BusinessMagazin

Tag: Justitie

  • FT: Laura Codruţa Kovesi: “Dacă faci ceea ce este bine, nicio înfrângere nu este definitivă”

    Vor fi necesare eforturi deosebite pentru a face Parchetul Uniunii Europene să devină o instituţie capabilă să protejeze interesele financiare ale UE, dar dacă faci ceea ce ştii că este bine, moral, legal, nicio înfrângere nu este definitivă, afirmă procurorul-şef european Laura Codruţa Kovesi.

    “Acum treizeci de ani, eram o adolescentă care juca baschet într-un oraşel din România. Visam să câştigăm campionatul naţional – şi apoi am câştigat campionatul naţional. Apoi, am visat să joc la echipa naţională a României şi am făcut-o”, povesteşte şefa Parchetului European, într-un material publicat în Financial Times.

    “Mi-a plăcut mult sportul, competiţia, fairplay-ul şi munca în echipă, tenacitatea necesară pentru realizarea unui vis”, subliniază magistratul român.

    “Acum am 46 de ani şi de mai bine de jumătate din viaţă am fost procuroră. Când am fost iniţial numită, în 1995, bărbaţii dominau sistemul judiciar. Unul dintre primele lucruri pe care le-am auzit când am început să lucrez a fost că «Parchetul nu este pentru femei»”, afirmă Kovesi, adăugând: “Dar nu eram una care să fie descurajată sau să renunţ. Anii cât am practicat sport mă învăţaseră că munca, curajul şi urmărirea continuă a excelenţei pot depăşi orice prejudecată. La 33 de ani, am devenit procurorul general al României”.

    Kovesi mai povesteşte că în momentul numirii nu era doar foarte tânără, ci şi prima femeie care deţinea această funcţie, iar “spre surprinderea tuturor, am reuşit să închei nu unul, ci două mandate” în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    În 2013, Kovesi devine procurorul-şef al DNA, o structură specializată pentru combaterea corupţiei la nivel înalt.

    “Investigaţiile noastre au contribuit la creşterea gradului de conştientizare a gravităţii corupţiei din România. Când politicienii au încercat să schimbe legislaţia pentru a afecta lupta anticorupţiei, sute de mii de români au protestat pe străzi pentru a-şi arăta sprijinul pentru această luptă şi pentru statul de drept”, explică fosta şefă DNA.

    “Şi mai important, am demonstrat că instituţiile româneşti pot lucra eficient şi legal. Dar mai presus de toate, am arătat că este posibilă înfrângerea corupţiei”, subliniază Kovesi.

    “Totuşi, a existat multă rezistenţă. Un întreg sistem, format din politicieni şi oameni de afaceri care s-au simţit ameninţaţi şi erau hotărâţi să-şi menţină controlul asupra resurselor publice, a fost mobilizat (…) întreg sistemul de justiţie s-a confruntat cu atacuri incredibile, de la dezinformări defăimătoare la angajarea unor companii străine specializate în intimidare şi hărţuire”, spune procurora, amintind şi de episodul demiterii sale în iulie 2018, în pofida opoziţiei preşedintelui.

    Kovesi a devenit luna trecută şefa Parchetului European, o nou înfiinţată instituţie europeană care are rolul de a ancheta suspiciunile de fraudă cu fonduri UE.

    “Va fi nevoie de un efort deosebit din partea tuturor celor implicaţi pentru a crea o instituţie înfloritoare, în care cetăţenii europeni au încredere, capabilă să protejeze interesele financiare ale UE şi să contribuie la aplicarea legislaţiei europene”, explică procurorul-şef european.

    “A trecut mult timp de când jucam baschet într-un orăşel din România. Multe lucruri s-au schimbat, dar, pe de altă parte, nimic esenţial cu adevărat. Dacă faci ceea ce ştii că este bine, moral, legal, dacă ai un scop corect şi nobil, nicio înfrângere nu este definitivă”, conchide Laura Codruţa Kovesi.

  • Răspunsul lui Iohannis când a fost întrebat despre modificarea legilor justiţiei

    „Toate vor fi rezolvate la momentul oportun, care va veni destul de repede. Acum am avut rugămintea şi cred că a fost bine primită să rezolvăm prima data lucrul care este cel mai urgent, respectiv bugetul pentru 2020, apoi ne putem gândi şi la celelalte chestiuni care sunt foarte importante. În paralel cu pregătirea bugetului este nevoie de pregătirea unor măsuri care sunt destul de urgente pentru sfârşitul acestui an. Dar despre aceste detalii vom discuta într-o întâlnire separată”, a spus Klaus Iohannis, întrebat dacă vor exista modificări la legile justiţiei şi recursul compensatoriu.

    Klaus Iohannis participă, la ora transmiterii acestei ştiri, la şedinţa Biroului Executiv al PNL.

    Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat, duminică, la Sibiu, că Guvernul va angaja răspunderea pe abrogarea recursului compensatoriu, dacă nu va fi realizată modificarea legii de către Parlament. Turcan afirmă că 20.000 de infractori periculoşi au ieşit din închisoare beneficiind de această lege.

  • Ana Birchall, atac după dezbaterea Vioricăi Dăncilă: Acum câteva zile nu ştia la ce fac referire

    Fostul ministru al Justiţiei, Ana Birchall, o atacă, miercuri, pe Viorica Dăncilă, după ce candidatul PSD a spus că nu îşi asumă intervenţiile în justiţie. „Acum câteva zile, doamna Dăncilă spunea că nu ştie la ce fac referire. Cumva acum a început, brusc, să-şi amintească?”, spune Birchall.

    „Aseară doamna Dăncilă afirma cu nonşalanţă şi tupeu maxim: <Nu îmi asum aceste lucruri. Nu aţi văzut premierul Viorică Dăncilă cu un asalt asupra justiţiei. […] Nu am intervenit niciodată în justiţie. Când ministrul Justiţiei a încercat să intervină, am corectat acest lucru>. Acum câteva zile, doamna Dăncilă spunea că nu ştie la ce fac referire. Cumva acum a început, brusc, să-şi amintească?”, scrie, miercuri, fostul ministru al Justiţiei, Ana Birchall, pe Facebook.

    Candidatul PSD la alegerile prezidenţiale, Viorica Dăncilă, a declarat, marţi, că nu a intervenit niciodată în sistemul judiciar din România şi nu a făcut nici vreun „asalt asupra justiţiei”, precizând că atunci când ministrul Justiţiei a intenţionat să facă asta, a corectat acest lucru.

    „Nu îmi asum aceste lucruri. Nu aţi văzut premierul Viorică Dăncilă cu un asalt asupra justiţiei. Nu am făcut niciun asalt asupra justiţiei. Cred că întrebarea această trebuie să o adresaţi preşedintelui Iohannis. Nu am intervenit niciodată în justiţie. Când ministrul Justiţiei a încercat să intervină, am corectat acest lucru. Cu atât mai mult, cred că preşedintele României nu trebuie să intervină în justiţie pentru că trebuie să fie un model în ceea ce priveşte raportarea la justiţie”, a declarat Viorica Dăncilă, fiind întrebată de ce-i lipseşte justiţia din bilanţ.

  • Tăriceanu, despre raportul MCV: În trecut rapoartele au cuprins erori. Comisia să respecte legislaţia românească

    „Sigur că şi în trecut Mecanismul de Cooperare şi Verficare care a funcţionat în relaţia dintre România şi Comisia Europeană, în numeroase rânduri a cuprins erori. Erori de necunoaştere, erori de apreciere şi aşa mai departe şi cred că cei de la Comisie trebuie să respecte ce înseamnă legislaţie românească, prevederi care sunt adoptate în baza legislaţiei şi a Constituţiei. În ceea ce priveşte raportul pe care nu l-am văzut, dar am aflat că acest raport conţine o serie de critici, cred că e necesar ca el să fie analizat de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi trebuie găsită o soluţie de cooperare cu CE pentru a reclădi relaţia de încredere care este esenţială, pentru ca viitorul raport să nu mai aibă referirile negative şi probabil că anumite modificări trebuiesc adoptate. Bănuiesc, nu am văzut raportul”, a afrimat Călin Popescu-Tăriceanu, în Parlament.

    Proiectul raportului MCV care va fi publicat marţi de Comisia Europeană conţine critici dure la adresa unor instituţii din sistemul judiciar, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), potrivit unor surse de la Bruxelles.

    Surse de la Bruxelles care au consultat proiectul raportului MCV au declarat pentru MEDIAFAX că, în document, este criticată în termeni duri activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, membrilor CSM fiindu-le reproşate anumite disfuncţionalităţi, dar şi problemele de comunicare din interiorul instituţiei conduse de Lia Savonea.

    Consiliul Superior al Magistraturii este criticat, printre altele, că nu a numit o conducere titulară la Inspecţia Judiciară, potrivit surselor citate.

    Un alt aspect criticat în proiectul raportului MCV vizează activitatea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), a cărei înfiinţare a fost criticată atât în rapoartele GRECO, cât şi în cel al Comisiei de la Veneţia.

    Documentul care va fi dat marţi publicităţii arată că nu s-a ţinut cont de actorii din sistemul judiciar în ceea ce priveşte înfiinţarea şi activitatea Secţiei, au explicat sursele menţionate.

    Şi procedura numirilor la parchete a făcut subiectul reproşurilor oficialilor europeni, care arată, în proiectul raportului MCV privind ţara noastră, că factorul politic nu a fost scos din ecuaţie. În momentul de faţă, conducerea principalelor structuri de parchete, respectiv DNA, DIICOT şi Parchetul General, este asigurată de interimari.

    Totodată, au explicat sursele de la Bruxelles pentru MEDIAFAX, pentru prima oară, draftul raportului MCV face referire şi la o scădere semnificativă a activităţii DNA în lupta împotriva corupţiei.

    Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat marţi că raportul MCV nu este încă aprobat în Colegiul Comisarilor şi va discuta despre el imediat după întâlnirea din Colegiu, care va avea loc la ora 14.00, ora României.

    Europarlamentarul PLUS Dragoş Tudorache a afirmat, marţi, că Bulgaria a fost scoasă de sub incidenţa MCV, în timp ce pentru România acest Mecanism este încă menţinut.

    „Bulgaria scapă de MCV. România, nu. Acesta e rezultatul concret al guvernării PSD. O ţară distrusă din toate punctele de vedere. De la economie la justiţie. Încă din 1990 ne-au arătat cine sunt şi ce vor: hoţie şi cumetrie. În 2016, negociam cu Comisia Europeană, punct cu punct, criteriu cu criteriu, ridicarea MCV. Din ianuarie 2017, mafia PSD-ALDE a distrus tot progresul făcut, toată încrederea câştigată în dialogul cu partenerii europeni. OUG13, atacul obsesiv şi sistematic la adresa justiţiei, încercarea de decredibilizare a DNA, impunitatea faţă de avertismentele europene, toate acestea au adus România în situaţia de a fi azi ultima ţară din Europa sub MCV”, a scris Dragoş Tudorache, pe Facebook.

    Viorica Dăncilă a declarat, luni, că se aşteaptă ca din punct de vedere al evaluării actului de guvernare raportul MCV să fie pozitiv. „Consider că nu am greşit din punct de vedere juridic şi sper ca raportul MCV să respecte acest lucru”, a mai spus ea.

  • Laura Codruţa Kovesi, confirmată în funcţia de procuror şef european de consiliul UE

    Kövesi este în prezent procuror în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România. De-a lungul carierei sale în România a deţinut diverse funcţii de procuror.

    “Procurorul şef european va organiza activitatea Biroului Procurorului Public European (EPPO) şi reprezintă Biroul în contactele cu alte instituţii UE, ţări membre şi state terţe. Kövesi va fi asistată de doi adjuncţi şi va prezida colegiul procurorilor, care va avea sarcina să definească strategia şi regulile interne şi va asigura coerenţa în şi între cazuri”, se arată în comunicatul Consiliului European.

    “Prioritatea Consiliului este ca EPPO să fie funcţional din noiembrie 2020. În acest sens, a devenit urgentă numirea procurorului-şef european. Kovesi, în calitate de primă deţinătoare a funcţiei, va avea sarcina de a organiza de la zero EPPO (…) Consiliul va continua să monitorizeze organizarea biroului pentru a se asigura că avem un EPPO eficient şi adecvat, care devine piatra de temelie a luptei noastre împotriva fraudei şi corupţiei cu fonduri UE”, a declarat Anna-Maja Henriksson, ministrul Justiţiei din Finlanda, ţară ce deţine Preşedinţia Consiliului UE.

    Biroul Procurorului Public European, care va avea sediul la Luxembourg, va fi o instituţie independentă a Uniunii Europene care va fi responsabilă cu anchetarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (fraude, corupţie, fraude transfrontaliere cu TVA de peste 10 milioane de euro).

  • Conducerea Parlamentului a desfiinţat Comisia pentru legile justiţiei, condusă de Florin Iordache

    Marcel Ciolacu a anunţat încă de la finalul lunii iulie că va propune desfiinţarea Comisiei speciale, precizând că transpunerea deciziei CCR privind Codurile penale în Comisia juridică a Parlamentului.

    ”Am luat act de decizia CCR. Mai mult ca sigur, am anunţat deja că o să avem o nouă abordare. În primul rând, o să propun colegilor mei desfiinţarea comisiei Iordache sau comisia specială care s-a ocupat de modificările de justiţie, a codurilor penale, a codurilor de procedură penală. Ele o să intre într-un parcurs parlamentar normal. În primul rând la Senat, ca şi primă Cameră sesizată, în Comisiile juridice. Se pare că funcţionalitatea comisiei speciale nu a fost cea dorită, dimpotrivă ea a avut un impact public negativ şi asupra partidului pe care îl reprezint, dar şi asupra instituţiei Parlamentul României. O să avem o abordare, în primul rând priorităţile fiind deciziile neconstituţionale deja declarate de către CCR şi pe urmă o să vedem dacă este oportun o altă modificare atât la codurile penale, cât şi la codurile de procedură penală”, a declarat Marcel Ciolacu, pe 30 iulie, la Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • DECIZIE a Curţii Europeane de Justiţie, într-un caz asemănător Alexandrei Măceşanu: Apelurile la 112 vor putea fi efectuate şi fără SIM şi vor putea fi localizate

    Hotărârea a fost luată de Curtea Europeană de Justiţie, în baza unei acţiuni deschisă de rudele unei tinere din Lituania care a fost răpită, violată şi arsă de vie în portbagajul unui autoturism. În timp ce se afla închisă în acest portbagaj, aceasta a format, folosind un telefon mobil, numărul european unic pentru apelurile de urgenţă „112” de aproximativ 10 ori pentru a solicita ajutor.

    Cu toate acestea, echipamentele centrului de recepţie a apelurilor de urgenţă nu afişau numărul telefonului mobil utilizat, ceea ce a împiedicat localizarea sa. Nu s-a putut stabili dacă telefonul mobil utilizat de ES era echipat cu o cartelă SIM şi nici motivul pentru care numărul său nu era vizibil la centrul de recepţie a apelurilor de urgenţă.

    Alexandra a sunat de pe telefonul lui Gheorghe Dincă de trei ori, dar autorităţile nu au reuşit să identifice proprietarul pentru că era o cartelă prepay. Dacă legea privind obligativitatea înregistrării cartelelor prepay, pe baza buletinului, ar fi fost în vigoare, Gheorghe Dincă ar fi fost reperat imediat de Poliţie. După cazul de la Caracal, Guvernul a modificat legislaţia pentru îmbunătăţirea localizării celor care sună la 112, astfel că de la 1 ianuarie 2020 cartelele prepay se vor vinde doar cu buletinul.

    Rudele tinerei din Lituania au introdus o acţiune în faţa Vilniaus apygardos administracinis teismas (Tribunalul Administrativ Regional din Vilnius, Lituania), solicitând obligarea statului lituanian la repararea prejudiciului moral suferit de victimă, ES, şi de ei înşişi. În susţinerea acţiunii formulate, aceştia arată că Lituania nu a asigurat corect punerea în aplicare practică a Directivei privind „serviciul universal”care prevede că statele membre se asigură că întreprinderile de telecomunicaţii pun la dispoziţie în mod gratuit informaţii privind localizarea apelantului autorităţii care tratează apelurile de urgenţă la „112” imediat ce apelul a ajuns la acea autoritate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viorica Dăncilă a trimis, luni, la Cotroceni propunerile de miniştri

    CEx a stabilit, vineri, ca Dana Gîrbovan să fie propusă la Ministerul Justiţiei, Mihai Fifor la conducerea MAI, iar senatorul Şerban Valeca la portofoliul Educaţie, Ana Birchall vicepremier pentru parteneriate, iar Iulian Iancu vicepremier pe probleme economice, a anunţat preşedintele PSD, premierul Viorica Dăncilă.

    Şeful Executivului a explicat că vrea la Ministerul Justiţiei pe cineva din rândul magistraţilor, neînregimentat politic.

    Dana Gîrbovan a anunţat pe Facebook că şi-a depus demisia pentru că i se pare un gest firesc, astfel încât procedura de numire a sa în funcţia de ministru al Justiţiei să fie iniţiată.

  • Dana Gîrbovan, propusă pentru funcţia de ministru al Justiţiei, anunţă că şi-a dat demisia din magistratură/ CSM a aprobat eliberarea din funcţie în 30 de secunde

    „Azi, 26 august 2019, la ora 9.00, am inregistrat la Sectia pentru judecatori a CSM solicitarea de a se lua act de demisia mea din magistratura. In toata activitatea de judecator am spus ceea ce am crezut si am crezut in ceea ce spun, chiar daca nu era pe placul unei majoritati de moment. Odata ce am acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justitiei, mi se pare firesc sa imi dau demisia din magistratura, pentru ca procedura efectiva de numire sa poata fi initiata”, a anunţat Dana Gîrbovan pe Facebook.

    Dana Gîrbovan, propunerea PSD pentru ministerul Justiţiei, este judecător la Curtea de Apel Cluj şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

    Fostul membru CSM, Adrian Toni Neacşu, apreciază că preşedintele Klaus Iohannis nu va putea respinge propunerea numirii Danei Gîrbovan în funcţia de ministru pe motive de nelegalitate, ci din motive politice. Neacşu spune că cei care o contestă pe Gîrbovan vor înlăturarea cu totul a magistratului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi miniştri, după şedinţa CEX al PSD: Judecătoarea Dana Gîrbovan propusă la Justiţie în locul lui Birchall, Mihai Fifor la MAI, Şerban Valeca, la Educaţi/ Dăncilă: Am discutat deja cu Gîrbovan înainte

    Deciziile vin după o şedinţă a social-democraţilor care a durat aproape trei ore. Iniţial o variantă discutată la întrunirea CEx a fost ca Florian Lixandru, actual secretar de stat în Ministerul Educaţiei, să preia conducerea instituţiei, însă PSD a revenit asupra hotărârii.

    Secretarul general al PSD Mihai Fifor, propus ministru plin la Interne, conducere în prezent interimar instituţia. Deoarece el este propus să preia conducerea MAI, nu mai poate fi vicepremier pentru parteneriate strategice.

    Prin urmare, PSD a propus ca Ana Birchall, în prezent ministru al Justiţiei, să fie vicepremier pentru parteneriate strategice. În locul acesteia, social-democraţii au decis să o nominalizeze pe Dana Gîrbovan, preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

    La portofoliul de vicepremier pe probleme economice, condus în momentul de faţă interimar de Eugen Teodorovici, PSD l-a nominalizat pe deputatul Iulian Iancu.

    Preşedintele PSD Viorica Dăncilă a declarat înaintea şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, întrebată pe cine susţine ca ministru la Educaţie, că această chestiune va fi discutată în CEx, precizând că trebuie să fie „un om care să cunoască sistemul”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro