BusinessMagazin

Tag: lactate

  • Cel mai mare producător român de lactate se vinde gigantului francez Lactalis, într-o tranzacţie şoc la începutul anului

    Acţionarii Albalact Alba Iulia, cea mai mare companie locală din industira laptelui, au încheiat un acord cu grupul francez Lactalis, în urma căruia producătorul din Alba Iulia va fi preluat de către grupul francez.

    Este a doua mişcare importantă pe care o face Lactalis în România după ce grupul a cumpărat brandul LaDorna de la Jean Valvis în 2008.

    Acţionarii majoritari ai Albalact sunt Raul Ciurtin, Lorena Ciurtin, Crisware Holding, Croniar Holding şi RC 2, iar contractul parafat ieri între acţionarii Albalact şi Lactalis va ajunge la Consiliul Concurenţei, urmând ca Lactalis să facă o ofertă publică de preluare a 100% din acţiunile Albalact.

    “Lactalis a încheiat un contract cu acţionarii vânzători care deţin cumulat 70,3% din capitalul social al Albalact având drept obiectiv dobândirea tuturor acţiunilor deţinute de acţionarii vânzători”, se arată în comunicatul Albalact.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Antreprenorul care a învins multinaţionalele din piaţa lactatelor

    Albalact a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Cifra de afaceri a Danone, în schimb, a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. În primul semestru al anului, Danone a realizat o cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, în scădere cu 1,6% faţă de perioada similară a anului anterior; a raportat însă un profit net de 13,8 milioane de lei. Albalact îşi continuă creşterea, plusul estimat pentru 2015 fiind ceea ce Stephane Batoux, directorul general al Albalact, numeşte high single digit, adică un procent apropiat de 10%.

    Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri mai aflându-se afaceri locale (Simultan şi Lactag).

    Pentru al şaselea an consecutiv Raul Ciurtin este cel mai admirat manager din industria bunurilor de larg consum iar faţă de anul trecut a urcat două poziţii în clasament.

  • Rocada mică în FMCG

    În 2015 Albalact a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului producătorilor de lactate, depăşind rezultatele financiare înregistrate de Danone România anul trecut. Chiar dacă producătorul francez a revenit pe creştere anul acesta, nici afacerea controlată de Raul Ciurtin n-a stat pe loc, ci a bifat plusuri, deci este de aşteptat ca ordinea pe podium să se păstreze. Schimbări de clasament la fel de spectaculoase nu s-au regăsit în niciun alt segment al pieţei de bunuri de larg consum.

    „Albalact este deja lider de piaţă”, spunea persoana cu care am avut ultimul interviu din 2014,înainte de începerea vacanţei de iarnă. Am preluat ca atare informaţia, lansată off-the-record la acea vreme (implicit, tratată ca atare). Informaţia nu putea fi verificată atunci ci doar după ce Albalact şi Danone şi‑au publicat rezultatele oficiale. Atunci s-a văzut că piaţa lactatelor, cu o valoare anuală estimată la 4 miliarde de lei, are un nou lider. Albalact a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Cifra de afaceri a Danone, în schimb, a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. În primul semestru al anului, Danone a realizat o cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, în scădere cu 1,6% faţă de perioada similară a anului anterior; a raportat însă un profit net de 13,8 milioane de lei. Albalact îşi continuă creşterea, plusul estimat pentru 2015 fiind ceea ce Stephane Batoux, directorul general al Albalact, numeşte high single digit, adică un procent apropiat de 10%.

    Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri, mai aflându‑se businessuri locale (Simultan şi Lactag).

    Diametral opus se plasează antreprenorii români în industria cărnii, pe care o domină clar, iar prezenţa străinilor este mult mai slabă. Firme ca Avicola Bacău, Transavia, Cris-Tim, Aldis, Meda au poziţii puternice. Afacerile producătorilor din industria alimentară au primit o importantă gură de oxigen, odată cu reducerea TVA, de la 24% la 9%, la jumătatea acestui an. Primele date despre impactul acestei măsuri au fost anunţate încă din iulie de compania de cercetare de piaţă Nielsen şi indicau un avans de 17% al consumului de alimente în primele două săptămâni după aplicarea acestei decizii. „Efectul reducerii TVA este major şi a fost văzut de noi clar în creşterea din ultimele patru luni. Măsura este cert pozitivă, iar creşterea vânzărilor se datorează atât majorării consumului, cât şi unui proces de «albire» a vânzărilor de retail. Cred că reţelele mari au înţeles oportunitatea şi au transmis această reducere către consumator. Şi toată lumea a beneficiat de asta“, a declarat pentru ZF Dan Minulescu, CEO al Macromex, un grup cu afaceri de peste 100 de milioane de euro.
    Din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor preţuri mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK despre impactul scăderii TVA. Mai mult de jumătate din această sumă a fost direcţionată către produsele alimentare şi băuturile non alcoolice. 17 procente au mers către zona produselor nealimentare – produse de îngrijire personală şi de îngrijire a casei. Restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire.

    Pâinea şi produsele de panificaţie au fost primele care au beneficiat de reducerea TVA, încă din 2013, iar pe parcursul a doi ani – din toamna acelui an până în toamna lui 2015 – populaţia a cheltuit pe pâine mai puţin cu jumătate de miliard de euro, potrivit calculelor făcute de Aurel Popescu, preşedintele Rompan, patronatul din industria de morărit şi panificaţie care reuneşte entităţi de profil cu afaceri de 1,5 miliarde de euro; piaţa de morărit şi panificaţie se ridică la peste 3 miliarde de euro. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2016, TVA pentru celelalte produse urmează a fi redusă de la 24% la 20%.

    Î

  • Cornel Cărămizaru, numit director deneral al FrieslandCampina România

    “România este o piaţă importantă, la nivel internaţional, pentru Royal FrieslandCampina. Operăm în România într-un mediu plin de provocări”, a declarat Cornel Cărămizaru. El este acum director de vânzări si trade marketing al FrieslandCampina România şi s-a alăturat companiei în 2011. Are peste 18 ani de experienţă ca manager în companii multinaţionale din industria de bunuri de larg consum. El deţine un MBA în Marketing şi este specializat în managementul strategic şi de conducere a afacerilor.

    FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze Royal FrieslandCampina, una dintre cele mai mari şase companii producătoare de lactate din lume, cu prezenţă în peste 100 de ţări la nivel global. FrieslandCampina este prezentă pe piaţa din România cu brandurile Napolact, Milli, Oke, Campina şi Dots şi oferă o gamă largă de produse: lapte de consum, iaurt, brânză, unt şi gustări pe bază de lapte.

    Compania ocupă locul al treilea pe piaţa lactatelor, evaluată la 4 miliarde de lei, cu o cifră de afaceri de 400 de milioane de lei în 2014, în creştere faţă de 2013 (372 milioane de lei). Liderul pieţei este Albalact, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Pe poziţia a doua în piaţa lactatelor se află Danone, a cărui cifre de afaceri a a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri mai aflându-se afaceri locale (Simultan şi Lactag).

    Cornel Cărămizaru este primul CEO roman al FrieslandCampina Romania.

  • Aproape trei sferturi din români consumă lapte în prima parte a zilei

    De asemenea, rezultatele studiului arată că 1 din 3 gospodării consumă 2-3 litri de lapte pe săptămână, 41% dintre respondenţi declarând că toţi membrii familiei consumă lapte în mod regulat.

    Din dorinţa de a-i păstra cât mai multe dintre beneficiile naturale, 67% dintre respondenţii studiului Olympus consumă laptele simplu, în timp ce pentru 19% laptele este la fel de gustos cu zahăr, miere sau cacao. Doar 9% dintre respondenţi susţin că folosesc laptele în cafea.

    Pentru majoritatea covârşitoare a respondenţilor studiului Olympus (81%), laptele va rămâne întotdeauna o sursă importantă de calciu, vitamine şi minerale, în timp ce 22% dintre ei aleg acest aliment pentru că le aduce aminte de copilărie. Aproape jumătate dintre respondenţi (44%) preferă laptele pentru că le oferă o stare de linişte şi calm după o zi agitată, iar 25% îl consumă deoarece le atenuează senzaţia de foame.

    Oferta Olympus România include lapte de consum (1,5% şi 3,5% grăsime), lapte UHT (1,5% şi 3,5% grăsime), lapte de consum ecologic 3,5% grăsime şi lapte de capră.

    Studiul a fost realizat de către Olympus România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum al laptelui în rândul românilor. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 271 persoane, salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi folosesc canalele sociale.

    Grupul Olympus este prezent în România din 1999. Grupul de companii, deţinut de o familie aflată la a treia generaţie de producători de lactate, are sediul în Trikala, Grecia, şi operează în 34 de ţări, inclusiv pe pieţe precum SUA, Germania şi Italia. În prezent, deţine cinci unităţi de producţie în Grecia, Bulgaria şi România, care produc lactate şi sucuri naturale.

     

  • Danone l-a numit pe Adrian Pascu director general pentru Europa de Sud Est

    Adrian Pascu revine acasă în România după o experienţă de aproape doi ani în Danone Rusia, unde a deţinut poziţia de director de vânzări pentru divizia Moscova. Anterior el a deţinut mai multe poziţii în organizaţia de vânzări a Danone România, contribuind semnificativ la dezvoltarea companiei. Ultima poziţie deţinută a fost cea de director comercial.

    “Mă bucur să revin în România după o valoroasă experienţă internaţională, cunosc foarte bine echipa de aici, avem profesionişti excelenţi, cunosc bine specificul local şi sunt convins că Danone poate continua să contribuie la dezvoltarea dinamică a pieţei şi societăţii româneşti, aşa cum a făcut constant în ultimii 16 ani. Prioritatea mea va fi să întăresc poziţia Danone România ca lider puternic pe segmentul de iaurt şi să asigur dezvoltarea sa sustenabilă şi profitabilă,” a declarat Adrian Pascu.

    Adrian Pascu este absolvent al Facultăţii de Fizică, Universitatea Iaşi, şi deţine un titlu MBA ELITEC de la aceeaşi universitate. Şi-a început cariera în business în companii precum Henkel şi Campofrio şi are peste 10 ani de experienţă în Danone, unde a avansat constant pe diferite poziţii.

    Danone România este lider de piaţă pe segmentul iaurturi. Compania are în portofoliu peste 90 de sortimente, realizate în majoritate în fabrica din Bucureşti, cu lapte proaspăt colectat de la fermierii români. Fabrica Danone din Bucureşti a produs local primele iaurturi în 1999, iar în prezent 1 din 2 iaurturi consumate în România poartă marca Danone.

    Compania Danone România face parte din grupul Danone, prezent în 140 de ţări, deţinând locul 1 în lume în fabricaţia de produse lactate proaspete şi locul 2 în lume în domeniul apelor minerale îmbuteliate şi alimentaţiei pentru bebeluşi. Grupul Danone a înregistrat în 2014 vânzări de peste 20 miliarde euro.

    Danone a facut primul pas pe piaţă în Barcelona încă din 1919, când Isaac Carasso a început să vândă primele iaurturi în farmacii, ca leac pentru infecţiile intestinale, care afectau în special copiii.

  • Care sunt argumentele care determină consumatorii să scoată mai mulţi bani din buzunar

    De câţiva ani, industria alimentară înregistrează o cerere în creştere pentru produse cu proprietăţi nutriţionale şi convenabile, impulsionată de noua generaţie de consumatori care sunt preocupaţi de sănătate şi au o viaţă din ce în ce mai activă. Consumatorii consideră laptele „hrănitor”, „sănătos”, „o sursă bună de calciu” şi „gustos”, însă pentru a menţine relevanţa acestui produs într-o lume modernă, producătorii trebuie să inoveze şi să dezvolte băuturi adaptate stilului de viaţă în continuă schimbare.

    Dennis Jönsson, preşedinte şi CEO al Tetra Pak Group, a declarat: „Factorul cheie pentru revitalizarea produselor lactate în toate pieţele este de a-i face pe consumatori să fie entuziasmaţi de beneficiile laptelui; de asemenea, este important să creăm noi produse şi să dezvoltăm campanii de comunicare pentru a arăta că laptele oferă beneficii, este savuros, chiar un răsfăţ şi important pentru noi toţi.”

     Ce factori influenţează alegerile consumatorilor? Ce produse sunt mai interesante pentru aceştia? 

    În urma analizei realizate de Tetra Pak cu privire la obiceiurile de consum, au ieşit în evidenţă doi factori principali care influenţează alegerile consumatorilor în materie de alimente şi băuturi: 1. Dorinţa de a avea o sănătate optimă şi o stare de bine şi 2. Stilul de viaţă din ce în ce mai alert şi mai complex. Cu siguranţă că aceşti factori nu sunt recenţi, ci au influenţă pe termen lung, creând noi oportunităţi la nivelul pieţei odată cu creşterea aşteptărilor consumatorilor.

    Conform unui studiu privind obiceiurile consumatorilor realizat de Tetra Pak în 2013, se observă o creştere a numărului de consumatori care citesc etichetele produselor alimentare şi băuturilor înainte de a le cumpăra. 63% dintre aceştia au declarat că doresc să afle informaţii despre ingrediente, iar 55% doresc să vadă dacă produsele „au nutrienţii necesari pentru menţinerea sănătăţii”. De asemenea, mulţi consumatori sunt „foarte dispuşi” să plătească mai mult pentru produse alimentare care oferă beneficii pentru sănătate: aproximativ 40% pentru alimente „100% naturale”, peste 30% pentru alimente „cu conţinut ridicat de fibre” şi „fără OMG”  şi peste 25% pentru fiecare din următoarele caracteristici: „conţinut ridicat de proteine”, „cu plus de vitamine şi minerale”, „conţinut scăzut de zahăr sau zero zahăr” şi „conţinut scăzut de grăsimi sau zero grăsimi”. Consumatorii mai tineri şi cei din ţările emergente sunt cei mai dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru beneficiile de sănătate, însă acesta este un segment de piaţă important peste tot în lume.

    Al doilea factor major, stilul de viaţă din ce în ce mai alert şi mai complex, reflectă influenţa unor factori precum conectivitatea permanentă, programul de lucru prelungit şi mai flexibil; distanţele mai lungi de parcurs până la serviciu; mai multe activităţi pentru timp liber; familii în care ambii părinţi lucrează şi aşa mai departe. Drept urmare, mesele tradiţionale şi modelele de consum tradiţionale sunt supuse presiunii. La nivel global, 73% dintre consumatori iau gustări între mese , uneori chiar înlocuind mesele propriu-zise cu gustări, ceea ce creează oportunităţi pentru dezvoltarea de produse noi, care să fie uşor de utilizat şi echilibrate din punct de vedere nutriţional. Înlocuirea micului dejun cu alte alternative reprezintă o oportunitate foarte relevantă, având în vedere că este masa la care se renunţă  cel mai des. Însă, nutriţioniştii şi consumatorii deopotrivă recunosc micul dejun ca fiind cea mai importantă masă a zilei, iar renunţarea la ea este asociată cu apariţia unor probleme de sănătate (precum excesul ponderal şi obezitate).

    Pentru aceşti consumatori, laptele este alegerea care împacă nevoile alimentaţiei sănătoase cu cele ale stilului de viaţă, fiind o băutură-aliment uşor de consumat.

    Potrivit Euromonitor, consumul de lapte simplu ambalat comercializat este de numai 36 de ml/ persoană/ zi, un nivel redus comparativ cu aportul zilnic recomandat. România continuă să fie pe penultimul loc din Uniunea Europeană, cu un consum de 4,4 ori mai mic decât consumul mediu în Europa de Vest şi de 2,4 ori faţă de cel din Europa de Est. Pe primele locuri ale clasamentului rămân Irlanda (356 ml/ persoană/ zi), Finlanda (338 ml/ persoană/ zi), Spania (242 ml/ persoană/ zi), Danemarca (223 ml/ persoană/ zi), şi Suedia (227 ml/ persoană/ zi)

    Nutriţioniştii recomandă 2-3 porţii pe zi de lapte şi produse lactate, cel puţin o porţie de lapte de 250 ml/zi.

    Tetra Pak este liderul mondial în soluţii de procesare, ambalare şi distribuire a produselor alimentare lichide.

  • Povestea antreprenorului care a abandonat meseria de medic în favoarea unei afaceri aflate în pragul falimentului

    În 2007, fostul medic Raul Ciurtin spunea în textul ce îi descria profilul din catalogul tinerilor manageri că are un obiectiv clar: păstrarea identităţii companiei Albalact, alături de ritmul de dezvoltare. El preluase frâiele Albalact în 1999, într-un moment când compania se afla într-o situaţie precară.

    În 2007, Ciurtin conducea deja o afacere de circa 29 de milioane de euro şi 508 de angajaţi. A reuşit să îşi îndeplinească obiectivul, în special datorită celor două mărci lansate şi promovate intens, Fulga şi Zuzu. Evoluţia companiei, înfiinţată în 1971 şi privatizată în 1999, a luat o turnură spectaculoasă în momentul când conducerea companiei a hotărât să intre, din 2004, pe segmental lactatelor UHT şi să lanseze un brand care să se deosebească de celelalte de pe piaţă: „Aşa s-a născut Fulga, văcuţa care se mişcă, vorbeşte şi face glume“. Prezenţa mărcii în portofoliul de produse a avut un efect imediat: cifra de afaceri a companiei a crescut de la 6,4 milioane de euro în 2003 la 11 milioane de euro în 2004 şi 16,5 milioane de euro în 2005. Bazându-se tot pe strategia unui brand jovial, au decis în 2006 să lanseze marca Zuzu. Gama Zuzu a adus o creştere de 70% în 2006 a cifrei de afaceri, care a depăşit pragul de 29 de milioane de euro.

    Despre abandonarea meseriei de medic în favoarea unei cariere în management, Ciurtin spune că a fost cea mai dificilă decizie din viaţa sa, pentru că „nu ştii niciodată dacă va fi un loz câştigător sau nu“, dar între timp a ajuns la concluzia că „traseul meu de până acum a fost mai bun decât cel pe care îl visam“. Albalact este în prezent al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa lactatelor, cu o cifră de afaceri 423 milioane de lei (aproximativ 96 de milioane de euro) în 2013.

  • Cristina Miclea, Albalact: “Astăzi, unei femei îi este la fel de greu sau uşor să urce în carieră ca şi unui bărbat”

    Ea coordonează strategiile de poziţionare şi dezvoltare a brandurilor companiei, stabileşte planul şi bugetul de marketing anual, conduce elaborarea şi implementarea campaniilor de lansare şi comunicare a brandurilor şi produselor, iniţiază proiecte de cercetare pentru obiceiuri şi atitudini de consum. Albalact a înregistrat în 2013 un rulaj de 423 de milioane de lei (circa 96 mil. euro), iar pentru anul 2014 ţinta companiei era să depăşească afaceri de 100 milioane de euro.

    Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Cristina Miclea are deja peste 15 ani de experienţă în companii ca Sanex Cluj Napoca, MOL România, Bravo Group Import Export, A&D Pharma şi Albalact. „În general, cele mai dificile momente au fost atunci când am schimbat jobul şi echipa sau când am avansat şi, ca orice om, am avut şi eu temeri“, spune Cristina Miclea.

    În opinia sa, „din fericire nu mai trăim într-o epocă dominată de bărbaţi, aşa că astăzi unei femei îi este la fel de greu sau uşor să urce în carieră ca şi unui bărbat; depinde, desigur, de domeniul ales şi de oportunităţile pe care le întâlneşte“.

    În rândul calităţilor feminine care ajută în business ea enumeră răbdarea, intuiţia şi creativitatea, întâlnite mai des la femei şi care, în business, „pot completa frumos simţul vizionar şi analitic şi abilitatea de a conduce. La acestea se adaugă şi multă pasiune şi perseverenţă – se ştie că femeile se implică mai mult în ceea ce fac. Iar atunci când este nevoie, şi o anumită doză de sensibilitate“.

  • Cristina Miclea, Albalact: “Astăzi, unei femei îi este la fel de greu sau uşor să urce în carieră ca şi unui bărbat”

    Ea coordonează strategiile de poziţionare şi dezvoltare a brandurilor companiei, stabileşte planul şi bugetul de marketing anual, conduce elaborarea şi implementarea campaniilor de lansare şi comunicare a brandurilor şi produselor, iniţiază proiecte de cercetare pentru obiceiuri şi atitudini de consum. Albalact a înregistrat în 2013 un rulaj de 423 de milioane de lei (circa 96 mil. euro), iar pentru anul 2014 ţinta companiei era să depăşească afaceri de 100 milioane de euro.

    Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Cristina Miclea are deja peste 15 ani de experienţă în companii ca Sanex Cluj Napoca, MOL România, Bravo Group Import Export, A&D Pharma şi Albalact. „În general, cele mai dificile momente au fost atunci când am schimbat jobul şi echipa sau când am avansat şi, ca orice om, am avut şi eu temeri“, spune Cristina Miclea.

    În opinia sa, „din fericire nu mai trăim într-o epocă dominată de bărbaţi, aşa că astăzi unei femei îi este la fel de greu sau uşor să urce în carieră ca şi unui bărbat; depinde, desigur, de domeniul ales şi de oportunităţile pe care le întâlneşte“.

    În rândul calităţilor feminine care ajută în business ea enumeră răbdarea, intuiţia şi creativitatea, întâlnite mai des la femei şi care, în business, „pot completa frumos simţul vizionar şi analitic şi abilitatea de a conduce. La acestea se adaugă şi multă pasiune şi perseverenţă – se ştie că femeile se implică mai mult în ceea ce fac. Iar atunci când este nevoie, şi o anumită doză de sensibilitate“.