BusinessMagazin

Tag: Justitie

  • BREAKING Ordonanţa pentru modificarea legilor justiţiei, adoptată de Guvern/ Toader: Majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM

    „O primă precizare. Propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM. Care e urgenţa OUG? 
     
    Pornind de la urmtoarea premisă că adminiterea la INM trebuie anunţată cu 6 luni îaninte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condiţiilor dinanite modificării legilor justiţiei, adică admiterea din 2019 să rămână de 2 ani, stagiul să rămână de 1 an, iar repartiţia auditorilor de justiţie să se facă anul acesta. De ce? Pentru că potrivit modificările la INM durata studiilor va fi de 2 ani spre 4 ani.
     
    CSM ne spune că dacă anul acesta s-ar da admiterea la studii de 4 ani cu stagiul de 2 ani s-ar crea un deficit de cadre. În acelaşi timp INM trebuie să îşi ia măsuri să treacă la durata studiilor de 4 ani, sistemul receptând jduecători după 4 ani şi nu după 2 ani, ceea ce ar însemna o lipsă de personal între cei doi şi patru ani care sunt în prezent”, a declarat ministrul Justiţiei, după şedinţa de Guvern.
     
    OUG pentru legile justiţiei care prevede o serie de modificări, precum numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuţiile şefului Secţiei de anchetă. Una dintre prevederi arată că şeful Secţiei de anchetă poate dispune asupra tuturor soluţiilor cu magistraţi.

    Documentul prevede modificări privind concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sau 317/2004 privind CSM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Toader pregăteşte OUG pentru modificarea Legilor justiţiei. Prevederile vizează şi Secţia de anchetă | DOCUMENT

    Documentul prevede modificări privind concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sau 317/2004 privind CSM. OUG pe Legile justiţiei, pregătită de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, conţine şi o modificare care priveşte numirea în funcţie a procurorilor de rang înalt.

    „Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, se arată în proiectul obţinut de MEDIAFAX.
     
    Până în prezent, şefii de parchete erau numiţi cu aviz de la Secţia de Procurori a CSM.
     
    Totodată, proiectul lui Toader mai arată că Şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor poate dispune în cazul soluţiilor cauzelor.
     

  • Comisiile juridice: Bugetul Ministerului Justiţiei, suplimentat cu 23 de milioane lei

    ”Ministerul justiţiei are prevăzut pentru 2019 în proiectul de buget venituri şi cheltuieli care asigură funcţionarea normală şi desfăşurarea în condiţii normale a activităţii atât a aparatului propriu al Ministerului Justiţiei şi al direcţiilor pe care le coordonează şi care funcţionează în subordinea MJ, dar şi în ceea ce priveşte asigurarea funcţionării şi administrării sediilor instanţelor judecătoreşti care, aşa cum ştiţi, intră în competenţa MJ. Fondurile alocate asigură plata drepturilor salariale şi a altor categorii de personal încadrate în sistem la data de 31 decembrie 2018, inclusiv promoţiile de judecător şi grefier care vor fi încadraţi în primele luni ale anului 2019, respectiv 123 de posturi de auditori de justiţie şi 70 de grefieri absolvenţi ai Şcolii de grefieri”, a declarat în şedinţa comisiilor juridice secretarul de stat din MJ Mariana Moţ.

    Comisiile juridice au acceptat un amendament propus de PNL.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Justiţiei propune ca deţinuţii care nu au beneficiat de recursul compensatoriu să primească bani. Ce sumă vrea să acorde pentru fiecare zi

    „Persoanele care execută sau au executat în condiţii necorespunzătoare pedepse sau măsuri privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi care nu au beneficiat de prevederile art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (…) pot beneficia în condiţiile prezentei legi de compensaţii financiare, acordate ca măsură compensatorie pentru executarea de pedepse sau măsuri privative de libertate în condiţii necorespunzătoare”, se arată în proiectul Ministerului Justiţiei, intrat în posesia MEDIAFAX.
     
    Totodată, în document se mai precizează că orice deţinut sau fost deţinut care consideră că execută sau a executat o pedeapsă privativă de libertate în condiţii necorespunzătoare poate depune o cerere de acordare de compensaţii financiare la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
     

  • Ministerul Justiţiei va cumpăra 241 de autoturisme în valoare de peste 10 milioane de lei

    „Achiziţionarea unui număr de 241 autoturisme, pentru uzul Ministerului Justiţiei şi al instanţelor de judecată din România. Autoturismele sunt destinate deplasării în interes de serviciu a personalului sau documentelor de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi a instanţelor judecătoreşti, pe următoarele categorii de drumuri: Autostrăzi; Drumuri europene; Drumuri naţionale; Drumuri judeţene; Drumuri comunale”, , anunţă Ministerul Justiţiei.

    Conform caietului de sarcini anexat licitaţiei, “utilizarea acestor autoturisme la nivelul Ministerului Justiţiei şi a instanţelor de judecată va contribui la creşterea calităţii actului de justiţie”, aducând beneficii precum “modernizarea parcului auto” şi “îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru desfăşurarea activităţii”.

    “Autoturismele trebuie să fie noi, nerulate, fabricate în anul 2019, să nu fi avut alţi proprietari şi să fie în stare perfectă de funcţionare” şi “ofertate în aceeaşi configuraţie (marcă, model, culoare, dotări etc.)”, conform caietului de sarcini al anunţului.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • RETROSPECTIVĂ. Modificarea Legilor Justiţiei, revocarea Codruţei Kovesi şi eliberările în dosarele de corupţie. Marile scandaluri ale anului 2018

    Propunerile de modificare au venit din partea Executivului, au fost adoptate de Parlament şi au fost trimise spre promulgare după controlul constituţionalităţii, generând ample discuţii în spaţiul public.

    Nu întotdeauna forma dezbătută în comisia parlamentară de specialitate a fost agreată de Ministerul Justiţiei, aşa cum nu de fiecare dată modificările aşternute pe draft-ul proiectului s-au şi regăsit în paginile Monitorului Oficial.

    Nu toate modificările aduse de Legiutor au fost înţelese de instituţiile chemate să aplice legea, aşa cum vom arăta mai jos.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: Polonia renunţă la reforma Curţii Supreme de Justiţie, una dintre legile pentru care CE activase articolul 7

    În octombrie, Curtea Europeană de Justiţie a somat Polonia să suspende o reformă a Curţii Supreme, ceea ce a permis în mod efectiv partidului de guvernământ să aleagă judecătorii de rang înalt.
     
    O justificare a proiectului de modificare a Curţii Supreme a fost publicată miercuri pe site-ul parlamentului polonez: “Amendamentul reprezintă o executare a ordinului Curţii Europene de Justiţie”.
     
    Într-o revizuire profundă a sistemului judiciar, reformele adoptate în iulie au obligat unii judecători de rang superior să se pensioneze anticipat. PiS a spus că au fost necesare aceste schimbări pentru a face instanţele mai eficiente, ignorând o serie de avertismente din partea UE de a renunţa la aceste măsuri.
     
    Legea a redus vârsta de pensionare a judecătorilor de la 70 de 65 de ani. De la punerea sa în aplicare, peste 20 de judecători ai Curţii Supreme, aproximativ o treime din total, au fost forţaţi să demisioneze.
     

  • Bulgaria a DEPĂŞIT România şi va merge mai departe fără noi, în 2019. Anunţul dureros pentru români a fost făcut de autorităţile europene în urmă cu câteva momente

    În ultimele 12 luni, România a luat anumite măsuri pentru implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană în ianuarie 2017. “Cu toate acestea, raportul de evaluare din ianuarie 2017 a fost permanent condiţionat de evitarea măsurilor negative care pot genera dubii asupra progreselor înregistrate în ultimii zece ani.
     
    Intrarea în vigoare a legilor justiţiei, presiunile asupra independenţei justiţiei în general, în special asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), şi alte măsuri care subminează combaterea corupţiei au generat regrese ori semne de întrebare privind ireversibilitatea progreselor (…)”, se arată în raportul elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
     
    “Drept rezultat, cele 12 recomandări formulate în raportul din 2017 nu mai sunt suficiente pentru oprirea monitorizării în cadrul MCV, aşa cum fixase obiectivul preşedintele CE, Jean-Claude Juncker. Este necesar ca principalele instituţii din România să demonstreze un angajament clar în favoarea independenţei justiţiei şi combaterii corupţiei, acestea fiind elemente-cheie indispensabile; de asemenea, este necesară restabilirea garanţiilor şi sistemului de control şi echilibru la nivel naţional, pentru a acţiona când există riscul regreselor”, precizează Comisia Europeană.
     

  • Cum putea fi evitată ordonanţa care „a bulversat sistemul”. Cazanciuc, PSD: Nu era nevoie de ea dacă Tudorel Toader participa la dezbaterile pe Legile Justiţiei

    „Ordonanţa 90, din păcate CSM-ul nu a înţeles soluţia aleasă de noi în Parlament şi votată în final. Ordonanţa 92 nu era necesară dacă dl Toader era prezent în Parlament şi am fi discutat lucruri care sunt puse în ordonanţă acum, unele chiar contrar deciziei politice din comisia specială. Am să vă dau un singur exemplu, noi am decis politic, comisia specială, să protejăm drepturile fundamentale cu un complet de 3 judecători la căile de atac, şi nu de doi (judecători – n.r.). Ordonanţa vine cu o soluţie care ce face? Bulversează sistemul, avem complete de 3, avem complete de 2, pe aceeaşi speţă şi ne opune nouă, deciziei politice, incapacitatea administrativă a ministerului şi a CSM-ului. Aşa ceva nu este admisibil”, a declarat, marţi, senatorul PSD Robert Cazanciuc, în dezbaterile din comisia specială pentru legile justiţiei pe tema OUG 92 şi OUG 92.

    Cazanciuc, lider al Comisiei juridice din Senat, a adăugat că ordonanţele de urgenţă sunt o soluţie doar când ai un blocaj.

    „Spunea şi dl Marton Arpad (deputat UDMR – n.r.) şi dl Cupşa (Ioan Cupşa, deputat PNL – n.r.), OUG este o soluţie când ai un blocaj, dar nu este o soluţie când ai la îndemână dezbaterea politică şi slavă Domnului, am avut dezbatere în comisie. Până la urmă, poate tot răul este spre bine. Poate prin dialog între grupurile parlamentare aici găsim soluţii mai bune decât am găsit prima dată pentru legile justiţiei”, a menţionat senatorul PSD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carmen Dan, vehiculată la Ministerul Justiţiei în locul lui Tudorel Toader: Speculaţii şi scenarii mediatice

    “De ce aş avea emoţii privind remanierea? Până la urmă fiecare membru al Guvernului şi-a asumat acest mandat, şi-a asumat că va fi un moment în care se va face o analiză şi că în funcţie de acea analiza va continua sau va pleca, mi se pare foarte corect”, a declarat Carmen Dan.

    Întrebată de un posibil interimat la ministerul Justiţiei, aşa cum a susţinut deputatul PNL Gigel Ştirbu, ministrul a spus că nu ştie să fie avut vreo discuţie în vreun for statutar al partidului.

    “Nu aş putea să comentez astfel de informaţii în spaţiul public deoarece eu nu am cunoştinţă despre nicio discuţie în forul statutar al partidului sau la Guvern unde aşa cum a anunţat premierul României a finalizat activitatea de evaluare. În acest moment, sunt speculaţii şi scenarii mediatice”, a completat Carmen Dan.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro