Tag: lapte

  • Proprietarul unei ferme de 40 de măgăriţe din Brăila trimite o parte din producţia de lapte în Franţa, Anglia, Italia sau Germania

    „Zilnic, colectăm 10 litri de lapte, iar un litru îl vindem cu 100 de lei.“

    Fermierul Marinel Giol din localitatea Movila Miresii, judeţul Brăila, a cumpărat prima măgăriţă în urmă cu patru ani cu 1.000 de lei (210 euro), pentru a-i folosi laptele animalului să-şi trateze soţia de tuse. Consătenii au început şi ei să-i ceară tot mai des lapte, astfel că antreprenorul s-a extins, iar acum deţine o fermă de 40 de măgăriţe, după o investiţie de circa 20.000 de euro.

    „Eu aveam măgar când eram mic şi ştiam că laptele animalului este foarte bun pentru tratarea tusei. Soţia mea s-a îmbolnăvit acum patru ani, am cumpărat o măgăriţă cu 1.000 de lei, iar după ce a băut laptele s-a făcut bine. Lumea din sat a început să vină să îmi ceară lapte şi aşa am tot cumpărat măgăriţe“, spune Marinel Giol, proprietarul unei ferme de 40 de măgăriţe din Brăila.

    Zilnic, compania produce 10 litri de lapte, iar un litru costă de 100 lei. Laptele este vândut în aproape toată România, dar producătorul trimite şi în Franţa, Anglia, Italia şi Germania. El spune că are mulţi clienţi din Capitală, avocaţi, jurnalişti sau medici, care merg să cumpere pentru ei sau pentru copiii lor lapte de măgăriţă. „Laptele de măgăriţă este singurul fără bacterii şi seamănă cu laptele matern din punctul de vedere al consistenţei. Acum, căutăm parteneri cărora să le dăm laptele pentru procesare, să facă brânză, lapte praf, cosmetice sau bomboane. Un kilogram de brânză costă 1.000 de euro, în România nu prea este cerere, dar în afara ţării se caută foarte mult“, a mai spus fermierul.

    O măgăriţă costă acum 500-600 de euro, iar fermierul spune că în 2020 vrea să le înmulţească. De altfel, planurile sale de viitor sunt să se extindă şi să devină o fermă importantă în domeniu. „În fiecare an am investit în fermă.“ Măgăriţele sunt o rasă protejată în România, astfel că fermierul nu are dreptul să le taie pentru consumul propriu sau să le abatorizeze. Totuşi, el spune că statul nu susţine aceste animale, deoarece nu oferă subvenţie pentru creşterea lor. Fermierul adaugă că în Italia sunt foarte mulţi crescători de măgăriţe, pentru că au contract cu statul şi îl dau îmbuteliat în sticluţe de 100 ml către spitale, pentru a trata copiii de tuse.

     

     

  • Încă o industrie care moare? Cel mai mare producător american de lapte se pregăteşte de faliment

    Compania s-a străduit cu greu în ultimii ani, de vreme ce americanii beau tot mai puţin lapte de vacă. 2019 a fost un an dezatruos pentru firmă: vânzările au înregistrat scăderi de 7% în primul semestru, profitul a scăzut cu 14%, iar stocurile au scăzut cu până la 80 de procente, potrivit CNN.

    Compania produce unele dintre cele mai recunoscute produse lactate din Statele Unite, însă în ultimul timp, odată cu „declinul accelerat al produselor lactate convenţionale”, a început să înregistreze scăderi drastice în vânzări şi acţiuni. Firma este îngropată în datorii şi nu poate finanţa pensiile angajaţilor, aşa că a apelat la capitolul 11 din Codul de Faliment al Statelor Unite pentru a-şi putea menţine afacerea în picioare până va fi abordată de un potenţial cumpărător. Ca parte a procedurii de faliment, compania a obţinut 850 de milioane de dolari din finanţările creditorilor actuali.

    Recent, Dean Foods a declarat că lucrează cu o cooperativă a Fermierilor de Lactate din America asupra unui posibil acord în care întreprinderea ar cumpăra o bună parte din compania de lactate.

    Piaţa globală a alternativelor pentru lapte va atinge, cel mai probabil, 18 miliarde de dolari la finalul anului, cu 3,5% mai mult faţă de 2018, conform Euromonitor, cel mai mare furnizor de studii strategice de piaţă din lume. Însă cifrele reprezintă doar o mică parte din piaţa tradiţională de lapte ce se preconizează că va atinge 120 de miliarde de dolari anul acesta .

    În Statele Unite, vânzările laptelui de vacă au scăzut constant în ultimii patru ani. Vânzările din ultimele 52 de săptămâni au fost de doar 12 miliarde de dolari, conform unor date ale conglomeratului americano-olandez Nielsen citate de CNN Business. În aceeaşi perioadă din 2015, vânzările erau mai mari cu 15 miliarde de dolari.

    Prin contrast, vânzările de lapte din migdale şi soia au crescut semnificativ, în timp ce piaţa laptelui de ovăz a înregistrat creşteri de 636%, ajungând la 53 de milioane de dolari în ultimul an.

     

  • Şi vacilor le plac gadgeturile. Experimentul inedit prin care o fermă din Rusia a crescut producţia de lapte

    O fermă din Rusia şi-a dotat vacile cu ochelari de Realitate Virtuală pentru a le reduce stressul. Setul pus pe capul vacilor e special conceput pentru anatomia animalelor. Sistemele înfăţişează un câmp de vară de o frumuseţe epică.

    Ministerul Rus al Agriculturii şi Alimentelor citează o cercetare în care se arată legătura dintre experienţele emoţionale şi producţia de lapte şi evidenţiază faptul că, cu cât acestea sunt mai liniştite, cu atât producţia de lapte e mai mare, iar laptele de o calitate mai bună.

    Din testele iniţiale reieşea că acest set de căşti a schimbat clar în bine emoţia generală a cirezii, deci şi-a probat eficienţa.

    Exemple de la fermele de lapte din diferite ţări au arătat că, într-o atmosferă calmă, cantitatea şi calitatea laptelui a crescut în mod remarcabil.

     

  • Şase fermieri din judeţul Alba s-au asociat sub umbrela cooperativei Bovis Alba Transilvania şi produc 7.500 de litri de lapte zilnic, pe care îl vând către Prodlacta şi Hochland

    Şase fermieri din judeţul Alba s-au asociat în 2012 sub umbrela Cooperativa Agricolă Bovis Alba Transilvania, iar din 2016 au început să-şi vân­dă producţia de lapte prin aceas­tă cooperativă, ajun­gând în 2018 la o cifră de afaceri de 4 mi­lioane de lei, în creştere cu 8% faţă de anul precedent, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    „Prin această formă de asociere putem ne­gocia mai bine o cantitate mai mare de lapte decât una mai mică. Preţul laptelui a crescut cu 20-30% de când vindem centra­li­zat. Sun­tem şase fermieri şi producem apro­xi­ma­tiv 7.500 de litri de lapte/zi, pe care îl vin­dem în mare parte către Prodlacta din Braşov şi o mi­că parte către Hochland“, spune Radu Mol­do­van, unul dintre asociaţii companiei Co­ope­rativa Agricolă Bovis Alba Transilvania.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ANPC a constatat abateri la 60% dintre operatorii verificaţi din industria laptelui

    ANPC a desfăşurat o serie de acţiuni de control, în perioada 27.05 – 07.06.2019, la nivelul întregii ţări, pentru a se asigura de respectarea prevederilor legale referitoare la comercializarea, etichetarea, prezentarea şi publicitatea laptelui de consum.

    Au fost controlaţi 771 de operatori economici şi au fost constatate abateri la un număr de 454 dintre aceştia, însemnând o valoare de 58,9%. A fost verificată o cantitate de 64,5 tone de lapte de consum şi produse lactate, din care aproximativ 8,2 tone, însemnând 12,7%, nu se încadrau în prevederile legale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O şansă pentru familia ta

    Motivaţie
    Danone a ales să se implice în dezvoltarea producţiei locale de lapte, având la bază un pricipiu simplu de business care respectă echilibrul între buna funcţionare a afacerii şi comunitatea în cadrul căreia aceasta activează. Proiectul are o dublă finalitate: sprijină dezvoltarea comunităţilor din zonele defavorizate şi creşte producţia de lapte de calitate superioară din România.

    Descrierea proiectului
    Potrivit reprezentanţilor companiei, Danone se implică în acţiuni de responsabilitate socială prin proiecte socio-economice, de dezvoltare sustenabilă pentru comunităţi defavorizate din mediul rural. Aceste comunităţi sunt ajutate să se dezvolte local şi să aducă îmbunătăţiri calităţii vieţii prin zootehnie, respectiv mici ferme de vaci pentru lapte, în contextul în care fabrica Danone din Bucureşti foloseşte anual peste 55 de milioane de litri de lapte. Proiectul O şansă pentru familia ta vizează familii defavorizate şi mici gospodari din mediul rural. Această comunitate a fost selectată pentru că a întrunit criteriile necesare de dezvoltare sustenabilă, în baza potenţialului de creştere a producţiei de lapte, a veniturilor gospodarilor sau a capacităţii şi disponibilităţii acestora de implicare. Familiile selectate sunt din localitatea Zimnicea (jud. Teleorman). „O şansă pentru familia ta” a constat în donarea de juninci din rasa Friză Irlandeză către familiile defavorizate; singura condiţie impusă acestor familii a fost ca prima viţea tânără a vacii primite să fie oferită, gratuit, la rândul ei, unei alte familii aflate într-o situaţie similară. Astfel, mai mult de 370 de viţele tinere au ajuns în gospodăriile din program.
    Proiectul a fost structurat în mai multe etape. Prima etapă, pilot, a început în anul 2012 şi a avut o durată de trei ani, până în 2015. În această etapă au fost selectate comunitatea şi familiile de gospodari de către Danone, împreună cu organizaţia neguvernamentală Open Fields şi partenerul local Polaris. Către aceste familii au fost făcute primele donaţiile de vaci şi dotarea cu echipament necesar pentru creşterea producţiei de lapte. A doua etapă a programului, desfăşurată în intervalul 2016-2017, a presupus consolidarea asociaţiei de gospodari din zonă, pentru asigurarea dezvoltării sustenabile. De asemenea, fermele au fost dotate cu şapte staţii de muls noi şi două maşini agricole care să asigure nutreţul necesar pentru sezonul rece. Pentru a treia etapă a proiectului, implementarea a început la sfârşitul anului 2018 şi are ca obiectiv reducerea amprentei de carbon cu 30% până în 2020 prin reîmpădurirea cu aproximativ 15.000 de copaci, creşterea productivităţii şi adoptarea practicilor agroecologice. De asemenea, prin intermediul proiectului compania urmăreşte creşterea standardelor de viaţă pentru micii fermierii, prin facilitarea accesului la pământ, îmbunătăţirea locurilor de muncă şi acces la îngrijire medicală.
    Proiectul a fost susţinut de fondul internaţional Ecosystem al companiei Danone. Investiţia totală s-a ridicat la aproximativ 4,6 milioane de euro.

    Rezultate
    În prezent, proiectul are peste 8.000 de beneficiari indirecţi la nivelul întregii comunităţi, aproximativ 70 de familii sunt incluse în program, iar peste 100 de fermieri au înregistrat creşteri ale veniturilor de peste 55%. În plus, peste 800 de localnici au participat la traininguri de instruire despre îngrijirea vacilor (igienă, nutriţie, muls), dar şi despre managementul economic al fermelor, atragerea de fonduri europene sau controlul costurilor şi al profitului. În Zimnicea sunt în prezent 29 de staţii mobile de muls (inovaţie în Europa) şi tancuri de răcire folosite pentru un efectiv total de 1.300 de vaci. Dotarea cu acest echipament a fermelor implicate în program asigură o calitate superioară a laptelui colectat.


    Cifră de afaceri netă în 2017
    497 mil. lei

    Număr de angajaţi
    ~ 400

    Valoarea investiţiei
    4,6 mil. euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2012-prezent

  • Unde să vă duceţi copiii weekendul acesta? – VIDEO

    Fondatorii afacerii au transformat-o într-o fermă a animalelor pentru copiii „crescuţi la bloc” şi în lansarea dozatoarelor de lapte.

    ~ 7
    mil. lei, cifra de afaceri înregistrată de Agroindustriala Pantelimon, firma care operează Ferma Animalelor
    cca. 57
    de angajaţi lucrează în cadrul Fermei Animalelor
    cca. 500.000
    de euro, valoarea investiţiilor totale în afacere
     

  • IKEA recheamă un produs alimentar în magazine: „Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri create”

    „Siguranţa alimentară este o prioritate pentru IKEA şi dorim să ne informăm clienţii că prăjiturile SÖTSAK SKUMTOPP cu perioada de valabilitate cuprinsă între 12-03-2019 şi 18-04-2019 sunt afectate de această rechemare. Clienţii alergici sau cu intoleranţă la lapte sau la constituenţii din lapte sunt sfătuiţi să aducă bezelele SÖTSAK SKUMTOPP la cel mai apropiat magazin IKEA pentru a primi înapoi suma integrală plătită pe produs”, spun reprezentanţii companiei în comunicatul de presă transmis.

    Produsul rechemat în magazine conţine pudră de zer, derivată din lapte, ceea ce face ca produsul să prezinte un posibil risc pentru sănătatea celor care au alergie sau intoleranţă la lapte sau la constituenţii din lapte. „Deşi pudra de zer este menţionată în lista ingredientelor, laptele nu este, din nefericire”, se explică în continuare în comunicat.

    „Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri create”, încheie reprezentantul companiei.

     

     

     

  • Noi detalii în scandalul VIERMILOR găsiţi în laptele pentru elevi: Şcoala nu a respectat procedurile/ Motivul pentru care ancheta este îngreunată

    Inspectorii sanitar veterinar şi cei ai Direcţiei de Sănătate Publică din Bistriţa-Năsăud care au declanşat, miercuri, anchete după ce la o şcoală din comuna Rodna au fost găsite larve într-un bax cu lapte destinat elevilor.
     
    Anchetele se desfăşoară îngreunat deoarece conducerea şcolii nu a respectat procedurile sanitar-veterinare care se impun în astfel de situaţii şi a returnat baxul cu probleme producătorului.
     
    În plus, autorităţile sanitare veterinare nu au fost anunţate despre acest caz, sesizarea venind din mass-media.
     
    Baxul cu cele 19 cutii de lapte a ajuns la fabrica din Suceava de unde a fost ridicat de inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, însă flacoanele cu lapte care s-au spart nu au fost găsite.
     
  • Lăptăria cu caimac

    Elementul de  noutate:
    Lăptăria cu caimac este primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat în urmă cu un sfert de secol de Nicuşor Şerban, tatăl Mădălinei Cocan. Produsul este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac. Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.

    Descrierea inovaţiei:
    Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o  capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii. La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova pe un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
    În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri. Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri.
    „Lăptăria cu caimac a fost un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, spune Mădălina Cocan.

    Efectele inovaţiei:
    Prin intermediul lansării brandului Lăptăria cu caimac şi intrarea pe rafturile lanţului de retail Mega Image, compania Agroserv Măriuţa şi-a întărit poziţia pe piaţa lactatelor, în faţa unor companii puternice cu acţionariat străin, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. Totodată, reprezentanţii companiei plănuiesc ca pe viitor să se extindă, pe lângă alte lanţuri de retail, şi pe segmentul HoReCa, dar şi în magazinele specializate, în brutării, cofetării, gelaterii şi patiserii de top.