„Eu zic că nu am nevoie să mă pregătesc, ştiu ce am de spus. Teoretic, şi acum aş putea ţine conferinţa”, a declarat ministrul Justiţiei.
Întrebat cum vede declaraţiile lui Augustin Lazăr care lasă de înţeles că Toader a minţit, ministrul a spus: „Se numeşte libertate de exprimare, iar fiecare se exprimă după cum îi dictează limitele de înţelegere. Ca să nu vorbesc de altele”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Întrebat la Sibiu dacă a primit vreun raport legat de miting, Iohannis a răspuns: ”Sigur că am primit un raport de la cei care se ocupă în Administraţia Prezidenţială de securitatea naţională, însă concluziile pe partea mai neplăcută trebuie să le prezinte procurorii militari şi aştept cu foarte mult interes. Cred că au fost atâtea evenimente negative în Piaţa Victoriei, faptul că Guvernul PSD a gazat şi a bătut românii mi se pare incalificabil, inadmisibil, din orice punct de vedere”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Acum două săptămâni am atras atenţia asupra neregulilor de la data listării Digi. Ieri am revenit şi am întrebat ASF-ul dacă este adevărat că valoarea contabilă a acţiunilor digi este de 1 leu şi 8 bani. Încă aştept răspunsul la această întrebare! După cum se vede, la data listării, acţiunile Digi erau cotate la 40 lei. Astăzi ele sunt la 28 lei (cu 30% mai puţin) şi continuă să scadă.
Pentru corectă informare a românilor continui să întreb ASF: 1) Este adevărat că peste 3 milioane români au acţiuni la digi, prin intermediul fondurilor de pensii (pilonul ÎI)? 2) Este adevărat că o mare parte a banilor încasaţi pe acţiunile digi s-au dus în contul unei firme offshore din Cipru? 3) Este adevărat că datoriile digi depăşesc 1,3 miliarde euro, cu mult peste valoarea activelor? 4) Aveau voie fondurile de pensii să achiziţioneze acţiuni la o companie urmărită penal?”, a scris, duminică, Darius Vâlcov, pe pagina sa de Facebok.
Şi sâmbătă, Vâlcov a adresat o întrebare publică membrilor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cu privire la valoarea acţiunilor Digi.
„Poate la un moment dat ne vor spune de ce s-au grăbit 4 milioane de pensionari să cumpere acţiuni Digi care valorează 1 lei şi 8 bani, să le achiziţioneze cu 40 de lei. Doar pentru că e televiziunea prin care unitatea militară SRI îşi transmite informaţiile? Iar despre Realitatea, acum două săptămâni am aflat că 300 de magistraţi sunt şantajaţi cu dosare deschise la DNA, dar nelucrate. L-aş întreba pe procurorul general, câţi jurnalişti şi patroni de presă au dosar deschise şi neînchise, ţinând cont că doar Realitatea Tv are 4 dosare deschise la acest moment?”, a declarat Darius Vâlcov, la Antena 3.
La finalul lunii iulie, Darius Vâlcov, consilier de stat al premierului, declara că şase din şapte fonduri de pensii private au cumpărat acţiuni la RCS-RDS, în condiţiile în care compania a înregistrat, într-un an, scăderi pe bursă de 25%, iar trendul se menţine şi în anul următor.
Întrebat, într-o emisiune a postului de radio France Inter, dacă votul în favoarea Brexit poate fi anulat, Pierre Moscovici a răspuns: “Teoretic depinde de britanicii care au luat decizia ieşirii din UE să stabilească în final dacă vor face acest lucru sau nu şi în ce mod. Cu toate acestea, probabilitatea producerii Brexit este foarte puternică, întrucât a fost un vot al oamenilor, un referendum”.
Întrebat dacă va exista un acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind termenii Brexit, Pierre Moscovici a precizat: “Nu neapărat”.
Cele patru mari bănci centrale ale lumii – Rezerva Federală din SUA, Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei şi Banca Angliei – au pompat în economia mondială aproximativ 13 bilioane de dolari începând cu anul de criză 2009, extinzându-şi puternic propriile bilanţuri de active financiare, scrie Reuters. În timp ce pieţele au ajuns, propulsate de aceşti bani ieftini, la înălţimi ameţitoare, mareea riscă să se retragă până la sfârşitul anului. Pentru prima dată din 2011 încoace, este de aşteptat ca în 2019 băncile centrale să absoarbă de pe pieţe mai mulţi bani decât pompează.
BCE va opri achiziţiile suplimentare de obligaţiuni la sfârşitul acestui an, iar, în timp ce îşi reduce bilanţul de aproape un an, banca centrală americană va accelera ritmul din octombrie, extrăgând 50 de miliarde de dolari pe lună de pe pieţe. Obligaţiunile în valoare de 470 de miliarde de dolari vor ieşi din bilanţ anul viitor.
După aproape un deceniu de tipărire de bani şi de rate de dobândă zero, schimbările de pe pieţe vor fi remarcabile.
Steve Donze, strateg la Pictet Asset Management, estimează că anul viitor vor fi eliminate 100 miliarde de dolari din lichiditatea globală.
Băncile centrale vor trece de la a genera 500 de miliarde de dolari pe an „la zero până la sfârşitul anului 2018, apoi anul viitor va fi negativ … un punct de cotitură clar“, a explicat el. „Asta face ca 2019 să fie un an periculos pentru activele financiare.“
În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă.
Statisticile arată că numărul anual al căsătoriilor a scăzut cu peste 50.000 în ultimii 30 de ani. În acelaşi interval de timp, vârsta medie la care se căsătoresc tinerii a crescut cu peste şase ani. De ce nu mai vor românii să se căsătorească şi care sunt consecinţele acestui fenomen?
Au răspuns acestor întrebări psihologul Delia Bebi, Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs, precum şi Alex Ciutacu, jurnalist ZF şi BM.
Business MAGAZIN vă invită astfel să urmăriţi mâine, de la ora 10, prima discuţie inspirată de un articol de copertă al Business MAGAZIN.
Statisticile arată că numărul anual al căsătoriilor a scăzut cu peste 50.000 în ultimii 30 de ani. În acelaşi interval de timp, vârsta medie la care se căsătoresc tinerii a crescut cu peste şase ani. De ce nu mai vor românii să se căsătorească şi care sunt consecinţele acestui fenomen?
Vor răspunde acestor întrebări psihologul Delia Bebi, Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs, precum şi Alex Ciutacu, jurnalist ZF şi BM.
„Am înţeles că în spatele protestatarilor din Piaţă Victoriei, cărora le respect dreptul de a protesta paşnic, ar fi milioane de români nemulţumiţi de activitatea guvernamentală. Alte milioane decât cele multe care au votat legitim Programul de guvernare PSD-ALDE în decembrie 2016, bănuiesc. Dar, oare, pe aceste milioane de români, votanţi ai majorităţii parlamentare PSD-ALDE, i-a întrebat cineva ce vor? Dacă vor că votul lor, exprimat democratic, să fie anulat doar pentru că aşa consideră necesar cei prezenţi în Piaţă Victoriei, cărora, repet şi subliniez, le respect dreptul la opinie şi dreptul a protesta paşnic? Pe milioanele de români mulţumiţi de măsurile luate de Guvern în luni de zile de guvernare sub asediu, i-a întrebat cineva? Sau aceste milioane de cetăţeni nu contează, dacă nu interpretează pe voci refrenul consacrat (ştim cu toţii care…) Dar dacă ei nu vor căderea guvernului?”, a scris ministrul Apărării, Mihai Fifor, marţi pe Facebook.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul Apărării Naţionale a declarat, vineri, la Arad, întrebat ce părere are despre protestul românilor din Diaspora, organizat în Piaţa Victoriei din Bucureşti, că îşi doreşte să fie unul paşnic.
„Este un protest politic, este, în ultimă instanţă, dreptul cetăţenilor de a protesta. Ne dorim să fie un protest paşnic, ne dorim să fie un protest în limite legale, astfel încât să nu avem de a face cu, eu ştiu, lucruri neplăcute, pe care nimeni nu şi le doreşte”, a afirmat Mihai Fifor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro