BusinessMagazin

Tag: KPMG

  • Şerban Toader a fost reconfirmat în funcţia de Senior Partner al KPMG

    “Şerban Toader a fost reconfirmat în funcţia de Senior Partner al KPMG în România şi Moldova pentru un al treilea mandat consecutiv. Toader a preluat mandatul iniţial de Senior Partner în 2007. În calitate de Senior Partner al KPMG în România şi Moldova, Toader coordonează guvernanţa şi strategia firmei şi reprezintă interesele companiei atât pe piaţa locală, cât şi la nivel internaţional”, se arată într-un comunicat de presă al KPMG.

    “Sunt onorat că am fost reconfirmat în această poziţie. Cred în continuare că trebuie să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători, să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere”, a declarat Toader.

     

  • Schimbări în conducerea Hidroelectrica

     După numirea unui nou director al Direcţiei Financiare şi a Managerului Departamentului Financiar, postul de şef Serviciu Contabilitate din cadrul Departamentului de Contabilitate, Control şi Planificare este ocupat începând de miercuri, 2 aprilie, de către Roxana Laura Panaitescu.

    Panaitescu are o experienta de peste 15 ani în domeniul financiar-contabil, ocupând în perioada 2001-2006 funcţia de manager raportări IFRS la Brau Union România, pentru ca în intervalul 2006-2008 să deţină poziţia de manager financiar al Accenture Service.

    În perioada 2008-2009, ea a ocupat poziţia de manager al Departamentului Consolidare şi Raportare Financiara din cadrul Petrom, pentru ca începand cu 2010 şi până la 1 aprilie să fie senior manager în cadrul Departamentului de Taxe la KPMG Romania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O păruială politică în plus: ASF contra Băsescu

    Firma va fi acum condusă de KPMG, în urma unui raport al ASF care suspecta compania că a subestimat voit daunele pe care ar putea să le plătească, astfel încât a constituit rezerve cu 40% sub necesar. În urma sesizării ASF, ANAF a iniţiat un control la Astra Asigurări.

    ASF a dat de înţeles că a primit “din piaţa asigurărilor” avertismente că dacă se atinge de Astra, conducerea ei va fi demisă; alţi comentatori au explicat avertismentul prin relaţia bună între patronul Astra, Dan Adamescu, şi preşedintele Traian Băsescu, în timp ce alţii au sugerat că ASF face aluzie la influenţa fostului ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, actualmente membru în conducerea Fondului Proprietatea, care în ianuarie a devenit consilier special al Astra Asigurări.

    Şeful statului a avut, într-adevăr, o ieşire publică în care a cerut revocarea conducerii ASF pe motiv de clientelism politic, a calificat instituţia drept “o cloacă” şi i-a criticat pe membrii acesteia fiindcă “sunt cel mai bine plătiţi din lume pentru incompetenţa lor”. Intervenţia preşedintelui şi faptul că premierul Victor Ponta a luat apărarea ASF a readus rapid lucrurile din sfera financiară în sfera unei păruieli politice între “pro-băsişti” şi “anti-băsişti”. Ponta a afirmat că solicitarea lui Băsescu de revocare a conducerii ASF este motivată de “faptul că unul dintre sponsorii săi, patronul de la Astra Asigurări, are probleme”.

    Conducerea ASF a reacţionat virulent la acuzaţiile preşedintelui Băsescu, declarând că termenul de “cloacă” folosit de acesta este inacceptabil, fiindcă “potrivit articolului 30 din Constituţia României, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”. ASF a insistat că nu-şi face decât datoria, întrucât “sesizează, conform legii, organele care au atribuţii în acest sens şi nu cedează în faţa presiunilor, fie ele şi instituţionale”.

    Cât despre acuzaţia că membrii conducerii ar fi prea bine plătiţi pentru ceea ce fac, ASF se apără cu argumentul că salariile acestora sunt “semnificativ mai mici decât cele ale conducerilor fostelor Comisii de Supraveghere” şi adăugând că problema salariilor “a intrat în atenţia preşedintelui României abia după ce ASF a luat o măsură de o duritate fără precedent în cazul Astra”.

  • ASF a instituit administrarea specială la compania de asigurări Astra. Firma va fi condusă de KPMG

     “Se dispune deschiderea procedurii de redresare financiară prin administrare specială, conform prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) coroborat cu prevederile art. 7 lit. a) din Legea 503/2004, republicată, la Societatea de Asigurare-Reasigurare ASTRA S.A (…) reprezentată legal de domnul Iulius Alin Bucşă, în calitate de preşedinte Directorat. Art. 2.- Se desemnează KPMG ADVISORY SRL”, se arată în decizia ASF.

    VEZI AICI COMUNICATUL DE PRESĂ ASF

    Începând de marţi, ASF a suspendat atribuţiile legale ale acţionarilor semnificativi şi ale persoanelor semnificative ale societăţii de asigurare/reasigurare care se transferă administratorului special pe toată perioada administrării speciale precum şi drepturile de vot în privinţa numirii şi revocării membrilor Consiliului de supraveghere ai societăţii, dreptul la dividende al acţionarilor, activitatea, precum şi dreptul la remuneraţie al membrilor consiliului de supraveghere.

    Suspendarea operează şi îşi produce efectele pe toată durata procedurii de redresare financiară prin administrare specială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portretul-robot al celui care îşi fraudează compania

    Fraudatorii tipici investigaţi în România de KPMG au prezentat următoarele caracteristici:
    • Vârstă între 26 şi 35 de ani (62% dintre fraudatori aveau între 26 şi 35 de ani)
    • Deţin o poziţie de manager sau director executiv
    • Motivaţi de lăcomie (77% dintre fraudatori)
    • Cu un stil de conducere autocratic (31% dintre fraudatori)
    • Stăruitori (92% dintre fraude au continuat pentru 3 sau mai mulţi ani)

    Profilul global realizat de KPMG reflectă că fraudatorul este, deseori, angajat al organizaţiei-victimă (61%), colaborează pe ascuns cu alţii (70%) şi a fost angajat de organizaţia-victimă de mai mult de şase ani înainte de a comite o fraudă (42%).

    “Specialiştii din domeniul anti-fraudă au dezbătut îndelung dacă poate fi dezvoltat un profil al fraudatorului suficient de precis care să permită organizaţiilor să descopere aceşti indivizi în acţiune sau chiar înainte de comiterea fraudei,” spune Déan Friedman, liderul Reţelei de Investigaţii a KPMG în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.  “Prezicerea unei infracţiuni este, cel puţin pentru moment, de domeniul ştiinţifico-fantasticului. Dar analiza naturii mereu în schimbare a fraudei şi a fraudatorului poate ajuta organizaţiile să-şi întărească apărarea împotriva acestor activităţi criminale. A fi în gardă înseamnă a fi pregătit.”

    Caracteristicile unui fraudator tipic la nivel global includ:
    • Vârsta între 36 şi 45 de ani (70 de procente dintre fraudatori având vârste între 36 şi 55 de ani).
    • Angajat într-o poziţie de conducere executivă, în funcţia financiară, operaţională sau vânzări/marketing.
    • Deţine o poziţie de manager sau director executiv (25 şi 29 de procente respectiv).
    • Angajat în organizaţie de mai mult de şase ani.
    • Fraudator oportunist – aflat la prima abatere, angajat de încredere, comportamentul lui îi surprinde pe ceilalţi. Prădătorii, cei care caută organizaţii pentru a putea începe o schemă aproape imediat după angajare şi fraudează organizaţia deliberat şi fără remuşcări, sunt mai rar întâlniţi.

    Profilul global indică faptul că 70 de procente dintre fraudatori nu au lucrat singuri la comiterea fraudei. în Romania, toate cazurile analizate au implicat complici. Richard Perrin, Partner Risk Consulting, KPMG Romania, spune: “Rezultatele acestui studiu indică faptul că, pe perioada crizei economice, fraudatorii s-au concentrat pe delapidarea fondurilor din companii prin fraude cu achiziţii şi alte forme de delapidare. Au folosit ajutorul prietenilor sau foştilor asociaţi pentru a-şi ascunde acţiunile, pentru o perioadă medie între 3 şi 5 ani. Aproape jumătate din fraudatori par să fi folosit câştigurile fraudulente pentru a-şi finanţa stilul de viaţă, în dauna organizaţiei. Prin urmare, organizaţiile trebuie să sape mai adânc înainte de a începe colaborarea cu un potenţial partener de afaceri, ca să se asigure că nu există conflicte de interese între proprii angajaţi şi potenţialul partener de afaceri.”

    Studiul la nivel global a descoperit că mai mult de jumătate (54%) dintre fraude au fost facilitate de controale interne ineficiente. Cazurile din România arată totuşi că multe dintre fraude au fost comise prin trecerea peste controale a managerilor – în 38 de procente dintre fraudele investigate, autoritatea nelimitată a managerilor a fost un factor determinant în realizarea fraudei.

    Jimmy Helm, Coordonatorul Serviciilor de Investigare a Fraudei ale KPMG în Europa Centrală şi de Est, afirmă: “Concluziile studiului arată că acţionarii, organismele de supraveghere şi alte părţi interesate trebuie să crească nivelul de supraveghere asupra activităţilor conducerii, iar membrii acesteia sa răspundă pentru eşecul proceselor şi sistemelor de control intern ale organizaţiei. Un mod de a îmbunătăţi mediul de control intern este implementarea unui mecanism eficient al raportării de integritate (“whistle-blowing mechanism”) – majoritatea cazurilor investigate în România au fost depistate prin ponturi informale. Această observaţie este întărită şi de concluzia că, în acele cazuri în care frauda a fost identificată prin avertizări de integritate, durata medie a desfăşurării fraudei a fost mai mică decât pentru fraudele descoperite prin metode tradiţionale, cum ar fi audituri interne. Probabilitatea detectării timpurii este ea însăşi un control preventiv şi evident că reduce pierderile potenţiale pe care organizaţia le poate suferi în urma fraudei.”

    Datele au fost colectate din investigaţiile  fraudelor, realizate de specialiştii KPMG din firmele membre din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMA), America de Nord si de Sud, şi Asia-Pacific în perioada august 2011 –  februarie 2013.  KPMG a analizat un total de 596 fraudatori care au fost implicaţi în fapte comise în 78 de ţări. Studiul a examinat investigaţii ale fraudelor comise de ”gulerele-albe” din toate regiunile unde făptuitorul era cunoscut şi existau suficiente informaţii contextuale despre faptă. încorporează observaţiile şi părerile coordonatorilor de investigaţii din 42 de ţări. Raportul se bazează şi pe studiile similar realizate în 2011 şi 2007.

  • Nouă megatendinţe care ne vor marca viaţa în următoarele decenii

    Raportul “Future state 2030”, elaborat de KPMG în colaborare cu Mowat Centre the School of Public Policy and Governance din cadrul Universităţii din Toronto prezintă nouă megatendinţe cu care se confruntă guvernele din întreaga lume şi analizează politicile şi acţiunile strategice care ar trebui adoptate de către autorităţi încă din prezent pentru a asigura un viitor stabil.

    1. Situaţia demografică. Speranţa de viaţă mai mare şi natalitatea în scădere cresc proporţia de persoane vârstnice în întreaga lume, punând sub semnul întrebării solvabilitatea sistemelor de ajutor social, inclusiv a sistemelor de pensii şi serviciilor de asistenţă medicală. Unele regiuni se confruntă cu probleme serioase de integrare a populaţiei tinere în pieţe de muncă saturate.

    2. Rolul crescut al individului. Progresele înregistrate la nivel global în învăţământ, sănătate şi tehnologie au contribuit la creşterea rolului cetăţenilor mai mult ca niciodată, conducând la cereri crescute de transparenţă şi participare la procesul decizional al guvernelor şi autorităţilor publice. Aceste schimbări vor continua, anunţând o nouă eră în istoria omenirii în care, până în anul 2022, vor exista mai mulţi cetăţeni aparţinând clasei mijlocii decât celei sărace.

    3. Tehnologia generică. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiile au transformat societatea în ultimii 30 de ani. Un nou val de realizări tehnologice creează acum noi oportunităţi, punând în acelaşi timp la încercare capacitatea guvernelor de a exploata beneficiile acestora şi a asigura o supraveghere prudentă.

    4. Interconectare economică. Economia globală interconectată va fi martoră a unei creşteri continue a comerţului internaţional şi fluxurilor de capital, dar în lipsa consolidării convenţiilor internaţionale, progresul şi beneficiile economice optime ar putea să nu se materializeze.

    5. Datoria publică. Este un factor care va limita semnificativ opţiunile politice şi fiscale până în şi chiar dincolo de anul 2030. Abilitatea guvernelor de a ţine datoriile sub control şi de a găsi noi soluţii de furnizare a serviciilor publice le va afecta capacitatea de a răspunde provocărilor majore de ordin social, economic şi de mediu.

    6. Mutaţii în puterea economică. Economiile emergente scot milioane de oameni din sărăcie, exercitând în acelaşi timp mai multă influenţă în economia globală. în condiţiile unei reaşezări a puterilor globale, atât instituţiile internaţionale, cât şi guvernele naţionale si corporatiile multinationale vor trebui să acorde o mai mare atenţie transparenţei şi deschiderii.
    7. Schimbările climatice. Creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) cauzează schimbări climatice, conducând la o combinaţie complexă de schimbări imprevizibile ale mediului, punând în acelaşi timp la încercare rezistenţa sistemelor naturale şi a celor construite. Realizarea unei combinaţii corespunzătoare între politicile de adaptare şi politicile de atenuare a efectelor va fi o sarcina dificilă pentru majoritatea guvernelor.

    8. Presiunea asupra resurselor. Presiunea combinată exercitată de creşterea populaţiei, dezvoltarea economică şi schimbările climatice vor exercita o presiune crescută asupra principalelor resurse naturale (ca de exemplu, apa, alimente, teren arabil şi energie). în aceste condiţii, managementul sustenabil al resurselor va ocupa locul central pe agenda guvernelor.

    9. Urbanizarea. Aproape două treimi din populaţia lumii va locui în oraşe până în anul 2030. Urbanizarea creează suficiente oportunităţi de dezvoltare socială şi economică şi un mod de viaţă sustenabilă, dar exercită în acelaşi timp presiune asupra infrastructurii şi resurselor şi în special asupra energiei.

    “Guvernele s-au concentrat asupra obiectivelor pe termen scurt din cauza unei multitudini de factori, inclusiv datorită crizei financiare şi urmărilor acesteia, ceea ce este de înţeles”, spune Nick Chism, Global Head of Government & Infrastructure, KPMG International. “Acum am atins însă un moment critic în care guvernele trebuie să adopte o viziune pe termen mai lung asupra provocărilor sociale şi de mediu tot mai presante. În lipsa unor schimbări majore, impactul acestor nouă megatendinte va depăşi cu mult capacitatea guvernelor de a răspunde nevoilor şi cererilor părţilor interesate în următorii 10-20 de ani.”

    Şerban Toader, Senior Partner KPMG Romania, spune: “Acum este momentul să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători. Guvernul şi antreprenorii trebuie să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere. Noi le oferim liderilor în afaceri încrederea necesară să meargă mai departe, într-un mediu economic încă dificil, iar acest studiu zugrăveşte imaginea clară a provocărilor viitoare. Guvernul şi antreprenorii din România pot alege să păstreze direcţia actuală şi să depună eforturi pentru serviciile de bază sau se pot adapta şi îşi pot ajusta operaţiunile pentru a se integra în noua realitate a pieţei, rezultată din cele nouă megatendinţe.”

  • Ce se întâmplă când toate pachetele de ţigări arată la fel

    Studiul KPMG Illicit Tobacco in Australia (”Tutunul ilegal în Australia”) a evidenţiat, de asemenea, că nivelul consumului produselor din tutun nu a scăzut în urma introducerii ambalajelor generice în decembrie 2012. Este prima dată din 2009 până în prezent când consumul nu înregistrează o scădere, ci se îndreaptă din ce în ce mai mult către comerţul ilegal şi produse contrafăcute.

    Pachetele de ţigarete ilicite, care de obicei nu conţin avertismente de sănătate, se comercializează în Australia la un preţ de numai 6 dolari canadieni (aproximativ 19 lei) ceea ce înseamnă mai puţin de o treime din preţul unor mărci de ţigarete legale. Brandul ilegal ”Manchester” a înregistrat o creştere explozivă, cota sa de piaţă majorându-se într-un singur an de la 0,3% până la 1,3% din consumul total de ţigarete, depăşind cota de piaţă a unor mărci legale precum Camel şi Kent. 

    Raportul realizat de KPMG la cererea celor trei mari companii producătoare care operează în Australia, inclusiv filiala australiană a Philip Morris International, include şi alte constatări importante precum:

    •           Nivelul consumului ilegal de ţigarete a atins cote record, înregistrând o creştere de la 11,8% la 13,3% din iunie 2012 până în iunie 2013.

    •           Factorul cheie care a condus la această situaţie a fost creşterea consumului de ţigarete ilegale de marcă, provenite în principal din contrabandă. Totodată, şi consumul ţigărilor contrafăcute a crescut.

    •           Creşterea de 154% pe piaţa neagră a ţigaretelor de marcă a adus în acelaşi timp un declin de până la 40% al volumului de ţigarete ilegale fără marcă, cunoscute în Australia drept „chop chop”.

    •           Dacă aceste tranzacţii de pe piaţa neagră ar fi fost făcute pe piaţa legală, guvernul ar fi colectat în plus 1 miliard de AUD din accize. 

     „Pentru prima dată de la implementarea experimentului cu ambalaje generice în Australia avem informaţii concrete care înlocuiesc presupunerile şi anticipările cu privire la impactul real, iar aceste informaţii arată că de la introducerea acestei măsuri, piaţa neagră a crescut, în vreme ce consumul total de tutun nu a înregistrat nicio scădere (*). Acest raport arată că aceia care au avut cel mai mult de câştigat de pe urma introducerii ambalajelor generice în Australia au fost contrabandiştii şi contrafăcătorii, în defavoarea bugetului de stat. în mai puţin de un an, consumul de produse din tutun ilegale a crescut cu 154 de procente. în consecinţă, Guvernul Australian a pierdut aproape 1 miliard de dolari australieni venituri din taxe, în timp ce bandele criminale care se află în spatele acestei operaţiuni şi-au umplut buzunarele“, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs România & Bulgaria.

    KPMG LLP deţine o experienţă semnificativă în măsurarea consumului cu produse ilegale din tutun înregistrat de anumite pieţe, incluzând în portofoliul său studiul publicat în Australia, un studiu de cercetare cuprinzător la nivelul Uniunii Europene realizat în fiecare an începând cu 2006, un studiu recent în America Latină şi un studiu în curs de desfăşurare în regiunea Pacificului de Sud.

     

    Categorii de ţigarete ilegale

    •           Contrafăcute

    ţigaretele care afişează semne distinctive de mărci comerciale, produse fără acceptul deţinătorului mărcii.

    •           De contrabandă

    ţigaretele care intră şi sunt comercializate pe piaţă nerespectând legile fiscale şi vamale ale statului respectiv.

    •           Produse de tutun intitulate„Illicit whites”

    ţigaretele care sunt produse pe o piaţă pentru a fi aduse ilegal şi vândute într-o altă piaţă în care nu deţin autorizaţie legală de distribuţie. 

     

    (*) Consumul total de tutun (legal Ă ilegal) în Australia a crescut (sursa raport KPMG)

     

    CAGR 2012 – S1 2013           2009 – S1 2013

    Toate produsele ilicite   Ă13.1%            Ă8.2%

    Produse contrafăcute    Ă71.1%            -4.4%

    Produse din contrabandă          Ă161.9%          Ă80.2%

    Produse nemarcate       -69.9%            -28.4%

    Vânzări interne legale    -12%   -4.2%

    Consum total    Ă0.4%  -2.9%

     

    CAGR (%): Rata anuală compusă de creştere

    2012 – S1 2013: An complet 2012 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

    2009 – S1 2013: An complet 2009 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

  • Suprataxarea bogaţilor, soluţia statelor în faţa crizei economice

    Mai multe ţări din întreaga lume continuă să creeze noi praguri valorice pentru cotele de impozit pe venit aplicabile pentru persoanele cu venituri foarte mari sau să introducă noi taxe temporare, ca răspuns la preocupările privind deficitul bugetar guvernamental, arată un comunicat transmis de compania de consultanţă fiscală KPMG International. Conform KPMG, cota medie de impozit pe venit la nivel mondial a crescut din nou, în acest an, cu 0,3% – marcând al doilea an consecutiv de creştere. 2013 marchează, de asemenea, al doilea cel mai mare număr de creşteri ale cotei de impozit (în 9 ţări), începând din 2003, de când KPMG colectează date pentru acest studiu.“Vizarea persoanelor cu venituri mari reprezintă pentru guverne o modalitate de a obţine venituri suplimentare şi de a arăta contribuabililor că se iau măsuri corecte şi necesare pentru binele ţării lor”, spune René Philips, Directorul Global al departamentului International Executive Services din cadrul KPMG.

    Un bun exemplu de creştere a impozitelor temporare pentru bogaţi este India: pentru anul fiscal 2013/14, India a impus o taxă suplimentară de 10% din impozitul plătit de persoanele fizice cu un venit anual peste 10 millioane de rupii indiene. De asemenea, Republica Cehă a aplicat un impozit temporar de 7%, numit “suprataxă de solidaritate” pentru veniturile de peste 1.242.432 coroane cehe. Japonia şi-a majorat cea mai ridicată cotă de impozitare cu 0,84 puncte procentuale, ca urmare a introducerii unei “Suprataxe Speciale de Reconstrucţie”, pe care guvernul japonez a introdus-o pentru a ajuta la finanţarea costurilor de reconstrucţie după marele cutremur din estul Japoniei, din 2011.

    O acţiune de reducere a cotei de impozitare a avut loc în Letonia, unde cota unică de impozitare a fost scăzută cu 1 punct procentual, ca parte a unei acţiuni eşalonate de reducere a cotei, de la 25% la 20%, până în 2015. Grecia a redus cota maximă cu 3 puncte procentuale (de la 45% la 42%).Totuşi, deşi în Grecia cota cea mai ridicată a cunoscut o  scădere, schimbarea a fost parte a unor măsuri  mai ample de restructurare a tuturor pragurilor valorice pentru aplicarea cotelor de impozitare progresive. Aceste modificări au condus la creşterea cotelor de impozitare pentru nivelurile mici şi mijlocii de venit, astfel încât cotele de impozitare au crescut de fapt pentru toate persoanele fizice cu venituri anuale sub 220.000 euro (în ciuda scăderii cotei maxime).

    Cea mai notabilă scădere a avut loc în Marea Britanie, unde cea mai mare cotă a fost redusă de la 50% la 45% începând cu 6 aprilie 2013. Pe parcursul celor trei ani de funcţionare, cota de 50% aplicată în Marea Britanie a fost foarte criticată pe seama faptului că determina persoanele cu venituri ridicate să plece în străinătate şi acţiona ca un factor de descurajare a spiritului antreprenorial.

    Critici similare au fost aduse foarte mediatizatei categorii de impozitare de 75% (pentru persoanele cu venituri de peste 1 milion de euro), categorie propusă de preşedintele francez François Hollande, cu mai mult de un an în urmă. În decembrie 2012, consiliul constituţional al Franţei a hotărât că impozitul de 75% este neconstituţional, însă este încă neclar dacă Franţa va mai introduce un impozit pentru cei “super bogaţi” sub o altă formă.

    “Francezii au fost în mod tradiţional toleranţi cu privire la impozitele şi contribuţiile sociale mari, considerându-le preţul pe care trebuie să îl plătească pentru servicii publice de calitate şi beneficii sociale. Mai mult decât atât, opinia publică a fost în general dezaprobatoare faţă de persoanele bogate care au părăsit Franţa pentru a scăpa de cota propusă de 75%. Va fi interesant de văzut cum va fi tratată problema impozitării în viitoarele campanii electorale atât locale, cât şi europene”, spune  Mădălina Racoviţan, Partener în cadrul KPMG în România şi coordonatorul departamentului People Services.

    În ce priveşte România, Mădălina Racoviţan spune că impozitarea de 16% pare a fi una competitivă, ”însă pentru a înţelege costurile reale ale ocupării forţei de muncă, contribuţiile sociale trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare. Acestea sunt destul de ridicate în România, după cum au arătat studiile comparative la nivel mondial realizate de KPMG, în timp ce beneficiile pe care le aduc sunt reduse. Plafonarea contribuţiilor sociale la de cinci ori salariul mediu reprezintă un aspect pozitiv, cu toate că are aplicabilitate restrânsă. Guvernul ar trebui să analizeze cu atenţie reducerea contribuţiilor sociale, sau cel puţin plafonarea lor la niveluri rezonabile, pentru a încuraja ocuparea forţei de muncă şi stimularea creşterii economice. Guvernul a declarat public în acest an că se urmăreşte o reducere a contribuţiilor sociale pentru anul viitor. Cu toate acestea, rămâne de văzut care vor fi măsurile concrete ce vor fi luate în perioada următoare”.

     

  • KPMG România angajează 90 de profesionişti

    70 dintre cei nou angajaţi fac parte din prima generaţie a Şcolii de Afaceri KPMG, program cu o durata de doi ani, adresat studenţilor interesaţi de o carieră în Audit. În aceşti doi ani, participanţii vor parcurge o curiculă complexă, menită să dezvolte deopotrivă aptitudinile tehnice şi personale ale studenţilor, şi să le ofere o vedere de ansamblu asupra domeniului financiar. De asemenea, programul oferă posibilitatea unei experienţe practice în domeniul Auditului, urmărind să provoace creativitatea, să stimuleze inovaţia şi să crească profesionalismul în rândul generaţiilor viitoare de consultanţi.

    Serban Toader, Senior Partner la KPMG în Romania, explică: “La KPMG procesul educaţional şi sprijinirea dorinţei de dezvoltare profesională şi personală sunt prioritare. Şcoala de Afaceri KPMG vine în completarea studiilor universitare şi oferă studenţilor posibilitatea ca, la absolvirea facultăţii, aceştia să deţină o experientă aplicată şi relevantă în domeniul Auditului şi consultanţei şi, implicit, un avantaj competitiv important. Cred că, pe lângă beneficiul evident pe care-l oferim studenţilor implicaţi în acest program, există un beneficiu important şi pentru clienţii KPMG, deoarece aceştia vor beneficia de serviciile unor profesionişti cu o pregătire peste nivelul pieţei”.

  • Parteneriat strategic pe piaţa de consultanţă

    Prin acest parteneriat, cele două firme  nu vor aduce nicio modificare în ce priveşte apitalul firmelor, ambele rămânând complet independente una faţă de cealaltă. Colaborarea este în concordanţă cu strategia de creştere a KPMG în România de a se concentra pe oportunităşi organice şi inorganice în anumite sectoare de piaţă în creştere.
    “Acest parteneriat strategic este similar cu multe altele pe care firme membre KPMG din întreaga lume le-au încheiat cu firme de consultanţă mai mici, focusate pe anumite segmente, cu scopul de a răspunde cerinţelor clienţilor. Atunci când un client apelează la oricare dintre noi pentru servicii de consultanţă în management, îl îndreptăm către firma cea mai potrivită pentru a răspunde nevoilor sale sau îi oferim servicii în parteneriat acolo unde este cazul. Aceasta este o abordare practică pentru piaţţa românească de consultanţă în management”, explică Şerban Toader, Senior Partner la KPMG în România.
    “ Am depus un efort deosebit pentru a combina cunoştinţele aprofundate despre mediul de afaceri românesc cu standardele ridicate de calitate pentru serviciile de consultanţă în management pe care le oferim. Parteneriatul cu o firmă cu resursele, expertiza şi prestigiul KPMG reprezintă o veste excelentă pentru clienţii noştri. Sunt fericit să lucrez din nou cu foştii mei colegi”, spune  Robert Maxim, Partner, Ensight Management Consulting.