BusinessMagazin

Tag: judecatori

  • Avocatul lui Voiculescu a cerut strămutarea dosarului ICA, motivând că este mediatizat excesiv

     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat vineri cererea lui Dan Voiculescu de strămutare a dosarului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă.

    Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a depus, înainte de începerea dezbaterilor din acest dosar, aproximativ 300 de pagini cu articole de presă referitoare la judecata din dosarul ICA.

    Mateuţ a arătat că există suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti (CAB) ar putea să fie înfrântă de “presiunea mediatică fără precedent” care se face în acest caz. Avocatul a precizat că nu susţine că cei doi magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti desemnaţi să judece dosarul ICA ar fi lipsiţi de imparţialitate, dar că pe parcursul judecării ar putea să-şi modifice opiniile, din cauza acestei presiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a fost respinsă de CC numirea lui Marian Sârbu la ASF

     Potrivit CC, în ciuda faptului că Marian Sârbu a fost ordonator principal de credite privind finanţele publice, această experienţa profesională nu se circumscrie condiţiilor prevăzute de lege. Astfel, experienţa sa profesională nu are relevanţă pentru numirea ca membru în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, susţin judecătorii Curţii.

    “Marian Sârbu nu are o experienţă profesională specifică în materie de minim nouă ani. Curtea constată că acesta nu întruneşte condiţia prevăzută de articolul 9 alin. (1) lit. a2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.93/2012 pentru numirea în funcţia de prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Prin urmare, Hotărârea Parlamentului nr.26/2014 este nelegală în ceea ce priveşte această numire”, menţionează CC, în motivarea publicată, joi, pe site-ul instituţiei.

    Judecătorii Curţii Constituţionale au admis, în 2 iulie, sesizarea legată de numirea lui Marian Sârbu în funcţia de prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), stabilind că aceasta este neconstituţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Niculae rămâne cu sechestrul pus de procurori pe bunuri ale sale. ICCJ i-a respins contestaţia

     În cadrul aceleiaşi acţiuni în instanţă, a contestat sechestrul asigurător şi Nicoleta Toncea, o apropiată a omului de afaceri, cererea fiind de asemenea respinsă ca nefondată de judecătorii ICCJ.

    Decizia instanţei supreme este definitivă.

    Omul de afaceri Ioan Niculae – urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani – a înstrăinat fără drept, cu complicitatea unor funcţionari de la Cadastru, imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale, susţin procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

    Procurorii DIICOT au dispus, în dosarul 146/D/P/2010, cunoscut ca dosarul Romgaz-Interagro, punerea sub acuzare a opt suspecţi, ca urmare a cercetărilor declanşate încă din 2012, împreună cu poliţişti Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul de afaceri Dan Adamescu, adus cu duba la DNA

    Dan Adamescu nu a făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Dan Adamescu a fost adus la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru că a încălcat obligaţiile stabilite în cadrul măsurii controlului judiciar.

    Omul de afaceri Dan Grigore Adamescu este urmărit penal pentru două infracţiuni de dare de mită. Adamescu a fost în 22 mai la DNA, pentru a-i fi aduse la cunoştinţă calitatea procesuală de suspect şi acuzaţiile. În aceeaşi zi, procurorii au făcut percheziţii la locuinţa lui Dan Adamescu şi la firmele deţinute de acesta, în dosarul în care judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru, toţi de la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a civilă, sunt acuzaţi că ar fi luat mită pentru intervenţii în dosare de insolvenţă.

    Potrivit procurorilor, Dan Adamescu ar fi dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună în dosare de insolvenţă soluţii favorabile unor firme la care omul de afaceri este acţionar.

    “În cauză, există date şi aspecte din care rezultă indicii rezonabile că, în cursul lunii decembrie 2013, suspectul Adamescu Grigore Ioan a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 5.000 euro inculpaţilor Stanciu Ion şi Rovenţa Elena, judecători la Tribunalul Bucureşti – Secţia VII Civilă, pentru ca în schimb, magistraţii să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care acţionar era suspectul Adamescu Grigore Ioan”, au arătat procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Dan Adamescu deţine, printre altele, compania Astra Asigurări, Unirea Shopping Center şi clubul de fotbal din Liga I Oţelul Galaţi.

    Judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru, toţi de la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a civilă, acuzaţi că primeau bani şi bunuri pentru intervenţii în dosare de insolvenţă, sunt arestaţi preventiv.

    Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

    Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

  • Omul de afaceri Iosif Armaş, audiat la DNA în dosarul celor patru judecători acuzaţi de mită

     Armaş a intrat în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 13.45, însoţit de o persoană care este, cel mai probabil, avocatul său.

    Numele omului de afaceri apare în documentele anchetatorilor în legătură cu involvenţa unei firme a sa.

    În documente obţinute de MEDIAFAX, procurorii anticorupţie relatează în detaliu modul în care judecătorul sindic Mircea Moldovan de la Tribunal Bucureşti selecta lichidatorii judiciari în cazul dosarelor în care dispunea deschiderea procedurii insolvenţei.

    Astfel, arată anchetatorii DNA, cu privire la dosarul nr. 43077/3/2007, având ca obiect procedura de insolvenţă a SC Argirom International SA, controlată de Iosif Armaş, la 18 ianuarie 2013, Monica Angela Borza i-a spus magistratului Moldovan că Armaş a desfăşurat o serie de acţiuni contrare Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul de afaceri Dan Adamescu este audiat la DNA, în dosarul judecătorilor arestaţi pentru corupţie

     Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat, într-un comunicat de presă, că miercuri au fost făcute percheziţii la nouă sedii ale unor societăţi comerciale, precum şi la domiciliul unei persoane fizice, toate situate în Bucureşti, în dosarul în care au fost arestaţi patru judecători de la Tribunalul Bucureşti.

    DNA a precizat că în această cauză se efectuează urmărirea penală şi faţă de alte persoane, pe lângă cei patru judecători.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că percheziţiile au fost făcute la locuinţa omului de afaceri Dan Adamescu şi la firmele deţinute de acesta, existând suspiciunea că acesta ar fi dat mită judecătorilor suspectaţi de corupţie de la Tribunalul Bucureşti, pentru a obţine soluţii favorabile în dosare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contestaţia lui Năstase privind întârzierea redactării motivării din dosarul “Zambaccian”, respinsă

     Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia lui Adrian Năstase pe motiv că este inadmisibilă şi l-a obligat pe fostul premier să plătească 200 de lei cheltuieli judiciare pentru acest dosar. Decizia instanţei este definitivă.

    La termenul din 28 aprilie al dosarul în care Adrian Năstase a formulat o contestaţie privind durata procesului, instanţa a respins, ca nefondată, cererea de recuzare a judecătorului Ionuţ Matei, preşedintele Completului de cinci judecători. Cererea fusese formulată de avocatul lui Adrian Năstase.

    Procesul în care Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor primite în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, respectiv de doi de închisoare şi de patru ani de închisoare, care se judecă din 3 februarie la Tribunalul Bucureşti, a fost amânat de trei ori de instanţă, pe motiv că judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au redactat motivarea deciziei din dosarul “Zambaccian”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, avocaţilor: Dacă mă uit la justiţia din 2000 şi cea din 2014, puteţi fi mândri de progres

     Şeful statului a afirmat că orice stat poate avea legi moderne, şi România este un astfel de stat, chiar dacă mai sunt şi confuzii în unele legi, dar, “atât timp cât nu există pilonul justiţiei, solid şi credibil, pentru a veghea la aplicarea legii şi a sancţiona neaplicarea legii, statul nu este unul solid”.

    Traian Băsescu a mai spus că actul de justiţie nu poate să se limiteze doar la judecător, procuror sau avocat, ci merge mai departe, în partea de execuţie, la notar, executor judectătoresc, consilierul juridic, iar toţi, la un loc, trebuie să se înscrie într-o limită a deontologiei.

    “Toţi trebuie să aplice legea, sau să aplice hotărârile judectoreşti, dând dovadă de bună credinţă şi cu o deontologie profesională nealterată. pentru că avem şi acte de justiţie afectate de necorectitudinea notarului, de incorectitudinea executorului judecătoresc sau de neprezentarea în procese a consilierului juridic al primăriei, într-un proces de proprietate”, a afirmat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Relu Fenechiu, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare CU EXECUTARE

     Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a menţinut pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul deputatului PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, acesta urmând să execute cinci ani de închisoare.

    La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele fostului ministru al Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian.

    Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul lui Liviu Dragnea privind fraude la referendum rămâne la ICCJ

     Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anunţat, vineri, deciziile în cazul unor cereri făcute la termenul din 6 decembrie 2013, în dosarul “Fraudă la referendum”.

    Instanţa s-a pronunţat pe o cerere făcută la termenul anterior de avocatul lui Liviu Dragnea, prin care solicita retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale, întrucât procurorii nu i-au permis vicepremierului să studieze integral materialul de urmărire penală, astfel că nu a putut să ia la cunoştinţă toate probele şi să facă cereri în apărare.

    Judecătorii şi-au motivat pe scurt decizia şi au arătat că nu pot să analizeze probe şi alte chestiuni ce ţin de fondul dosarului la acest moment, pentru că nu se află în etapa procedurală. Potrivit instanţei, chestiuni referitoare la modul de lucru al procurorului nu se rezolvă în cadrul unui proces penal, ci prin sesizări ulterioare, la alte organe competente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro