BusinessMagazin

Tag: lapte

  • IKEA recheamă produsele CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% din cauza conţinutului de lapte şi alune nedeclarat

    Compania IKEA îi informează pe clienţii care au cumpărat ciocolată neagră CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% că prezenţa laptelui şi a alunelor în compoziţie nu este declarată suficient pe ambalajele produselor.  Persoanele care nu sunt alergice la lapte sau alune pot consuma ambele tipuri de ciocolată fără probleme.

    Reţeta tabletelor de ciocolată neagră CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% nu conţine lapte sau alune. În schimb, cele două tipuri de ciocolată sunt produse pe aceeaşi linie de producţie cu alte produse care conţin lapte şi alune, astfel încât există posibilitatea ca persoanele alergice la lapte sau alune să manifeste reacţii alergice în urma consumului celor două produse.

    Compania IKEA invită persoanele alergice la alune sau lapte, care au cumpărat produse CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% aflate în termenul de valabilitate, să le aducă înapoi în magazinul IKEA din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pentru produs. Termenul de valabilitate se găseşte pe spatele ambalajului (YYYY/MM/DD).

    Magazinul IKEA din Bucureşti a vândut aproximativ 69.000 de bucăţi din cele două produse şi nu a înregistrat sesizări din parteaconsumatorilor.

    Codurile şi preţurile produselor afectate sunt: 
    CHOKLAD MÖRK 60%, Ciocolată neagră 60%, 100g – 3,50 lei;
    CHOKLAD MÖRK 70%, Ciocolată neagră 70%, 100g – 4,50 lei.

    În prezent, niciunul dintre aceste produse nu se mai găseşte la vânzare în magazinul IKEA din Bucureşti.

  • Cum ia salvat laptele afacerea

    Când afacerea nu mai merge bine, dar nu vrei să te dai bătut, apare câte o idee care se dovedeşte salvatoare, aşa cum a constatat un mic producător de lapte din Marea Britanie, scrie The Telegraph.

    În cazul lui Joe Towers de la Lune Valley Dairy, ideea a fost să producă lapte special pentru cafenele, pentru uzul aşa-numiţilor barista. Abordat de un expert în domeniul cafelei, Shaun Young, Tower a fost de acord să încerce să producă un lapte care să facă o spumă perfectă pentru cappuccino sau latte, având ca model o inovaţie daneză în domeniu. Cei doi au reuşit să obţină sortimentul de lapte căutat, Towers ajungând în prezent să vândă aproape 20.000 de litri de lapte pentru barista, pe care Young îl distribuie la peste 80 de cafenele din Londra.

  • Micul dejun servit noaptea, ultima modă în Los Angeles

    Dimineaţa nu e neapărat cel mai bun moment pentru micul dejun, pare să considere un restaurant din Los Angeles, care-şi serveşte clienţii cu micul dejun numai de la opt seara până la două noaptea, scrie LA Times.

    Meniul include preparate care se regăsesc în mod normal în prima masă a zilei sau la brunch, combinate în diverse feluri şi stropite cu alcool.

    Tot în el se regăsesc şi cocteiluri pe bază de lapte cu gust de cereale cu diverse arome, exact ca acela rămas în castronel după ce s-a terminat porţia de cereale din el, la care se adaugă gin, coniac sau bourbon, eventual şi suc de portocale.

  • Micul dejun servit noaptea, ultima modă în Los Angeles

    Dimineaţa nu e neapărat cel mai bun moment pentru micul dejun, pare să considere un restaurant din Los Angeles, care-şi serveşte clienţii cu micul dejun numai de la opt seara până la două noaptea, scrie LA Times.

    Meniul include preparate care se regăsesc în mod normal în prima masă a zilei sau la brunch, combinate în diverse feluri şi stropite cu alcool.

    Tot în el se regăsesc şi cocteiluri pe bază de lapte cu gust de cereale cu diverse arome, exact ca acela rămas în castronel după ce s-a terminat porţia de cereale din el, la care se adaugă gin, coniac sau bourbon, eventual şi suc de portocale.

  • Cafeaua de la automat, otrava cu un 1 leu? Vezi ce conţine

    Pentru multi dintre noi, cafeaua nu mai e ce a fost. Mereu pe fuga, grabiti, ne multumim cu comoditatea: bagi o bancnota, si gata cafeaua!

    Cafeaua de la automat contine mai multe chimicale decat cea din boabe decafea macinate. Organismul nu este pregatit sa digere avalansa de chimicale si face eforturi in acest sens. In timp, afecteaza pe rand, ficatul, rinchii si imunitatea.

    Producatorii cafelei de la automate au fost obligati recent sa afiseze ingredientele cafelei pe care o vand cu doar 1 leu.

    Asa am aflat ca populara cafea cu lapte (caffe latte) contine apa, zahar, pudra de lapte (lapte praf semidegresat 1,5%, zer praf, lactoza), cafea solubila (3,3%) si urme de soia. Aceleasi substante se regasesc si espresso machiatto. In capuccino apar si alte ingrediente, printre care un agent de ingrosare (carboximetilceluloza) din care se face hartia!

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    SURORILE CARE PRIMESC 75.000 DE LIRE DOAR PENTRU CĂ PUBLICĂ POZE ONLINE, PE REŢELELE SOCIALE – GALERIE FOTO

    CONFESIUNILE UNUI MODEL AUSTRALIAN. DE CE A RENUNŢAT LA VIAŢA DE PE REŢELELE DE SOCIALIZARE – GALERIE FOTO

    VIAŢA FABULOASĂ A „PRINŢESELOR” CHINEZOAICE – GALERIE FOTO

    PARADISUL PE PĂMÂNT. ACEST HOTEL A FOST DECLARAT CEL MAI BUN DIN LUME – GALERIE FOTO

    CEA MAI MISTERIOASĂ INSULĂ DIN MEDITERANĂ: DOAR 1.000 DE OAMENI AU VOIE SĂ O VIZITEZE ANUAL – GALERIE FOTO

    LOCUL UNDE LOCUITORII TRĂIESC140 DE ANI ŞI FĂRĂ SĂ SE ÎMBOLNĂVESC-GALERIE FOTO

    CUM TRĂIESC COPIII OLIGARHILOR RUŞI, NUMIŢI “MINIGARHI” – GALERIE FOTO

    CÂND LUXUL SE MUTĂ ÎN COPAC: CUM ARATĂ O CĂSUŢĂ PENTRU COPII DE 1,5 MILIOANE DE LIRE STERLINE

  • Efectul neaşteptat al bidonului de plastic pentru lapte de la Albalact. Ce s-a întâmplat cu Zuzu

    După ce Albalact a lansat bidonul de plastic pe piaţa românească, saltul înregistrat în vânzări a fost imediat, rulajele crescând cu 14% în valoare. Între timp, cota de piaţă a continuat să crească pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat iar compania dezvoltată de antreprenorul Raul Ciurtin a ajuns liderul domeniului.

    Bidonul de plastic cu mâner de 1,8 litri este un ambalaj unic în prezent pe piaţă, dar popular pe piaţa Americii de Nord. După lansarea bidonului mare, compania a dezvoltat o gamă de noi ambalaje de un litru şi de 500 ml. 

    Elementul de noutate:

    Gama de ambalaje dispune de gramaje diferite de cele existente până în prezent pe piaţă, la care se adaugă funcţionalitatea. Sunt uşor de manevrat, au o curgere fină şi se aşază bine în uşa frigiderului. Sunt destinate consumatorilor care preferă fie volume mari, fie mobilitate.

    Efectele inovaţiei:

    Lansarea noului ambalaj a adus în perioada ianuarie – septembrie 2014 o creştere de 5% în volum şi 14% în valoare pentru Albalact pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Descriere:

    Albalact a decis să adopte noile ambalaje după o analiză a obiceiurilor de consum şi a dorinţelor consumatorilor. Designul întregii game a fost dezvoltat împreună cu producătorul austriac de ambalaje Greiner, ţinând cont de toate aspectele legate de dimensiunile sticlei, de funcţionalitate, de aspectul curgerii şi de ergonomia mânerului. Dezvoltarea proiectului a durat un an, iar investiţia iniţială s-a ridicat la 500.000 de euro.

    Compania are o tradiţie de peste 40 de ani în industria românească şi este în prezent cea mai mare companie de lactate cu capital majoritar românesc din ţară şi al doilea mare jucător în piaţa procesatorilor de lapte. Albalact are în portofoliu peste 140 de produse, sub şase mărci – Zuzu, Fruzu, Fulga, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cum au ajuns fraţii Todoran din Mureş să vândă telemea de Ibăneşti de 6 mil. € pe an

     Într-o industrie dominată de multinaţionale, cei doi antreprenori au reuşit să raporteze profit în fiecare an din 2009 încoace, chiar dacă marjele sunt foarte mici, iar anul trecut şi-au majorat vânzările cu 25% faţă de 2014.

    „Materie primă şi forţă de muncă avem suficiente, numai să putem vinde. Noi încercăm cu toată puterea să încurajăm producţia românescă de lapte şi să procesăm numai lapte din zonă. Nu schimbăm laptele românesc cu cel din Polonia sau Ungaria pentru că are calităţi deosebite, este fără îngrăşăminte chimice. Asta o facem şi din patriotism local“, a spus Mircea Todoran, unul dintre cei doi administratori ai companiei Mirdatod care deţine „Telemeaua de Ibăneşti“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 36 de copii din judeţul Galaţi au fost internaţi în spital cu simptome de toxiinfecţie alimentară după ce au consumat laptele distribuit la şcoală

    levii provin de la Şcoala gimnazială nr. 40 „Iulia Haşdeu” din municipiul Galaţi.

    “În primă fază, 40 de copii de la Şcoala nr.40 “Iulia Haşdeu” din municipiul Galaţi au fost transportaţi la spital. Este vorba despre elevi din clasele IV-VIII, iar 36 au rămas internaţi în unitatea spitalicească. Copiii prezentau stări de greaţă, dureri abdominale, vărsături, diaree. Există suspiciuni că elevilor li s-a făcut rău după ce au consumat laptele distribuit prin programul “Laptele şi cornul”. A fost informat Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi să nu mai fie distribuit acest tip de lapte” a declarat, pentru MEDIAFAX, Liliana Iordăchescu, reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ajunge laptele de la 80 de bani litrul la poarta fermei la 4 lei litrul în supermarket

    Preţul laptelui creşte de 4-5 ori de la poarta fermei până în frigiderul consumatorului din România, iar cres­cătorii de bovine afirmă că afacerea este din ce în ce mai puţin rentabilă şi sunt ameninţaţi cu închiderea.

    Din 2007 până în prezent şeptelul de bovine a scăzut cu 30%, până la 2,07 milioane de capete de animale în 2014, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.

    Preţul mediu de achiziţie al litrului de lapte la poarta fermei, de către procesator, a fost 1,18 lei pe litru în octombrie 2015, la care se adaugă costurile de procesare care variază între 0,3 lei şi 1 leu, preţ care include analize, costul de procesare, ambalajul, costuri care sunt mai mari la laptele fără lactoză sau la ambalaje „ultrasecurizate“, diferenţa fiind reprezentată de TVA şi marja de venit a supermaketurilor, potrivit lui Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui. El mai afirmă că supermaketurile refacturează multe servicii către furnizor, cum ar fi servicii de marketing, manipulare, apariţii în cataloage de promoţii etc.

    „Îl găseşti la raft cu 4,5 lei, dar eu vând litrul de lapte cu 1,5% grăsime cu 2,7- 3,2 lei litru. Preţul la raft e făcut de comerciant. Acesta este format 50% din TVA plus comerciant, iar 50% se împarte între procesator şi fermier. Deci dacă dumneavoastră găsiţi laptele la raft cu 4 lei, 2 lei reprezintă TVA plus servici­ile comerciantului, iar 2 lei se împart între fermier şi comerciant“, a declarat pentru ZF Dorin Cojocaru, care explică că supermarketul pune la dispoziţie spaţiul, iar procesatorul plăteşte serviciul. „Nu poţi să comentezi pentru că te delistează, dacă te delistează nu mai poţi să vinzi marfa“, a adăugat el.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum ajunge laptele de la 80 de bani litrul la poarta fermei la 4 lei litrul în supermarket

    Preţul laptelui creşte de 4-5 ori de la poarta fermei până în frigiderul consumatorului din România, iar cres­cătorii de bovine afirmă că afacerea este din ce în ce mai puţin rentabilă şi sunt ameninţaţi cu închiderea.

    Din 2007 până în prezent şeptelul de bovine a scăzut cu 30%, până la 2,07 milioane de capete de animale în 2014, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.

    Preţul mediu de achiziţie al litrului de lapte la poarta fermei, de către procesator, a fost 1,18 lei pe litru în octombrie 2015, la care se adaugă costurile de procesare care variază între 0,3 lei şi 1 leu, preţ care include analize, costul de procesare, ambalajul, costuri care sunt mai mari la laptele fără lactoză sau la ambalaje „ultrasecurizate“, diferenţa fiind reprezentată de TVA şi marja de venit a supermaketurilor, potrivit lui Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui. El mai afirmă că supermaketurile refacturează multe servicii către furnizor, cum ar fi servicii de marketing, manipulare, apariţii în cataloage de promoţii etc.

    „Îl găseşti la raft cu 4,5 lei, dar eu vând litrul de lapte cu 1,5% grăsime cu 2,7- 3,2 lei litru. Preţul la raft e făcut de comerciant. Acesta este format 50% din TVA plus comerciant, iar 50% se împarte între procesator şi fermier. Deci dacă dumneavoastră găsiţi laptele la raft cu 4 lei, 2 lei reprezintă TVA plus servici­ile comerciantului, iar 2 lei se împart între fermier şi comerciant“, a declarat pentru ZF Dorin Cojocaru, care explică că supermarketul pune la dispoziţie spaţiul, iar procesatorul plăteşte serviciul. „Nu poţi să comentezi pentru că te delistează, dacă te delistează nu mai poţi să vinzi marfa“, a adăugat el.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro