1 şi 2 ianuarie;

    – 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;

    – prima şi a doua zi de Paşti;

    – 1 mai;

    – 1 iunie;

    – prima şi a doua zi de Rusalii;

    – Adormirea Maicii Domnului;

    – 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

    – 1 decembrie;

    – prima şi a doua zi de Crăciun;

    – două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

  • Tranzacţie majoră în România: Unul dintre cele mai importante mall-uri va fi CUMPĂRAT

    Avocaţii Reff & Asociaţii au fost im­pli­caţi în toate etapele tran­zacţiei, începând cu ana­liza juridică, struc­tu­ra­re, negociere, sem­na­rea şi finalizarea achiziţiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro