BusinessMagazin

Tag: KPMG

  • Andreea Vasilescu, KPMG România: „În domeniul de activitate în care eu activez, fiecare zi reprezintă un moment cheie”

    Cariera Andreei Vasilescu a început în cadrul companiei KPMG România, unde „am găsit resursele necesare pentru a mă dezvolta şi oamenii potriviţi pentru a creşte profesional în fiecare zi“.

    Spune că momentul cheie al carierei sale îl reprezintă decizia de a-şi continua dezvoltarea în cadrul KPMG. „În zilele noastre, ritmul de schimbare a jobului, a companiei, a mediului este foarte alert, iar în acest tumult eu am făcut alegerea de a continua într-un domeniu care mă reprezintă şi de asemenea în cadrul aceleiaşi companii ce m-a format ca profesionist, dar nu în ultimul rând ca om.”

    După 17 ani alături de KPMG România, consideră că are o vastă experienţă în gestionarea auditurilor marilor companii româneşti, precum şi a grupurilor internaţionale care operează în România. „Am coordonat angajamente de audit în principal pentru sectorul energiei şi utilităţilor, precum şi în alte sectoare, cum ar fi comerţul cu amănuntul, transportul şi telecomunicaţiile. De asemenea, pot adăuga experienţa în tranzacţiile de pe pieţele de capital, deoarece am participat ca auditor la listarea unui mare grup românesc pe bursele de valori Bucureşti şi Londra.”

    Angajamentele sale internaţionale au fost diverse, însă cel mai îndeaproape a colaborat cu Ungaria. „Personal, îmi doresc să rămân în România. Din această cauză am considerat aceste experienţe ca oportunităţi în cariera mea, oferindu-mi şansa de a rămâne în ţară şi de a lua constant contact cu mediul de business internaţional.”

  • În avangarda transformărilor din business

    Care a fost cel mai important moment din cariera dvs. În anii ce au urmat apariţiei dvs. din catalog?
    Dintre toate experienţele şi provocările din ultimii ani, preluarea funcţiei de country managing partner al KPMG în România şi Moldova este cu siguranţă un moment de turnură în cariera mea. Responsabilitatea acestei poziţii este o provocare unică, să fim în avangarda transformărilor, să susţinem dezvoltarea spiritului antreprenorial şi inovator, să fim alegerea clară a clienţilor noştri şi a angajaţilor noştri, iar rezultatele financiare arată că ne îndreptăm cu succes spre aceste obiective.
    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?
    A fost cu siguranţă un element relevant, mai ales din perspectiva dezvoltării unei comunităţi de succes care percepe în acelaşi mod nevoile de dezvoltare ale României şi mediului de afaceri. Această nouă generaţie de lideri în afaceri reprezintă, la bine şi la greu, viitorul economic al acestei ţări, cu implicaţii regionale şi globale extinse. Sunt mândră şi onorată să fiu parte din comunitatea de afaceri care contribuie acum la dezvoltarea viitorului României şi al românilor. 
    Cum aţi descrie
    rolul dvs. actual? 
    Complexitatea rolului de country managing partner este mai mare decât pare, iar provocările sunt pe măsură. Pe lângă implementarea strategiei KPMG în România şi Moldova, am responsabilitatea dezvoltării a 900 de oameni, a implicării în mai multe organizaţii profesionale, dar şi a contribuţiei la dezvoltarea politicilor publice ca parte din procesul consultativ între autorităţi şi mediul de afaceri. Este o oportunitate să fiu alături de o echipă extraordinară, într-o piaţă dinamică, în avangarda transformărilor digitale ale mediului de afaceri din România.
    Cum aţi caracteriza nouA generaţie de tineri manageri şi antreprenori de pe piaţA locală?
    Este o generaţie extrem de dinamică şi motivată, foarte ambiţioasă şi conectată tehnologic. Ei sunt reprezentanţii viitorului şi mă bucur să văd că sunt dedicaţi nu numai inovaţiei, ci şi comunităţilor în care activează. Este un mix de abilităţi tehnice, o înţelegere profundă a provocărilor sustenabilităţii în contextul noilor tehnologii, dar şi o preocupare reală pentru problemele sociale şi ale mediului înconjurător. Am încredere în ei şi investim în dezvoltarea lor astfel încât să avem cu toţii cel mai bun viitor posibil.   

  • Dragoş Doroş, Tax Partner, KPMG în România: „Pentru reducerea evaziunii fiscale uriaşe din România, protocoalele de colaborare între ANAF, Poliţie, Procuratură şi alte instituţii ar trebui transformate în legi”

    Evaziunea fiscală este un fenomen în a cărui combatere trebuie să lucreze mai multe instituţii, nu doar Agenţia de Administrare Fiscale (ANAF); totodată, digitalizarea ANAF ar putea avea un rol important în această direcţie, a explicat Dragoş Doroş, Tax Partner KPMG în România în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Esenţial în business realizată de ZF în parteneriat cu KPMG.

    „ANAF-ul nu este singurul element în combaterea evaziunii fiscale, aceasta este un fenomen care trebuie combătut de ANAF împreună cu Procuratura, cu Poliţia, ş.a. este un fenomen viu, care se întâmplă acum. Eu aş face legi care să spună clar cine are responsabilitatea evaziunii, ce rol are un procuror etc.”, a spus Dragoş Doroş.

    El observă că în ţările în care nivelul evaziunii fiscale este redus, ANAF-ul colaborează, de pildă, cu procurorii care se ocupă de cazuri.

    „În ţările care nu au evaziune fiscală există un ANAF foarte puternic, care are toate informaţiile despre tranzacţiile din ţara respectivă, cu o colaborare zilnică, dacă vreţi, cu procurorii care se ocupă de cazuri etc. Evaziunea fiscală are o mare problemă –  nu are documente, iar cei 5.000 – 6.000 de inspectori de la ANAF fac un control documentar. Pentru ei, activitatea este să se ducă pe teren şi să vadă ce documente ai – păi dacă ai făcut evaziune şi nu ai documente, este greu să obţii rezultate. Cei de la Antifraudă sunt mai mult orientaţi către tipul acesta de investigaţii, dar nu pot nici ei să facă acest lucru singuri”, argumentează specialistul KPMG.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • KPMG: 3 milioane de lei – suma plătită de o familie cu un copil la stat de-a lungul vieţii, pe taxe şi impozite. Cum cheltuiesc autorităţile banii?

    În acest scop, vă prezentăm în continuare doi oameni obişnuiţi, Andrei şi Andreea. Ei pot fi vecinii tăi, colegii tăi de muncă, cei care stau în autobuz lângă tine dimineaţa. Sunt o familie de tip mediu, doi adulţi şi un copil, din România, care locuieşte într-un oraş nici mic, nici mare (de exemplu, Buzău).

    La 20 de ani, fiecare dintre ei se angajează, câştigând primii bani. Ambii urmează să câştige un salariu mediu brut lunar de 4,488 RON fiecare, ceea ce conduce la un venit net lunar per familie de 5,250 RON. La terminarea facultăţii, Andreea se va angaja ca funcţionar la administraţia fiscală locală. Andrei se va angaja ca inginer în mediul privat, la o fabrică locală. Cei doi vor lucra aici tot restul carierei.

    În ceea ce priveşte consumul, ne vom raporta la coşul de cumpărături mediu de-a lungul întregii vieţi a indivizilor. Acesta va acoperi nevoile de bază ale familiei (mâncare, îmbrăcăminte, transport public, cheltuieli legate de sănătate, întreţinere locuinţă, electricitate, apă curentă, gaz etc.). Pentru a putea reflecta realist nivelul cheltuielilor acestei familii, am adăugat o sumă suplimentară pentru consumul de combustibil, de tutun şi de alcool. Astfel, nivelul cheltuielilor lunare pentru o familie de două persoane ar fi 3,804 RON, în timp ce cheltuielile lunare ale unei familii de trei persoane ar fi 5,079 RON. La aceste sume, se vor adăuga alte cheltuieli cu caracter ocazional sau temporar, cum ar fi chiria, ratele de leasing, ratele de credit, costuri de asigurare, impozite şi taxe locale, precum şi alte ajustări în primii ani de activitate în ceea ce priveşte cheltuielile cu combustibilul.

    Când Andrei şi Andreea împlinesc 23 de ani, se mută împreună, într-o garsonieră, cu o chirie lunară de 800 RON, urmând să petreacă aici următorii cinci ani. Andrei şi Andreea fiind dedicaţi carierei, vor fi promovaţi şi vor beneficia de creşteri salariale pe măsura trecerii timpului . Fiecare  va fi promovat de 3 ori, la intervale succesive de 10 ani, prima creştere salarială fiind de 20%, iar următoarele două creşteri salariale  fiind de 10% fiecare. Din când în când, pe parcursul vieţii, cei doi vor apela la un card de cumpărături.

    În acest context, cei doi hotărăsc să-şi întemeieze o familie şi astfel se vor declanşa o serie de evenimente importante pentru povestea lor. Când împlinesc 27 de ani, cei doi se vor căsători. După o petrecere frumoasă alături de rude şi mulţi prieteni, cuplul va păstra un cadou bănesc de 10,000 RON, suma pe care o economisesc.

    Un an mai târziu, cei doi vor lua o nouă decizie: vor cumpăra un apartament cu 2 camere. Găsesc un apartament potrivit pentru ei, localizat într-o zonă bună, mediană, într-un imobil nou, la un preţ avantajos de 39,000 Euro. Pentru a reuşi să îl cumpere, cei doi vor primi un ajutor material din partea părinţilor pentru a putea vira avansul obligatoriu de 5%. Astfel, vor opta pentru un credit ipotecar Prima Casă pe care îl vor plăti în următorii 30 de ani. 

    Urmează mobilarea apartamentului, care pe cei doi îi va costa în total 10,000 RON. Vor folosi cu această ocazie banii economisiţi după nuntă.

    Când cei doi împlinesc 29 de ani, familia noastră se va extinde. Cei doi se vor bucura de naşterea primului si singurului lor copil, Cristian. În anul următor, îşi vor cumpăra o maşină second – hand de la o persoană fizică. Vor apela la un credit de nevoie personale în valoare de 25.000 RON, pe o perioadă de 5 ani. Cei doi vor păstra această maşină timp de 10 ani, după care o vor casa prin programul Rabla, obţinând un tichet valoric de 6.500 Ron. Vor folosi acest tichet pentru a achiziţiona o maşină nouă, de data aceasta, în leasing, pe o perioadă de 5 ani. Pentru a achita avansul de 20%, îşi vor folosi economiile. Cu această ocazie, vor încheia şi o asigurare CASCO, pe care însă o vor păstra numai până la finalizarea ratelor de leasing.

    Urmează ca familia să se bucure de o viaţă obişnuită şi liniştită.

    Vor merge anual în două concedii în afara oraşului, de obicei unul la mare şi unul la munte după 14 ani, familia îşi va suplimenta bugetul de călătorii cu 50%;
    Îşi vor rezerva o parte din venit şi din timp pentru divertisment: o ieşire lunară la restaurantul lor preferat şi o piesă de teatru sau un film;
    Cheltuielile lunare ale familiei sunt cele obişnuite: Andrei fumează moderat (nu depăşeşte 10 ţigări pe zi) şi împreună cei doi au un consum mediu de alcool, familia cumpără mâncare şi îşi achită utilităţile.
    Cristian va rămâne în povestea noastră până la vârsta de 19 ani, când părăseşte casa părinţilor, plecând la facultate. După plecarea lui Cristian, cei doi hotărăsc să călătorească mai mult, dublând bugetul alocat până atunci călătoriilor.

    La vârsta de 50 ani, cei doi îşi vor renova apartamentul, investind în renovare 10,000 Euro. Folosesc cu această ocazie economiile din ultimii ani.

    Aşa cum se petrece în orice familie, şi în familia noastră va avea loc un eveniment tragic, cu puternic impact emoţional, dar şi patrimonial. Când Andrei împlineşte 52 ani, ca urmare a decesului părinţilor lui, va primi moştenire un apartament cu două camere în acelaşi oraş. După o dezbatere serioasă, cei doi vor lua hotărârea să-l vândă. Vor găsi destul de repede un cumpărător care să le ofere o sumă de 39,000 Euro. Jumătate din această sumă, cei doi i-o dăruiesc lui Cristian. Restul de bani le rămân lor şi îi păstrează pentru anii de pensie. 

    După ce se pensionează, atât Andrei cât şi Andreea vor câştiga pensia medie lunară de 1,172 RON.

    Vor mai ieşi în oraş la restaurant, şi vor continua să meargă la teatru sau film, însă vor renunţa la concedii, bugetul lor fiind mai restrâns. Hotărăsc să renunţe şi la maşină, pe care i-o dăruiesc lui Cristian. Ca urmare a unor probleme de sănătate, Andrei renunţă la fumat. Andrei şi Andreea primesc periodic un ajutor material de la Cristian, de aproximativ 4,600 Ron/an. Cei doi se vor bucura în continuare de o viaţă liniştită, împreună, îşi vor vizita prietenii şi vor fi vizitaţi la rândul lor de nepoţi.

    Povestea noastră va lua sfârşit când cei doi împlinesc 80 ani.

    Concluzii

    Familia noastră are, de-a lungul vieţii, numeroase activităţi ce determină plata către stat a unor sume de bani. În exemplul analizat de noi, totalul taxelor şi impozitelor plătite către stat este de aproximativ 3 mil. RON.

    Cea mai mare parte din această sumă o reprezintă taxele reţinute din salariul brut, respectiv 2.5 mil RON. Din acest total, aproximativ 600,000 RON reprezintă CASS, numai această sumă fiind suficientă pentru a finanţa 4 nopţi de spitalizare pentru 307 de persoane într-un spital privat sau achiziţia a 3 ambulanţe. TVA plătită pe parcursul întregii vieţi este de aproximativ 400.000 RON, sumă suficientă pentru achiziţia unei autospeciale de pompieri sau dotarea a 6 şcoli cu calculatoare şi licenţe software. Deloc de neglijat este suma aferentă accizelor pentru consumul de alcool, tutun şi combustibil, respectiv aproximativ 67.000 RON.

    Folosirea maşinii are un cost fiscal total de aproximativ 64,000 RON, sumă calculată luând în calcul un consum mediu anual de 480 litri benzină şi 8,000 Km parcurşi. Din această sumă accizele pentru combustibil reprezintă aproximativ 27,000 RON. TVA aferentă achiziţiei maşinii în leasing şi pentru consumul de combustibil reprezintă aproximativ 28,000 RON, la care se adaugă rovinieta şi impozitul pe mijloacele de transport.

    Este puţin? Este mult?

    René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal, KPMG în România, explică: “Având în vedere presiunea în creştere asupra bugetului de stat şi deficitului comercial, eficienţa cheltuielilor publice ar trebui să fie o prioritate. O evoluţie pozitivă în această privinţă nu ar oferi doar un echilibru fiscal, ci ar promova stabilitatea structurală şi ar îmbunătăţi perspectivele pe termen lung ale proiectelor în domenii esenţiale, precum educaţia, sănătatea sau infrastructura. Deşi consensul în politica fiscală a fost o provocare în ultimii ani, sperăm că o schimbare a abordării ar prioritiza alocările bugetare, optimizând cheltuielile pentru a oferi cetăţenilor acces la servicii extinse şi de calitate. Rapoartele Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică relevă o conexiune directă între administrarea optimă a taxelor colectate şi fericirea şi bunăstarea cetăţenilor, aşadar factorul transformaţional nu este cât se colectează, ci mai degrabă cum foloseşti bugetul în interesul celor pe care îi reprezinţi.”

    Propunem în continuarea analizei câteva elemente comparative care să ajute cititorii noştri să îşi formeze o părere. Întrucât ne-am dorit ca rezultatul acestei analize să reflecte realitatea din România, am apelat la informaţii privind achiziţiile publice recente, respectiv preţul de acordare final al licitaţiilor cu instituţii ale statului. Din taxele plătite de-a lungul vieţii de către Andrei şi Andreea, statul ar fi putut investi suma totală  în una din următoarele categorii:

    Reabilitarea a trei secţii de pediatrie în spitale de stat;
    4 nopţi de spitalizare într-un spital privat pentru 1,525 oameni;
    Construirea unui compartiment de urgenţe într-un spital de stat;
    Modernizarea a 4 km de drum judeţean;
    Furnizarea a 13 ambulanţe pentru autostradă;
    Cumpărarea a 5 autobuze urbane noi;
    Achiziţia de 6 autospeciale pompieri;
    Modernizarea a 5 şcoli din comune;
    Dotarea a 46 de şcoli cu calculatoare (inclusiv licenţe software)
    Reabilitarea a 2 baze sportive (săli de sport şi terenuri de sport);
    Proiectarea şi execuţia a două săli de sport într-o şcoală de stat;
    Salariul a 4 profesori din învăţământul pre-universitar pentru 10 ani.
    Având disponibile aceste informaţii, apar o serie de noi întrebări: Dacă fiecare dintre noi ar putea alege cum este direcţionată suma taxelor şi impozitelor plătite către stat, ce proiecte publice ar beneficia de o alocare mai mare? Cum ar fi influenţate comunităţile noastre? Ar fi mai eficientă o asemenea direcţionare? Cum ar putea funcţiona un astfel de sistem de direcţionare a taxelor şi impozitelor plătite de fiecare dintre noi?

    Disclaimer

    Povestea este construită în baza informaţiilor statistice disponibile pe INS, Eurostat, World Health Organization sau alte surse statistice cu o reputaţie bună (de ex. privind salariul mediu pe ţară, vârstă medie la angajare, coşul de cumpărături mediu pentru gospodării cu 2, respectiv 3 membri, vârsta medie de căsătorie, diferenţa de vârstă între soţi, vârstă naştere copil, speranţa de viaţă etc.), precum şi alte surse publice (de ex. consum mediu zilnic de ţigări, consum mediu alcool, consum mediu combustibil, etc.). Am eliminat influenţa inflaţiei şi schimbările legislative istorice. Am utilizat nivelul impozitelor şi taxelor aplicabil la 31.12.2018 pentru întreaga perioadă analizată. Calculul ratelor bancare a fost efectuat utilizând calculatorul disponibil pe site-ul a două dintre cele mai mari instituţii bancare din România. Calculul taxelor este realizat pe baza condiţiilor legislative în vigoare la data de 31.12.2018. Nivelul istoric al impozitelor şi taxelor (cum ar fi cel pe TVA) nu a fost luat în considerare. Astfel, presupunem că nivelul impozitelor şi taxelor la data de 31.12.2018 rămâne constant de-a lungul întregii perioade. Valoarea investiţiilor de la bugetul statului au fost calculate în baza informaţiilor disponibile pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Cursul de schimb utilizat pentru a converti sume exprimate în monedă străină a fost cel de la 31.12.2018, respectiv 4,66 RON/EUR.

    Această analiză nu se vrea a fi una exhaustivă şi nici nu şi-a propus sa constituie baza adoptării unor decizii de afaceri sau de alt gen.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Ramona Jurubiţă, Country managing partner { KPMG }

    •   Ramona Jurubiţă a preluat în octombrie 2018 funcţia de country managing partner, după ce ocupase anterior poziţia de deputy senior partner, head of Tax and Legal în cadrul KPMG.
    •   Spune că mediul de afaceri din România poate fi instabil din unele puncte de vedere, „însă tocmai dinamismul cu care lucrurile se schimbă, se modifică, ne face pe noi, consultanţii, să devenim mai buni în ceea ce facem”.
    •   Este membră a ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), a Camerei Consultanţilor Fiscali din România, a CECCAR şi a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România (ANEVAR).

    Cifră de afaceri (anul fiscal 2017-2018): cca 40 mil. euro
    Număr de angajaţi: 850

  • Cristina Ionescu, KPMG: Procesăm un milion de facturi pe an cu un robot şi şase angajaţi

    Avansul tehnologic începe să se reflecte tot mai mult în modificarea  activităţilor tradiţionale din cadrul companiilor, astfel că roboţii, soluţiile de tip RPA (Robotic Process Auto­mation), aplicaţiile, inteligenţa artificială şi machine learning sunt implementate să rezolve probleme şi să reducă semni­ficativ din timpul alocat activităţilor uzuale din business, crescând astfel productivitatea şi valoarea adăugată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum privesc companiile-client inovarea şi care sunt provocările? – Victor Iancu, director KPMG advisory la conferinta: „Cele mai inovatoare companii ediţia a V-a” – VIDEO

  • Victor Iancu, director KPMG advisory la conferinta: „Cele mai inovatoare companii ediţia a V-a” – VIDEO

  • KPMG Ada Confirmations Portal, instrument pentru departamentul de audit

    Elementul de  noutate:
    Activitatea este aproape întru totul automatizată şi se desfăşoară 24/24, iar urmărirea răspunsurilor primite se face în timp real. Portalul transpune procesul actual de confirmări şi solduri în mediul online, astfel că transmiterea solicitărilor sau a răspunsurilor nu se mai realizează prin fax sau curier, iar e-mailurile nu mai sunt redactate de membrii echipei de audit.

    Descrierea inovaţiei:
    În principiu, aceasta platformă este un instrument pentru departamentul de audit care pregăteşte si trimite automat scrisori de confirmare a soldurilor către terţi ai clienţilor de audit. Răspunsurile sunt corelate automat la cererile trimise şi statusul acestora este afişat în timp real.
    Platforma poate fi folosită cu succes pentru gestionarea procesului intern de confirmare a soldurilor cu terţii de către orice companie, indiferent de mărime sau de industria în care activează.
    Procesul de punere în practică este unul simplu şi care scurtează considerabil timpul de lucru al auditorului. Pentru fiecare client de audit există o selecţie a terţilor acestora, cu scopul confirmării soldurilor şi/sau a tranzacţiilor după caz.
    În vederea pregătirii e nevoie să fie specificate datele de contact, tipul de scrisoare şi limba dorită (română sau engleză) pentru fiecare terţ în parte. Odată pregătite, acestea sunt aprobate de fiecare client de audit pentru a fi trimise.
    Pregătirea se face automat de către platformă, care apoi o trimite către client. Scrisorile sunt trimise la date predefinite timp de 24 de ore pe zi. Răspunsurile sunt corelate automat la cererile trimise şi statusul acestora este afişat în timp real.
    Inovaţia a fost implementată în 2017, iar utilizarea ei este una simplă şi intuitivă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.  Tehnologiile folosite pentru dezvoltarea acestei platforme sunt SQL Server şi .NET.
    Soluţia a fost dezvoltată în cadrul centrului de servicii al KPMG România, în cadrul căruia lucrează peste 100 de oameni pentru şapte ţări. Serviciile din acest centru includ procesări şi analize de date, dar şi dezvoltarea de produse inovatoare care automatizează procese folosind noile tehnologii; aceste produse sunt dezvoltate pentru toate funcţiile KPMG, atât pentru uz intern, cât şi pentru clienţi externi. Centrul de servicii suport al KPMG România este coordonat de Adela Ciucioi; serviciile din cadrul acestuia includ procesări şi analize de date, dar şi dezvoltarea de produse inovatoare care automatizează procese folosind noile tehnologii.  Alex Şoaică este coordonatorul a câteva echipe care oferă servicii de audit mai multor birouri europene ale KPMG. Modelul s-a dovedit a fi de succes, astfel că în ultimii ani a participat la implementarea unor centre similare în câteva ţări non-UE.

    Efectele inovaţiei :
    ​Inovaţia a fost implementată în 2017. Potrivit reprezentanţilor KPMG, implementarea platformei la nivelul companiei a asigurat un proces conform printr-un control mai bun asupra fluxului de informaţii şi în acelaşi timp a dus la creşterea eficienţei pe măsură ce timpul asociat acestui proces a scăzut la mai puţin de jumătate. De asemenea, au fost înlăturate riscurile legate de pierderea scrisorilor primite, nu mai există confirmări incomplete, iar erorile umane au fost eliminate.

  • KPMG: Consumatorii sunt tot mai îngrijoraţi de riscurile aduse de noile tehnologii

    Studiul, publicat de KPMG Global Consumer Insights Program ca parte din ediţia 2018 a raportului  Me, My Life, My Wallet, arată că aproape jumătate (47%) dintre consumatori sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut şi acelaşi număr de consumatori sunt mai îngrijoraţi decât acum cinci ani. În pofida îngrijorării tot mai crescute şi a scandalurilor recente cu privire la datele personale, trei sferturi (75%) dintre consumatori încă sunt dispuşi să ofere companiilor informaţiile lor.

    Studiul arată că un sfert dintre consumatori (24%) nu şi-ar comercializa datele; cu toate acestea, este mai probabil ca generaţia „millennials” (21%) să îşi ofere datele în schimbul îmbunătăţirii experienţei şi personalizării acesteia, faţă de generaţia „baby boomers” (5%). În mod similar, o cincime (19%) din consumatorii generaţiei „millenials” şi-ar oferi datele în schimbul îmbunătăţirii produselor şi serviciilor, în comparaţie cu generaţia „baby boomers” (doar 8%). Consumatorii mai tineri sunt la fel de îngrijoraţi şi preocupaţi de fraudarea identităţii, însă este mai probabil ca aceştia să vadă beneficiile partajării datelor personale, arată studiul KPMG.

     „Noile tehnologii pot ajuta companiile să dezvolte noi produse şi servicii, ajustate nevoilor în revoluţia 4.0. Pe măsură ce acestea redefinesc strategiile de afaceri, este important ca liderii să se concentreze pe experienţa clientului ca una dintre cele mai importante componente ale succesului. Produsele şi serviciile bune au un viitor mai bun când sunt livrate cu servicii deosebite, iar viitorul va aparţine acelor companii care vor oferi clienţilor o experienţă integrată, personalizată, care vor investi în descifrarea datelor clienţilor astfel încât să poată dezvolta produse inovative pe baza acestora”, explică Aura Giurcăneanu, Partener, Head of Consumer Markets & Retail, KPMG în România.

    În timp ce majoritatea consumatorilor sunt dispuşi să ofere date companiilor, jumătate (51%) dintre consumatori sunt îngrijoraţi de furtul identităţii, iar majoritatea (72%) nu au încredere în nimeni când vine vorba de propriile date din reţelele de socializare. Mai mult, cercetări suplimentare* evidenţiază faptul că 42% dintre consumatori şi-au actualizat setările de confidenţialitate din reţelele de socializare în ultimele 12 luni.

    Constatările raportului indică faptul că loialitatea consumatorilor poate fi câştigată prin respectarea următoarelor patru reguli privind transparenţa datelor:
    •    Fiţi deschişi cu privire la motivul pentru care solicitaţi anumite tipuri de date.
    •    Exprimaţi în mod clar modul în care le veţi proteja.
    •    Fiţi sinceri dacă sunt vândute sau divulgate în afara organizaţiei.
    •    Nu fiţi egoişti în privinţa valorii datelor – răsplătiţi consumatorii pentru că vă oferă datele personale.

    Consumatorii sunt din ce în ce mai conştienţi de valoarea propriilor date. Cercetarea* dezvăluie că 85% dintre consumatori doresc ca propriile date să fie protejate de către companii fără să fie nevoie să solicite acest lucru, iar 77% dintre aceştia sunt împotriva vânzării propriilor date. Companiile care respectă aceste reguli ar putea să se descurce mai bine decât concurenţa.

    Comentând rezultatele, Julio J. Hernandez, Global Head of Customer Advisory, declară: „Consumatorii sunt îngrijoraţi, în special cei din generaţiile mai tinere. Aceştia apreciază tehnologiile noi, dar sunt îngrijoraţi de divulgarea datelor personale şi de ceea ce ar putea însemna acest lucru pentru intimitatea şi securitatea lor. Cercetările noastre demonstrează că organizaţiile trebuie să aibă în vedere  conştientizarea sporită a oamenilor cu privire la valoarea propriilor date; aceştia vor să simtă că au controlul asupra fiecărei etape a relaţiei de afaceri. Multe companii nu au înţeles încă pe deplin preocupările consumatorilor de a-şi partaja datele sau modul în care acest aspect ar putea afecta loialitatea consumatorilor. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe companii încearcă să valorifice datele pe care le deţin – indiferent dacă vizează ceea ce adăugăm în coşul nostru de cumpărături, de câte ori pe săptămână facem mişcare sau conţinutul pe care îl urmărim. Consumatorii sunt mai conştienţi de valoarea propriilor date, iar companiile trebuie să răspundă la această nouă tipologie a clientului, stimulat de tehnologie şi familiarizat cu datele. Cele mai inteligente companii cu care lucrez înţeleg mediul acesta nou şi se concentrează pe câştigarea încrederii clienţilor lor pentru modul în care deţin şi folosesc datele lor.”

    Consumatorii au mai multă încredere în companiile din anumite sectoare şi partajează tipuri diferite de date cu acestea. Ei au clasificat sectoarele de activitate în funcţie de nivelul de încredere, sănătatea fiind pe primul loc şi publicitatea pe ultimul loc:

    Primele trei locuri:                    
    •    Furnizorii de servicii medicale (60%)
    •    Furnizorii de servicii bancare (59%)
    •    Companiile de tehnologie (54%)

    Ultimele trei locuri:  
    •    Administrarea averii (37%)
    •    Autorităţi publice (37%)
    •    Publicitatea (26%)
     
    Consumatorii sunt mai predispuşi să îşi încredinţeze datele companiilor atunci când acestea sunt relevante pentru operaţiunile lor. La nivel global, 71% din consumatori vor avea încredere într-un furnizor de servicii bancare când vine vorba de date financiare, însă doar 9% dintre aceştia ar avea încredere în comercianţii în ceea ce priveşte acest tip de informaţii. În mod similar, 47% dintre consumatori şi-ar încredinţa datele mobile unui furnizor de telecomunicaţii, însă doar 8% dintre aceştia ar avea încredere în agenţiile de publicitate.

    Consumatorii sunt mai dispuşi să împărtăşească informaţii financiare decât datele de pe reţelele de socializare sau datele care vizează istoricul navigării pe internet, arată studiul. 72% dintre consumatori nu au încredere să dezvăluie nimănui propriile date de pe reţelele de socializare sau cele care vizează istoricul căutării sau navigării pe internet (68%), iar 81% dintre aceştia nu au încredere în reclamele care se bazează pe urmărirea comportamentului; doar 41% dintre consumatori refuză să ofere informaţiile privind plăţile oricărui tip de companie.

    Rezultatele studiului KPMG demonstrează faptul că mediul de afaceri se confruntă cu tot mai mulţi consumatori care deţin cunoştinţe avansate despre date şi care doresc să deţină controlul. Două treimi (67%) dintre consumatori susţin că pot identifica informaţiile demne de încredere, iar o treime (30%) aleg să se deconecteze de la tehnologie atunci când se simt copleşiţi.

    Studiul arată că două treimi (66%) dintre consumatori sunt interesaţi sau foarte interesaţi de tehnologie. Acest număr creşte când vine vorba de economiile cu ritm alert de creştere din India (83%) şi China (81%). Consumatorii din aceste ţări care experimentează o expansiune tehnologică sunt mai predispuşi să cumpere online – în China (59%) şi India (54%), în comparaţie cu media la nivel global (37%), şi sunt mai predispuşi să aibă încredere în companii când vine vorba de încredinţarea propriilor date – 91% dintre consumatorii din China şi 85% dintre cei din India îşi oferă datele către companii.  

    La nivel global, 51% dintre consumatori sunt îngrijoraţi de furtul identităţii, 48% de atacurile cibernetice care vizează informaţiile financiare, medicale sau alte informaţii personale din mediul online, 46% de furtul informaţiile aferente cardurilor de credit atunci când fac cumpărături online, iar 38% de urmărirea neautorizată a propriilor obiceiuri din mediul online de către companii, autorităţi publice sau infractori.

    Aproape jumătate (47%) dintre consumatori sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut şi acelaşi număr de consumatori – mai îngrijoraţi decât acum cinci ani. Emiratele Arabe Unite (60%) şi Brazilia (58%) înregistrează cele mai ridicate niveluri de îngrijorare, iar Franţa (37%), Canada (40%) şi Marea Britanie (40%) pe cele mai scăzute. Generaţiile mai tinere sunt mai îngrijorate decât cele mai vârstnice. Mai mult de jumătate (51%) din consumatorii generaţiei Y sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut, comparativ cu 46% din cei din generaţia X şi 36% din cei din generaţia „baby boomers”.

    Colleen Drummond, Partener KPMG în SUA şi Head of KPMG Innovation Lab, adaugă: „Companiile văd de prea multe ori schimbul de date ca pe o stradă cu un singur sens, aşteptându-se ca datele să fie divulgate de către consumatori fără să li se ofere prea multe beneficii. Totuşi, pe măsură ce dependenţa noastră faţă de tehnologie creşte, devenim din ce în ce mai conştienţi de datele pe care le creăm şi începem să le vedem ca pe o monedă valoroasă pe care companiile trebuie să o câştige dacă doresc să obţină banii noştri. Acele companii care nu reuşesc să sporească încrederea consumatorilor în modul în care deţin, protejează şi utilizează datele vor pierde pe termen lung, iar consumatorii nu îi vor mai alege.”

    Willy Kruh, KPMG Global Chair of Consumer & Retail, comentează: „Companiile trebuie să înceapă să aprecieze că un consumator modern este conştient de modurile de utilizare greşită a datelor. De la atacurile cibernetice la publicitatea bazată pe urmărirea comportamentului, consumatorii sunt îngrijoraţi în mod justificat. Transparenţa şi o mai bună comunicare ar putea contribui la asigurarea clienţilor că datele lor sunt în siguranţă şi că sunt folosite în beneficiul lor. Fiecare companie trebuie să se gândească bine la modul responsabil de utilizare a datelor pentru a construi relaţii mai profunde cu clienţii lor. Şi ar trebui să ştie că dacă nu fac ei acest lucru, o va face competiţia.”