BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Ce avere deţine şi câţi bani încasează de la stat noul ministru al finanţelor în Guvernul PNL/PSD

    Adrian Câciu, ministru al finanţelor în Guvernul PNL/PSD condus de liberalul Nicolae Ciucă, şi-a publicat recent declaraţia de avere aferentă numirii sale în funcţie. Astfel, Câciu a declarat două conturi curente la Banca Transilvania, unul de 21.500 de lei şi altul de 2.300 de lei, un credit de 54.000 de lei tot la Banca Românească (Eximbank după achiziţie) şi un overdraft de 13.500 de lei.

    Ca şi alţi miniştri care au ocupat acelaşi portofoliu (precum Florin Cîţu, Eugen Teodorovici, Ionuţ Mişa), Câciu nu are nicio investiţie la Bursa de la Bucureşti. De altfel nu are nicio investiţie, nici în fonduri mutuale sau alte instrumente financiare – precum obligaţiuni, titluri de stat, ci doar două conturi curente.

    Câciu a declarat un teren intravilan de 55 metri pătraţi în Bucureşti Sector 3 dobândit în anul 2003, la care deţine jumătate iar celalăltă jumătate este deţinută de Mihaela Panduru. În Ilfov, satul Vârteju, Câciu are un teren de 2008 metri pătraţi dobândit în anul 2006.

    La categoria bunuri mobile, Ministrul Câciu a declarat un autoturism Skoda Octavia 1,9 TDI din 2010 şi un autoturism Dacia Duster din 2018.

    Ca şi consilier la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Câciu menţionează venituri salariale de 107.000 lei, alţi 7.520 ca şi consilier la Primăria Municipiului Buzău şi 21.530 de lei de la PSD – consilier pe probleme economice. Veniturile din activităţi independente sunt de 25.700 de lei de la contracte drepturi de autor ale firmei McCann Profesional.

    Adrian Câciu, 47 de ani, noul ministru al finanţelor din partea PSD, lucrează de 20 de ani în instituţii publice şi nu are experienţă în managementul oamenilor sau al bugetelor şi nici experienţă politică.

    Înainte de sectorul public, Adrian Câciu a lucrat, timp de opt ani, în sectorul privat, iniţial pe un rol de consilier în vânzări şi ulterior ca administrator.

     

     

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare. Tocmai a fost finalizată prima linie de tramvai construită pe un traseu nou creat în România, după 1990

    Premieră naţională la Oradea. În oraş a fost construită prima linie de tramvai după 1990 pe un amplasament nou. Lucrarea a fost realizată cu fonduri europene.

    Prima linie de tramvai construită pe un traseu nou creat în România, după 1990, va fi inaugurată miercuri, la Oradea.

    Investiţia a fost realizată cu fonduri europene în valoare de 11,6 milioane de euro.

    „Această extindere a liniei de tramvai este o premieră pentru România după 1990. Au fost lucrări de montare a liniei de tramvai, a firului de contact, a stâlpilor şi tot ce a fost nevoie pentru ca linia de tramvai să poată fi dată, de mâine, în folosinţă. În următoarele zile mai rămân de montat panourile de informare pentru cetăţeni, cu minutele în care ajung tramvaiele în staţii”, a declarat primarul oraşului Oradea, Florin Birta.

    Noua linie de tramvai are o lungime de 3,8 kilometri. Pe lângă linii, fire de contact şi stâlpi, au fost montate gazon cu sistem de irigaţii, instalaţii de semaforizare şi adăposturi în staţiile de tramvai.

  • Cum a fost transformat un produs simplu, pe care bunicile îl făceau pe timpul comunismului, într-o afacere profitabilă, unde stau clienţii la coadă, deschisă în centrul Bucureştiului

    Dacă mergi agale pe Calea Victoriei, la intersecţia cu Lipscani vei găsi, chiar pe colţ, Scovergăria Micăi. În urmă cu câţiva ani scovergile se vindeau aici prin geamurile aburite, dar acum spaţiul s-a mărit, în urma unei investiţii de peste 200.000 de euro. Ce rezultate i-au adus antreprenorului Mircea Ion produsele copilăriei, gătite după reţeta bunicii?

    Am deschis Scovergăria Micăi în 2014. Am văzut că peste tot în ţară şi în Bucureşti sunt fast-fooduri cu mâncare orientală, cu shaorma, dar nimic românesc. M-am gândit cum să promovez, în regim de fast-food, un produs românesc cunoscut. Eram pe stradă în ziua în care mi-a venit ideea cu scovergile, am avut un declic”, povesteşte Mircea Ion, un tânăr de 36 de ani, fondator al companiei.  

    De loc din Teleorman, antreprenorul spune că afacerea sa are rădăcini în copilărie, în scovergile pe care i le găteau mama şi bunica sa. „Scovergile au origine românească. În diverse zone ale ţării au diverse denumiri – scovergi, turte, se aseamănă şi cu langoşul unguresc, dar nu sunt la fel, pentru că bunicile noastre când făceau pâine, le rămânea puţină cocă, pe care o rumeneau, o întindeau în untură şi ne dădeau să mâncăm cu miere, dulceaţă, zahăr.”

    Reţeta după care a preparat primele scovergi vândute, şi pe care încă o foloseşte, e tot a Micăi – a mamei, care la rândul său o are de la mama sa. „La început am angajat două persoane şi eu, împreună cu Mica, am produs primele scovergi. Aveam două geamuri, că aşa am plecat, cu două vitrine. Oamenii nu se opreau, iar maică-mea striga după ei şi după două zile, aveam la un moment dat cam 50 de oameni la coadă încontinuu”, îşi aminteşte el.

    Înainte de a porni afacerea a fost însă o provocare să găsească spaţiul potrivit. „O lună de zile am tot căutat un spaţiu comercial. Mergeam cu maşina, pe jos, cu metroul, ieşeam la gurile de metrou şi, într-o seară, când mergeam spre casă cu un taximetrist, l-am întrebat dacă ştie vreun spaţiu bun, cu trafic pietonal. Şi mi-a spus că dacă vreau ceva bun să merg în Centrul Istoric. Am căutat şi l-am găsit pe acesta. Nu avea poze, nu avea nimic. Am venit să îl văd, am stat, am numărat potenţialii clienţi vreo trei zile – oamenii care treceau pe stradă – şi după aceea am hotărât să rămânem aici.”

    A pornit la drum cu o investiţie iniţială de 20.000 de euro, fonduri proprii, dar a continuat să extindă spaţiul şi gama de produse permanent. „Noi am plecat de la două geamuri, două vitrine. Pe urmă am avut trei vitrine şi am făcut şi patiserie cu plăcinte – mai mult plăcintărie. Mama avea reţetele de plăcinte, bunica – pe cele de scovergi. După aceea am reuşit să preluăm tot spaţiul şi să facem o  investiţie de 200.000 de euro, să arate ca acum. Avem şi cofetărie artizanală, şi patiserie, şi scovergile, şi zona de băcănie.”

    În 2020, compania a avut o cifră de afaceri de 2,22 de milioane de lei, în creştere de la 1,8 milioane, rezultat înregistrat în 2019. „Noi cu investiţia pe care am făcut-o trebuia să dublăm cifra de afaceri, ăsta era targetul nostru, trebuia să ajungem la 3,6 milioane de lei, dar a venit pandemia. Anul acesta sperăm să ajungem la 2,6 milioane de lei cel puţin, dar nu mai putem să facem estimări.”

    Pauză şi de la capăt

    În prezent, businessul funcţionează cu o singură locaţie, iar anul trecut, din februarie, după ce au deschis şi în interior, rezultatul noii investiţii nu a întârziat să apară. Astfel, deşi februarie spune că nu e o lună foarte bună, creşterea a fost dublă, iar numărul clienţilor a înregistrat o evoluţie importantă. „Noi aveam undeva la 300-400 de clienţi pe zi, şi am ajuns la 500-600 în februarie.” Când a venit pandemia, a fost însă nevoit să închidă o vreme. „Am închis de tot timp de două săptămâni, pentru că s-a speriat toată lumea, angajaţii erau un pic speriaţi să vină la muncă, aşa că am luat decizia să închidem. După ce am închis au început să sune clienţii, să ne întrebe de ce nu facem cozonacii, de ce nu ţinem deschis, când alte patiserii sunt deschise, şi atunci am luat decizia să redeschidem. După toată investiţia am revenit nu la două geamuri, ci la un singur geam. Când s-au ridicat restricţiile am avut un boom, au venit foarte mulţi clienţi. Toată vara am vândul la o vitrină, ne-am conformat regulilor.”

    În curând, compania urmează să se extindă cu o nouă unitate. „Asta am avut în plan şi anul trecut, dar a venit pandemia. Pe noi ne-a prins după o lună în care reinvestisem 200.000 de euro în afacere. Şi am cam aşteptat un pic anul ăsta, pentru că nu am ştiut încotro să o luăm. Acum urmează să mai facem încă un punct de lucru şi după aceea să francizăm.”

    Investiţia pentru următorul punct de lucru este undeva la 250.000 – 300.000 de euro. „Asta avem în plan, iar acum urmează să mai căutăm încă un spaţiu, să mutăm o parte din producţie şi să facem încă un spaţiu comercial.” Următoarele unităţi spune că ar vrea să le deschidă tot în Bucureşti, având ca ţintă zona Dorobanţi, Nord, poate şi capătul Căii Victoriei. „Zona de birouri Pipera nu. Am vrut la birouri dar acum este incertă întoarcerea angajaţilor la birou. În plus, noi avem nevoie de şapte zile de vânzare, nu de cinci, iar la birouri vinzi cinci zile, în weekend nu.”

    Legat de francizare, cereri spune că primeşte săptămânal, dar nu ştie încă ce investiţie va presupune o unitate deschisă în acest regim. „Încă nu am stabilit cum va funcţiona franciza, dar pentru a-şi păstra calitatea noi vrem să produce toată gama şi să livrăm francizorului, care doar să se ocupe de spaţiu, ca şi când ar avea un mini-market, cumpără şi revinde. Nu m-am gândit la o investiţie minimă pentru franciză, dar doar investiţia în spaţiu depăşeşte 100.000 de euro. E şi un business sigur, nu suntem pe restaurante, nu ne mai afectează nici pandemia. Viitorul ce va fi? IT şi mâncare, acesta e viitorul”, susţine el.

    În ceea ce priveşte investiţiile, acestea – mai mici sau mai mari – se fac permanent. „Noi tot timpul reinvestim. Luna asta am investit 5.000 de euro în terasă. Luna trecută am cumpărat un aparat care îţi reduce bacteriile din produse, din cofetărie. A fost şi acela vreo 10.000 de euro. Banii trebuie reinvestiţi. Eu nu am avut niciodată o problemă cu a reinvesti. Reinvestind, vei avea clienţi. Nu dai bani, nu câştigi.”

    Un salt în ambele extreme

    Faţă de perioada prepandemie, „când nu ştiu dacă aveam un procent de 2%”, şi livrările au înregistrat o creştere accelerată, în momentul de faţă acoperind o treime din vânzări. Pe acest segment compania a intrat de când a apărut pentru prima oară Uber Eats în România. „Apoi am intrat pe Glovo şi după aceea pe Bolt, Tazz şi Bringo. Am fost şi pe Foodpanda, dar nu am fost mulţumiţi de serviciile lor şi am renunţat.” Au, de asemenea, un parteneriat şi cu platforma de livrări rapide BeeFast. „Nu avem propria linie de livrări, e foarte greu şi, decât să dai greş mai bine aşa.”

    O scădere importantă a venit însă din rândul turiştilor şi a clădirilor de birouri din apropiere. „Înainte de pandemie aveam undeva la 30-35% clienţi turişti şi numărul era în creştere. Acum avem cam un turist pe săptămână. În timpul Campionatului European am avut o mică creştere, de 2-3%. Înainte veneau grupuri de turişti, era o întreagă nebunie. Erau şi multe birouri, o clădire de lângă noi avea 1.500 de angajaţi. Era un flux continuu toată ziua. Acum mai avem noroc, ca să zic aşa, că se închide Calea Victoriei şi oamenii ies la promenadă, vin să mănânce o scovergă, o prăjitură, stau la terasă la o cafea şi se relaxează.”

    Lecţia pandemiei, spune Mircea Ion, „a fost că trebuie să ne păstrăm angajaţii pe care-i avem, să nu ne speriem aşa de tare şi să ne adaptăm situaţiei, să găsim soluţii pentru a merge înainte, orice situaţie de criză ar veni. Să ne schimbăm, să vindem altceva. Noi ne-am adaptat, de exemplu, să vindem online, din ce în ce mai mult.” În prezent, compania acoperă, prin livrări, undeva la 8 kilometri faţă de locaţie. „Acum vrem să avem propriul nostru magazin virtual, după care vom livra în tot Bucureştiul şi Ilfovul.”

    De la doi angajaţi, echipa companiei s-a extins până în prezent la 12 persoane. „În februarie (2020 – n. red.) eram 12 şi, cu toate că trebuia să creştem echipa, să fim vreo 15, ne-am redus o vreme la şapte şi acum am revenit la numărul iniţial.”

    Tradiţional, dar şi instagramabil

    Portofoliul companiei numără circa 200 de categorii de produse, care se încadrează într-o marjă de preţ de la 6 lei (o scovergă simplă) la 230 de lei (un tort de mango). „Noi scovergilor le spunem «locomotiva», iar restul sunt «vagoanele», care vin bine, ba chiar foarte bine, din spate. De Sărbătorile Pascale, de Crăciun se vând foarte bine produsele de patiserie, cozonacii. Iarăşi, în perioadele de post avem multe produse vegane care merg foarte bine.” O vreme, a încercat şi cu sandvişuri, dar odată cu pandemia, când angajaţii au migrat spre munca remote, nu mai e un interes atât de mare pentru produse asociate micului dejun. „Noi avem scovergile care acoperă tot micul dejun. Avem scovergi cu carne, cu brânză de burduf, carne la garniţă şi ceapă roşie. Avem şi plăcintă cu carne. Avem produse şi pentru mic dejun, şi pentru prânz, şi pentru cină şi desert. Asta a fost ideea, să acoperim toate perioadele zilei, toate gusturile. Cu cât am avut mai multe produse, cu atât a crescut valoarea per client, şi pe noi asta ne interesează.” Antreprenorul spune că s-au adaptat cerinţelor pieţei şi, în paralel cu produsele tradiţionale, acum au şi game „fashion, noi, instagramabile”, începând cu mousse-uri speciale. „Nu făcea bunica tort de mango într-o formă specială”, spune el amuzat.

    Potrivit lui Mircea Ion, la scovergărie se găsesc produse pentru toate veniturile, cu care acoperă toate bugetele. „În general clienţii noştri sunt din toate categoriile, şi cu venituri medii, şi cu venituri mici. Nu avem clienţi care nu-şi permit să cumpere de la noi. Avem şi clienţi care merg la secţiunea de cofetărie, care este o variantă premium şi, acolo sunt puţin mai scumpe produsele, dar raportul calitate preţ este foarte echilibrat.”

    Obiceiul de consum al românilor s-a schimbat de-a lungul anilor, remarcă el. „Noi încercăm să promovăm produsele 100% naturale, fără conservanţi, fără aditivi, fără E-uri, iar partenerii ni-i alegem după acelaşi criterii – să facă produse naturale, de calitate, fără niciun adaos, fără potenţiatori de gust, fără margarină. Ideea e că oamenii au început să nu mai mănânce orice, să fie mai atenţi. Mai citesc şi etichete, mai verifică şi locaţia de unde cumpără şi sunt mai selectivi. Iar zona pe care suntem noi a început să crească de la an la an, de aceea apar din ce în ce mai multe băcănii, unde găseşti produse de calitate, dar şi zona asta de patiserie-cofetărie artizanală. Lucrăm în general cu firme româneşti, încercăm să găsim produse româneşti de calitate. Ce nu găsim, înlocuim din import. Dar în general folosim făină românească 100% naturală, dulceţuri româneşti, brânză şi smântână românească, cum sunt cele de la Lăptăria cu Caimac”. Mircea Ion s-a gândit inclusiv să deschidă o linie de producţie proprie, ba chiar, într-o vreme, au şi produs dulceţurile folosite în produse. „Acum nu ne mai permite spaţiul şi timpul. Mai avem încă un mix de anul trecut, şi asta vrem să facem, inclusiv să lărgim producţia. Vrem să facem şi îngheţată pentru anul viitor, este în planul nostru. Urmează să facem un laborator separat de unde să ne ducem către punctele care vor fi deschise şi către viitorii francizori.”

    Despre competiţie, Mircea Ion spune că „dacă zic că nu am un competitor, nu e ok, dar noi, pe domeniul de scovergărie, nu avem competitori, nu există aşa ceva în Bucureşti. Eu consider că e loc pentru toată lumea. Dacă faci un lucru bun fă-l până la capăt, fă-l calitativ, fii serios şi clienţii vor veni.”

    Pe viitor, în maxim 5 ani, antreprenorul îşi doreşte să iasă şi în afara graniţelor. „Am văzut că prind, că sunt produse româneşti căutate şi în afară, dar nu doar pentru că sunt româneşti, ci pentru că gogoşile, prăjiturile, plăcintele întotdeauna au fost preferate de către clienţi. Ne-am îndrepta în primul rând către ţările pline de români – Spania, Italia, Anglia.” Acest pas va veni însă după ce va acoperi oraşele mari din România cu viitorii parteneri, asta dacă nu va găsi o soluţie pentru a avea un bun control, „caz în care probabil că ne vom extinde doar noi”. De-a lungul timpului, Mircea Ion spune că cele mai mari provocări au fost reprezentate de lipsa personalului şi a personalului de calitate. Din acest motiv, la începuturile businessului a şi lucrat, multe ore pe zi, cot la cot cu angajaţii la pregătirea scovergilor. În general, noii angajaţi învaţă cam într-o săptămână reţeta de scovergi, dacă respectă gramajele şi paşii. „La cofetărie şi patiserie am căutat întotdeauna oameni cu experienţă, pentru că nu putem instrui noi oamenii, acolo trebuie să ai o şcoală, experienţă, să faci cofetărie sau patiserie. Fără studii nu prea ies produsele.”

    Pregătit pentru business încă din clasele primare

    Absolvent al seminarului teologic şi al Facultăţii de Marketing, dar şi cu Facultatea de Teologie începută dar nefinalizată, Mircea Ion nu e la prima experienţă antreprenorială. „Am avut şi alte businessuri. Primul business a fost la 21 de ani. M-am ambiţionat şi m-a ajutat cineva să fac două credite – şi am avut un pub în Teleorman. Apoi am avut un magazin alimentar, iar apoi am avut nişte săli de pariuri, şi în final am renunţat la tot şi am venit în Bucureşti. Nu am lucrat niciodată ca angajat.” De altfel, pasiunea pentru afaceri a avut-o încă din copilărie. „Eu am crescut în business din clasa a şaptea, în magazinul mamei –acolo am şi învăţat vânzări. Prima mea vânzare am făcut-o în clasa a patra. Puneam o ladă într-o piaţă şi vindeam ardei cu coadă. Ai mei se ocupau atunci de asta, cumpărau legume şi le vindeau în piaţă”, povesteşte el.

    Înclinaţia spre zona spirituală, care se reflectă şi în business, pentru că din scovergărie nu lipsesc câteva icoane aninate pe pereţi, o are tot din familie. „Socrul meu e preot, naşul meu e tot preot. La noi am observat şi că foarte mulţi bucureşteni ţin post şi, de altfel, cele mai bune perioade ale noastre sunt perioadele şi zilele de post.”

    Una dintre cele mai importante decizii pe care Mircea Ion spune că le-a luat de-a lungul timpului a fost aceea de a urca uşor-uşor treptele în acest business. „Nu le-am sărit.” Pe antreprenorii la început de drum el îi sfătuieşte să creadă în businessul pe care vor să îl înceapă, să fie implicaţi total şi, cel mai important, să fie corecţi: şi faţă de angajaţi, şi faţă de clienţi. „Mai bine câştigi puţin într-un business dar câştigi sigur, decât să ai un boom o dată”, crede el.

    De-a lungul carierei, antreprenorul spune că a avut-o ca mentor pe mama sa, iar din lumea businessului îl are drept exemplu pe Dragoş Petrescu de la City Grill. În paralel, a avut ca sursă de inspiraţie cartea
    „Schimbă-ţi atitudinea şi-ţi vei schimba viaţa”, pe care o recomandă şi altora. „Şi, în general, tot timpul mă inspir din afacerile de succes şi urmăresc să văd care e drumul pe care îl urmează acei antreprenori. Care sunt clienţii, cum ambalează. Ideile vin de la oameni care au experienţă. Trebuie să te inspiri, nu ai cum altfel.”

    În timpul liber, Mircea Ion spune că îi place să călătorească în afara ţării, în orice destinaţie care are mare şi soare, iar pentru România rezervă călătoriile de weekend. „În concediu iau totuşi şi laptopul, trebuie să verific. Dar vine şi mama să se ocupe de afacere, să preia frâiele cât sunt plecat în concediu. Eu vreau să ajung să nu mai lucrez 12 ore pe zi, ci maxim 6 ore. Dar nu cred că pot. Dacă stau prea mult plecat de aici nu mă simt bine. Îmi dă o stare de bine, această afacere e ca şi copilul meu, luând-o de la zero. Asta a fost cea mai mare realizare pentru mine, pentru domeniul acesta.” Soţia sa, care a lucrat până acum pentru o corporaţie, e implicată la rândul său în afacere. „Urmează să vină cu mine, să creştem businessul.” La rândul său, Mica încă este în business. „Vine, ne mai controlează, verifică gusturile în general”, glumeşte el.

    „Luaţi în calcul vânzarea businessului sau vreţi să rămână o afacere de familie?”, l-am întrebat. „Eu vreau ca afacerea să rămână în familie, dar totul are un preţ”, a fost răspunsul său.

  • Investitorul Marius Alexe a depăşit pragul de 5% din acţiunile Appraisal & Valuation: investiţie de 650.000 de lei

    Appraisal & Valuation (simbol bursier APP), companie care oferă servicii de consultanţă, evaluare şi dezvoltare imobiliară, una dintre societăţile care au debutat recent pe bursa locală, a anunţat vineri că investitorul Marius Alexe a depăşit în data de 26 noiembrie pragul de 5% din drepturile de vot ale companiei, ajungând la o deţinere de 5,03%, respectiv la 64.830 de acţiuni.

    Potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor publice, investiţia lui Marius Alexe la Appraisal & Valuation se ridică la aproximativ 650.000 de lei.

    Compania de evaluări are 13,2 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 67,83% de Ioan-Andrei Botiş, preşedinte CA şi director general, în timp ce Georgiana-Roxana Botiş deţine 5,47% din acţiuni.

    Appraisan & Valuation a intrat la tranzacţionare pe 2 septembrie 2021, iar de la listare încoace acţiunile APP înregistrează o creştere de 8%, în timp ce faţă de preţul din plasamentul privat au minus 18,3%, arată calculele ZF.

    Marius Alexe deţine participaţii la o serie de companii listate în ultimii ani pe piaţa secundară AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, cum ar fi  furnizorul de materiale şi accesorii pentru mobilier MAM Bricolaj (5%), producătorul clujean de lactate Bonas Import Export (5%) sau producătorul român de inputuri pentru agricultură Norofert (11,5%).

    Potrivit datelor BVB, Alexe deţine de asemenea 33% din capitalul social al producătorului de sisteme pluviale Raiko Transilvania.

  • Investiţia în realizarea trenului metropolitan şi a metroului din Cluj ajunge la peste 2 miliarde de euro, cu o perioadă de finalizare de aproape 11 ani

    Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat proiectul privind studiul de fezabilitate (documentaţia tehnică şi indicatorii tehnico-economici) pentru obiectivul de investiţii ’’Tren metropolitan Gilău-Floreşti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonţida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: magistrala I de metrou şi tren metropolitan’’, investiţia totală fiind estimată la peste 2 mld. euro, iar durata de realizare la 128 de luni.

    Opţiunea de traseu recomandată prin acest studiu este: Floreşti-Piaţa Unirii-Piaţa Mărăşti-Muncii/Europa Unită-Depou Sopor. Traseul va avea o lungime de 21 km şi va dispune de 19 staţii, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Cluj-Napoca. Finanţarea investiţiei va fi realizată din diverse surse: PNRR, POIM, alocări de la bugetele naţionale şi locale, dar şi alte surse de finanţare identificate pe parcurs.

    Metroul din Cluj-Napoca îşi va afla constructorul până la finalul anului viitor, după ce procedura de achiziţie publică va fi finalizată, au spus anterior pentru ZF reprezentanţii primăriei Cluj-Napoca. Consiliul Judeţean Cluj a emis în martie 2021 certificatul de urbanism necesar în vederea elaborării Planului Urbanistic Zonal (PUZ) şi a Studiului de Fezabilitate (SF) pentru prima etapă a proiectului

    ’’Tren Metropolitan Gilău-Floreşti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonţida’’ – Magistrala 1 de metrou şi tren metropolitan.

    Conform documentului emis, viitoarea magistrală de metrou Floreşti-Cluj-Napoca va avea un traseu în lungime de aproximativ 20 de kilometri, 19 staţii subterane şi un depou subteran. Dintre acestea, 14 staţii vor fi amplasate pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, pe axa vest-centru-est şi vor deservi principalele puncte de interes. Traseul propus al metroului este următorul: zona de sud a comunei Floreşti – viitorul spital regional de urgenţă – centrul comercial din Floreşti – cartierul Mănăştur – centrul oraşului Cluj-Napoca şi zona de est a oraşului, respectiv zona Aurel Vlaicu/ Podul Ira.

    Contractul pentru realizarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate pentru metrou şi trenul metropolitan, în valoare de 35,9 mil. lei (7,4 mil. euro), a fost semnat de  primăria Cluj-Napoca în luna aprilie 2020 cu asocierea SWS Engineering SPA (Italia) – Systra (Franţa) – Metrans Engineering SRL (România). Metroul din Cluj-Napoca este unul dintre proiectele incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), unde se precizează că acest mijloc de transport va deservi cei 400.000 de locuitori ai oraşului, aceasta fiind ’’varianta optimă la nivel naţional în afara Capitalei’’.

     

     

  • Cum arată aeroportul Băneasa după investiţia de 66,6 milioane de lei în reabilitare (Galerie Foto)

    “Avem depuse scrisori de intenţie inclusiv pe curse regulate. Anul viitor sperăm la 300.000-400.000 de pasageri, în total putem procesa 1 milion de pasageri pe an”

     Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), cel mai vechi din România, situat la doar 9 kilometri de centrul Bucureştiului şi inaugurat în 1920, a ajuns la final cu lucrările de reabilitare, o investiţie totală de 66,6 milioane de lei (fără TVA) şi va fi deschis pentru curse private, charter şi chiar regulate din martie anul viitor. Până în 2012, când a fost închis, aeroportul din Băneasa reprezenta “casa” companiilor low-cost, ce transportau 2,4 milioane de pasageri înainte să se mute pe aeroportul din Otopeni. Pista de 3.200 de metri lungime a acestui aeroport era considerată cea mai bună din ţară de specialiştii din aviaţie. 

     “Lucrările au ajuns la final, am demarat  procedura de recepţie la terminarea lucrărilor, ce poate dura două-trei săptămâni dacă totul este în regulă. Avem depuse scrisori de intenţie pentru operare, inclusiv pe curse regulate. Momentan nu putem să facem publice numele companiilor. Capacitatea aeroportului este de peste 250 de pasageri/oră/flux. Vom  putea opera 1 milion de pasageri pe an dar anul viitor sperăm să avem 300.000-400.000 de pasageri, urmând să creştem în 2-3 ani la 800.000-1 milion de pasageri”, a declarat pentru ZF Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, ce operează aeroportul din Băneasa. 

    Investiţia de 66,6 milioane de lei s-a făcut în cadrul obiectivului “Reabilitarea şi refuncţionalizarea interioarelor clădirilor A,B şi Rotondă de la aeroportul internaţional Aurel Vlaicu”. Firmele care au câştigat contractual sunt Bog’Art SRL (lider de asociere), UTI Grup SA (asociat), UTI FM (subcontractant), garanţia lucrării fiind de 73 de luni de la încheierea lucrărilor.

    Terminalul aeroportului din Băneasa a fost restaurat la forma pe care o avea în 1952, dar cu teh­nologii moderne. În luna iunie a acestui an, chiar dacă aeroportul nu era deschis oficial, au fost operate câteva zboruri private. Zborurile ce au adus echipele de fotbal pentru campionatul Euro 2020 au aterizat şi pe aeroportul din Băneasa. În total sunt cinci porţi de îmbarcare pentru curse interne, internaţionale, zboruri VIP şi pasageri de tranzit.

    “Deschiderea oficială pentru traficul de pasageri va fi în trimestrul unu 2022, nu mai târziu de 27 martie, începutul sezonului de vară. Vom opera zboruri interne, regionale, charter dar putem opera şi avioane mai mari pe curse regulate. Tarifele sunt uşor mai mari decât la Otopeni, dar numai cu 1 euro per pasager şI 1 euro pe tonă. Şi desigur rămân şi cursele business”. 

    Înconjurat din toate părţile de proiecte imobiliare (rezidenţiale, comerciale, clădiri de birouri) aeroportul din Băneasa începuse să fie văzut ca un obstacol în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale.De-a lungul anilor, până la închiderea din 2012, aeroportul a fost supus mai multor presiuni imobiliare, chiar se cerea desfiinţarea acestuia. După ce în 2009 avioanele au primit interdicţia de a mai decola şi ateriza seara pentru a nu deranja locuitorii din vecinătate, în 2011 fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu anunţa data la care se vor muta toate zborurile low-cost, ca urmare a “tranformării aeroportului din Băneasa într-un city airport pentru curse business şi VIP”. A durat 9 ani până au demarat  lucrările de restaurare.

    În 2020, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti(CNAB) care administrează cele două aeroporturi din Bucureşti (Aurel Vlaicu şi Henri Coandă) a avut o cifră de afaceri de doar 372 milioane lei anul trecut, o scădere a veniturilor de 64%, pe fondul reducerii traficului aerian în pandemie.

    Aeroportul Henri Coandă (Otopeni), cel mai mare aeroport din ţară, a ajuns la 4,9 milioane de pasageri în primele nouă luni  din acest an, trafic în creştere cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor transmise de oficialii companiei. Până la finalul anului se estimează un trafic de 6,5 milioane de pasageri.

    De pe aeroportul Otopeni cele mai multe rute sunt deservite de companiile low-cost Wizz Air, Blue Air şi Ryanair dar şi de compania de stat Tarom. Printre operatorii de linie care mai au curse regulate de pe Otopeni se numără şi Air France KLM,  British Airways şi alţii. 

    Anul trecut traficul aerian s-a prăbuşit pe fondul restricţiilor impuse în pandemia Covid 19. Doar 4,4 milioane de pasageri înregistra aeroportul din Otopeni, după ce, cu un an în urmă era tranzitat de 15 milioane de pasageri. Industria aeriană a fost una din cele mai afectate de pandemia Covid 19, companiile aeriene au fost nevoite să anuleze bilete de avion şI să acorde vouchere pentru deplasări viitoare.

     

  • ​Pink Post, companie de servicii poştale controlată de Octavian Radu, investeşte 400.000 euro în achiziţionarea a 10 maşini electrice

    Pink Post, companie de servicii poştale controlată de Octavian Radu, achiziţionează o primă tranşă de 10 vehicule electrice în valoare de 400.000 euro pentru operaţiunile din Bucureşti, conform unui comunicat de presă al companiei. Pe lângă această investiţie, Pink Post amenajează şi patru staţii proprii de încărcare a maşinilor electrice.

    „Noile modele care completează flota Pink Post au o amprentă de carbon cu 40% mai mică decât un vehicul cu combustie internă, reducându-se semnificativ nivelul de poluare prin utilizarea acestui tip de maşină. Valoarea totală a acestor achiziţii este de 400.000 de euro. Totodată, staţiile de încărcare proprii, cu o investiţie în valoare de 10.000 de euro, vor asigura eficientizarea transportului prin economisirea timpului petrecut în drum spre alte surse de energie”, se arată în comunicat.

    Pink Post a avut anul trecut afaceri de 91 milioane lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. De asemenea, compania de servicii poştale a înregistrat  770 milioane de plicuri livrate în perioada 2010-2020 şi 1 miliard de materiale publicitare adresate şi neadresate.

    „Prin această iniţiativă, ne propunem ca Pink Post devină un pion al sustenabilităţii în industria de servicii poştale în România. Ne bucurăm să ne aflăm în rândurile celor care adoptă soluţii concrete pentru a reduce nivelul de poluare la nivel naţional. Aceste maşini electrice şi staţii de încărcare reprezintă doar începutul unui proces îndelungat de adaptare la practici prietenoase cu mediul, prin care ne propunem ca în viitorul apropiat un procent de 30% din flota Pink Post să fie maşini electrice”, a declarat Cristi Petcu, general manager Pink Post.

    Istoria Pink Post a început în 2009, odată cu lansarea companiei de servicii poştale Total Post. Doi ani mai târziu, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, iar în 2017, compania a anunţat extinderea operaţiunilor prin fuzionarea cu Postmaster, devenind astfel membră a grupului Octra Holding, deţinut de Octavian Radu. Fuziunea a fost urmată de un proces de rebranding, la finalul căruia aceasta a devenit Pink Post. Astăzi, compania oferă clienţilor servicii poştale şi trimiteri în regim expres la nivel naţional, datorită unei reţele teritoriale de 60 de filiale, în cele mai importante oraşe şi 230 de puncte de prezenţă în alte localităţi din România.

    ​​​

     

  • Producătorul de ţigarete Philip Morris International mai investeşte 100 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni, unde produce consumabile pentru IQOS

     

    • Philip Morris a investit deja 500 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni din 2017 încoace
    • 350 de noi locuri de muncă au fost create de companie în ultimii 4 ani
    • Investiţia a vizat transformarea producţiei de ţigarete tradiţionale în producţie de consumabile pentru sistemele de tutun încălzit

     

    Producătorul de ţigarete Philip Morris International (PMI), de al cărui nume se leagă brandurile Marlboro şi noul dispozitiv de încălzire a tutunului IQOS, investeşte 100 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni în perioada 2022-2023.

    Anul acesta, compania a mai investit 100 de milioane de dolari în aceeaşi unitate de producţie, unde produce consumabilele pentru IQOS, sistemul electronic de încălzire a tutunului dezvoltat de companie.

    ”Din 2017, când a început procesul de transformare a fabricii din Otopeni, până în prezent, 500 de milioane de dolari au fost investiţi în dezvoltarea capacităţilor de producţie, formarea angajaţilor şi implementarea unor soluţii care vizează sustenabilitatea. Din această sumă, aproape 100 de milioane de dolari au fost investiţi doar în 2021. În perioada 2022-2023, PMI va mai investi peste 100 de milioane de dolari şi va continua să dezvolte capacităţile de producţie a consumabilelor pentru IQOS pentru piaţa internă şi externă, cât şi pentru a avea un impact cât mai redus asupra mediului – obiectivul final este ca fabrica să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2024”, se arată într-un comunicat transmis de companie.

    Decizia companiei vine în contextul unei schimbări de strategie la nivel global care prevede ca, până în 2025, peste 50% din veniturile Philip Morris International să fie generate de produsele ”fără fum”. În 2020, Philip Morris a avut la nivel global venituri nete de 28,7 miliarde de dolari, iar aproape un sfert din venituri au fost generate de produsele ”fără fum”, potrivit datelor din raportul financiar pe 2020 al companiei. În România, Philip Morris are două companii (Philip Morris România şi Philip Morris Trading) cu afaceri cumulate de peste 3,4 miliarde de lei (809 milioane de dolari) în 2020, potrivit datelor raportate în bilanţul depus la Ministerul de Finanţe.

    Grupul are opt fabrici la nivel global în care se produc consumabile pentru IQOS, dintre care trei sunt în state din Uniunea Europeană (România, Grecia şi Italia).

    Dacă înainte de 2017 compania producea în fabrica de la Otopeni ţigarete tradiţionale, din 2017 încoace produce consumabile pentru IQOS. Fabrica are în prezent 950 de angajaţi, cu 300 mai mulţi decât în 2017.

    ”Cele 500 de milioane USD  investite până acum şi accentul pus pe dezvoltarea categoriei produselor fără fum au făcut ca valoarea totală a exporturilor acestor consumabile  să fie comparabile cu exporturile de ţigarete ale României (…) ”, a spus Daniel Cuevas, Managing Director, Philip Morris România.

    Potrivit datelor centralizate de Philip Morris, în 2020, exporturile de bunuri aparţinând grupei de produse „Alte tutunuri şi înlocuitori de tutun” au fost în valoare de 669 de milioane de euro. Acestea sunt constituite preponderent din produse din tutun încălzit şi au crescut de aproape 20 de ori de la începutul investiţiei în transformarea fabricii din Otopeni, adaugă reprezentanţii companiei.

    ”Această categorie de produse se situează în top 5 produse agroalimentare exportate din România, depăşind în anul 2020 valoarea exporturilor de seminţe de floarea-soarelui”, se mai arată în comunicatul Philip Morris.

    92% din producţia fabricii este exportată în 54 de pieţe de pe cinci continente, iar 8% acoperă consumul intern, unde Philip Morris România deţine o cotă de piaţă de aproximativ 80% din categoria produselor din tutun încălzit, la nivelul celui de-al treilea trimestru al anului 2021. În România, în aceeaşi perioadă, consumabilele pentru IQOS au reprezentat 3,4% din piaţa totală a ţigaretelor şi a produselor din tutun.

    „Pentru a continua investiţiile, avem nevoie de predictibilitate legislativă, precum şi de un cadru fiscal echilibrat care să favorizeze inovaţia. Produsele din tutun şi cu nicotină ar trebui taxate în funcţie de riscurile la care acestea îi expun pe consumatori”, a adăugat Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

    În perioada 2022-2023, investiţiile în fabrica din Otopeni vor continua cu scopul de a dezvolta şi mai mult capacitatea de producţie şi de a extinde portofoliul de produse, care va include consumabile pentru IQOS ILUMA, dispozitivul de ultimă generaţie lansat recent de Philip Morris International. De asemenea, investiţiile vizează ţinte strategice din domeniul sustenabilităţii: fabrica îşi propune să atingă o amprentă de carbon neutră până în 2024. 

    Industria de ţigarete se pregăteşte de tranziţia completă spre dispozitivele ”fără fum”.

  • Alina Sudriu, fondatoarea business-ului Grace Couture investeşte 10.000 de euro într-un serviciu online dedicat segmentului de evenimente: Digitalizarea serviciilor reprezintă o prioritate pentru business-ul nostru, iar perioada pandemiei a accelerat acest proces

    Antreprenoarea Alina Sudriu, fondatoarea businessului Grace Couture, care deţine două cofetării în Bucureşti, anunţă o investiţie de 10.000 de euro în dezvoltarea unui serviciu online prin care clienţii îşi pot alege decorul, compoziţia şi dimensiunea tortului sau deserturi pentru diferite evenimente.

    „Digitalizarea serviciilor reprezintă de foarte mult timp o prioritate pentru business-ul nostru, iar perioada pandemiei a accelerat acest proces. Dacă la finalul anului 2019 am lansat primul magazin online din România dedicat deserturilor şi cadourilor de cofetărie couture, ultimele luni le-am dedicat dezvoltării unei noi experienţe online pentru ca şi zona de evenimente să beneficieze de o înregistrare facilă a comenzilor pentru torturi şi prăjituri personalizate.”, explică Alina Sudriu, fondator Grace Couture Cakes. 

    Concret, configuratorul online ajută clienţii pas cu pas să ia cea mai bună decizie pentru evenimentul lor. Aceştia îşi pot personaliza online comanda în funcţie de numărul de invitaţi, gusturile şi aromele preferate, culori şi detaliile de decor, în ton cu tema petrecerii.  

    Grace Couture Cakes a înregistrat la finalul anului trecut afaceri de 4,8 mil. lei, în creştere cu 9,7% faţă de 2019 şi profit de 1,5 mil. lei, plus 12%, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Produsele Grace Couture Cakes se găsesc în cele două Cake Shop-uri din Piața Dorobanți și din Băneasa Shopping City din Capitală, dar şi online.

  • PwC investeşte 100 mil. dolari în Polonia şi creează 5.000 de noi locuri de muncă

    Reţeaua internaţională de servicii de consultanţă PwC a anunţat că va investi cel puţin 100 milioane de dolari pentru a-şi extinde activităţile din Polonia, creând 5.000 de noi locuri de muncă, relatează The First News. Ca parte a strategiei de extindere, PwC va implementa noi servicii de cloud şi tech, automatizarea proceselor de audit şi serviciilor fiscale.