Tag: intarzieri

  • Singurul lucru pe care Bill Gates l-a înţeles imediat, iar lui Steve Jobs i-au trebuit 20 de ani pentru a-l conştientiza

    Chiar dacă a întârziat cu intrarea pe piaţa globală de smartphone-uri, Bill Gates a înţeles mai repede decât alţii necesitatea platformelor şi a ecosistemelor online.

    Cartea “Reguli de strategie”, semnată de profesorii de afaceri David Yoffie şi Michael Cusumano, vorbeşte despre abilitatea lui Bill Gates de a înţelege valoarea unei industrii care “bazată mai degrabă pe platforme decât pe produse”, acesta fiind principalul factor din spatele succesului înregistrat de produsele Microsoft. Gates a înţeles acest lucru încă din anii ’70, în vreme ce lui Steve Jobs i-au trebuit 20 de ani pentru a ajunge la aceeaşi concluzie.

    Fondatorul Microsoft a avut această problemă în minte când a construit Windows, permiţând unor terţe părţi să dezvolte programe compatibile. În acest fel, Windows s-a transformat într-un ecosistem care a dominat zeci de ani piaţa soluţiilor software.

    Jobs, în schimb, era preocupat cu dezvoltarea unor produse cu un design deosebit care nu aveau susţinerea mai multor parteneri, aşa cum era cazul Microsoft. De-abia în 2003, Steve Jobs a conştientizat acest lucru şi a lansat platforma iTunes. Primul iPhone nu ar fi trebuit să suporte aplicaţii externe, dar directorii Apple l-au convins pe Jobs că acest lucru ar fi benefic pentru clienţi.

  • Nicuşor Dan, un fraier în ţara şmecherilor

    “Ambiţia, Abaterea Atenţiei, Urâţificarea şi Zeflemisirea” –ramurile Aritmeticii politice pe care olimpicul Nicuşor n-a apucat să le înveţe.Dacă s-ar fi numit Pericle sau Coriolan sau măcar Decebal sau, fireşte, Caius, altfel ar fi stat lucrurile. Cu aerul lui fâstâcit de adolescent întârziat şi cu un prenume care nu se va maturiza niciodată, Nicuşor, călare pe partidul său cu titulatură patetică, a intrat în manejul politicii dâmboviţene purtat de revolta unei pături sociale tinere şi instruite.

    Până duminică seara, părea un personaj monomaniacal, robul unei singure idei, activistul unui Bucureşti straniu, pustiu, în care pulsau doar proiectele şi iniţiativele lui. Abia pe la ora închiderii urnelor am văzut oamenii – un electorat eclectic, multicolor, proaspăt ieşit din lehamite.

    Citeşte aici de ce Nicuşor Dan e un fraier în ţara şmecherilor

  • Timpul pentru Securitate: moartea întârzia 7 ani, promovarea la fotbal se obţinea după o etapă.

    În curtea unei case de munte din Curtea de Argeş, primăvara e cu trei săptămâni mai tânără decât la Bucureşti. Magnoliile violete sunt încă înflorite, în timp ce ciorchinii de liliac stau să se deschidă. Pe scaunul pliant, bărbatul între două vârste vorbeşte despre bunicul pe care nu l-a cunoscut niciodată. A citit întâmplător primele 3 episoade din serialul ProSport, Jivago mutilat, şi, descoperind numele tatălui mamei sale, s-a decis să vorbească despre drama familiei Costin. „Eu m-am născut în 1951, bunicul a fost omorât în 1949”, spune Doru Tănăsescu, nepotul lui Ion Costin, şeful de restaurant din gara Piatra Olt, decedat în mai 1949 în beciurile Securităţii din Craiova.

    Arestat pentru că aproviziona luptătorii anticomunişti din munţi, Costin a fost torturat de ofiţerii Fracase şi Nicolae Mihuţ. Soţia sa îl aştepta acasă, însă bărbatul de 43 de ani, tată a doi copii, nu s-a mai întors niciodată. Povestea sa este doar una dintre dramele descoperite de ProSport în timpul documentării pentru serialul Jivago mutilat. Personajul principal, ofiţerul de Securitate Nicolae Mihuţ, a curmat sau a schimbat pentru totdeauna vieţile a sute de români care se opuneau sistemului bestial importat din Uniunea Sovietică. Fost preşedinte de club la Dinamo Piteşti şi Dinamo Bucureşti, Mihuţ este tatăl vitreg al actriţei Mariana Mihuţ.

    Întâlnirea cu nepotul lui Ion Costin a schimbat firul naraţiunii din serialul Jivago mutilat. Discuţia de la Curtea de Argeş întoarce povestea la un eveniment descris pe larg în episodul 2, lichidarea grupului de rezistenţă anticomunistă de lângă mânăstirea Arnota. Povestea completă poate fi citită aici.

    Lichidarea grupului Arnota a avut loc în zilele de Paşte ale anului 1949, în 23-24 aprilie, iar Nicolae Mihuţ a participat activ la asaltul dat de trupele Securităţii şi, ulterior, la anchetarea şi torturarea membrilor capturaţi. Printre oamenii arestaţi în urma trădării s-a numărat şi Ion Costin, şeful restaurantului din gara Piatra Olt. „Bunicul meu nu a luptat activ. Îi aproviziona pe luptători cu alimente şi îi îndruma spre munte pe studenţii care veneau din ţară pentru a se alătura grupului de rezistenţă. Din ce am aflat, nu furniza arme grupului”, povesteşte Doru Tănăsescu.

    Intrat în sediul Securităţii din Craiova la finele lui aprilie, Ion Costin era mort după trei săptămâni de anchetă şi tortură. Oficial, decesul a survenit unei tentative de evadare. Scriitorul Cicerone Ioaniţoiu – omul care a documentat migălos crimele comunismului – îi indică, însă, pe ofiţerii Fracase şi Mihuţ drept responsabili pentru această crimă.

    Continuarea pe www.prosport.ro

    Citeşte din episodul 1: descrierea îngrozitoare făcută de Cornel Dinu fostului preşedinte de club de la Dinamo, Nicolae Mihuţ

    Din episodul 2: cum a ameninţat-o Nicolae Mihuţ pe soţia sa care refuza să semneze actele de divorţ

    Din episodul 3: întoarcerea tatălui Marianei Mihuţ după 9 ani de prizonierat în lagărele din URSS

     

  • Ce se întâmplă când trenurile întârzie în China: 100.000 de oameni, aşteptând în frig – GALERIE FOTO

    Peste 100.000 de pasageri au rămas blocaţi lângă o gară din China, după ce mai multe trenuri au fost amânate din cauza ninsorii.
     
    Aceştia au aşteptat ore bune în faţa gării din Guangzhou, întârzierile depăşind chiar şi zece ore. Imaginile cu marea de oameni au devenit virale în China, fiind apoi preluate de publicaţiile internaţionale.
     
    Agenţia China News Service a raportat că autorităţile au mobilizat peste 1.300 de poliţişti pentru a ţine mulţimea sub control. Nu este însă singura gară unde s-au raportat incidente; şi la staţia Hanhzhou oamenii au aşteptat ore bune pentru a se putea întoarce acasă.
     
    Imagini: Reuters
  • Ce se întâmplă când trenurile întârzie în China: 100.000 de oameni, aşteptând în frig – GALERIE FOTO

    Peste 100.000 de pasageri au rămas blocaţi lângă o gară din China, după ce mai multe trenuri au fost amânate din cauza ninsorii.
     
    Aceştia au aşteptat ore bune în faţa gării din Guangzhou, întârzierile depăşind chiar şi zece ore. Imaginile cu marea de oameni au devenit virale în China, fiind apoi preluate de publicaţiile internaţionale.
     
    Agenţia China News Service a raportat că autorităţile au mobilizat peste 1.300 de poliţişti pentru a ţine mulţimea sub control. Nu este însă singura gară unde s-au raportat incidente; şi la staţia Hanhzhou oamenii au aşteptat ore bune pentru a se putea întoarce acasă.
     
    Imagini: Reuters
  • Bucureştiul, în top 5 al oraşelor cu probleme de trafic rutier

    Capitala României se află pe locul cinci în într-un top mondial al oraşelor cu cele mai mari probleme de trafic rutier. La o călătorie medie de 30 de minute cu maşina prin oraş, Bucureştiul a înregistrat 103 ore de întârziere într-un an, fiind devansat doar de Instanbul (110 ore),a Mexico City (110 ore), Moscova (109 ore) şi St. Petersburg (104 ore), se arată într-un studiu realizat de TomTom, citat de Statista.com.

    Specialiştii în psihologia transportului de la Asociaţia de Psihologie şi Siguranţă Rutieră “PsihoTrafiQ” consideră că ambuteiajele duc implicit la nervozitate şi la creşterea accidentelor cauzate de reacţiile impulsive. În acelaşi timp, blocajele se petrec din cauza numărului foarte mare de maşini care circulă în Bucureşti, raportat la cel al populaţiei, iar soluţia principală pentru decongestionarea traficului ar fi optarea oamenilor pentru mijloacele alternative de transport. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2014, sunt înmatriculate 924.213 autoturisme, la o populaţie de 1.883.425 de locuitori, adică o maşină la 2 locuitori.

    “Infrastructura este, desigur, o mare problemă care generează aceste ambuteiaje în traficul bucureştean, însă nu este singura. Nu putem neglija, totuşi, statisticile INS care spun că există o maşină la 2 locuitori, iar tendinţa populaţiei este de a folosi, într-o proporţie covârşitoare, numai acest mijloc de transport. Cogniţiile pe care merg majoritatea bucureştenilor, sunt acelea că pot câştiga timp dacă se deplasează cu automobilul propriu, dar aceste cogniţii sunt eronate, deoarece timpul de staţionare în trafic este mai mare decât dacă s-ar deplasa cu alte mijloace de transport. Atunci când facem analiza unui accident, luăm în considerare 3 factori: infrastructura, autovehiculul şi factorul uman”, declară prof. univ. dr. Mihaela Rus, preşedintele PsihoTrafiQ.

    “Românii au tendinţa de a epata cumpărând şi etalând valoarea maşinii, iar acest lucru este produsul tot a unei contaminări sociale. În Europa de Vest, oamenii aleg echilibrul, au înţeles că dacă toată populaţia ar folosi autoturismele ca singură soluţie de transport rutier, practic marile oraşe ar paraliza. Vesticii au înţeles, se pare că mai bine decât noi, că autoturismul nu este cel mai rapid mijloc de transport într-un oraş mare, chiar din contră. În cele mai multe cazuri, mai repede te deplasezi cu motocicleta sau bicicleta. De asemenea, folosirea metroului este o soluţie foarte bună pentru a evita aglomeraţia urbană. Datorită faptului că la noi funcţionează foarte bine mimetismul, alegem să ne deplasăm cu toţii, încolonaţi, cu autoturismul, într-un oraş cu o infrastructură rutieră precară, iar statisticile nu mint: 103 ore pe an înseamnă foarte mult. În acelaşi timp, nu trebuie să neglijăm deloc faptul că ambuteiajele sporesc nervozitatea şi agresivitatea şoferilor, iar acestea pot reprezenta un factor semnificativ pentru producerea accidentelor. Totodată, nu trebuie să minimalizăm nici costurile plătite cu sănătatea, ca urmare a poluării accentuate, mai ales în intersecţii”, declară psihologul principal Ionel Simionca, vicepreşedintele Asociaţiei de Psihologie şi Siguranţă Rutieră “PsihoTrafiQ”.

    Pentru fluidizarea traficului, specialiştii de la PsihoTrafiQ recomandă şoferilor să respecte regulile de circulaţie, să nu intre în intersecţii supraglomerate, să evite utilizarea automobilului propriu în zilele şi orele de vârf (în special, începutul şi sfârşitul săptămânii, dimineaţa între orele 7 şi 9, când majoritatea populaţiei se deplasează spre locul de muncă şi între 16 şi 18, atunci când oamenii se întorc de la serviciu) şi să opteze pentru mijloace alternative de transport, cum ar fi: autobuzul, microbuzul, metroul, bicicleta, motocicleta etc.

    Asociaţia de Psihologie şi Siguranţă Rutieră “PsihoTrafiQ” a derulat, în ultimii ani, campanii de responsabilizare a participanţilor la trafic, coordonate de prof. univ. dr. Mihaela Rus şi psihologul principal Ionel Simionca – vicepreşedintele Asociaţiei, în vederea reducerii acestor comportamente disfuncţionale, care tind să contamineze comportamental din ce în ce mai mulţi şoferi. Printre acestea, amintim campaniile naţionale “(Micro)Somnul la volan – un pericol real!” şi “Alcoolul la volan este un accident”. Totodată, Asociaţia organizează cursuri de formare, adresate psihologilor, menite să formeze din ce în ce mai mulţi experţi în psihologia transportului, care să promoveze educaţia rutieră şi atitudinile responsabile în trafic.

  • Cum a evoluat piaţa locurilor de muncă în 2015

    Aşa cum prea bine se ştie, România nu a scăpat de aceste măsuri de austeritate. Sunt deja cunoscute măsurile din 2010, când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25 la sută. De asemenea, zeci de mii de oameni au fost disponibilizaţi şi nu au întârziat să apară protestele de stradă. Alţii au păţit-o şi mai rău. De exemplu, grecii au evitat falimentul chiar în acest an. Guvernul de la Atena condus de Alexis Tsipras a ajuns până la urmă la un acord cu Fondul Monetar Internaţional, iar Grecia a evitat în ultima clipă o situaţie dezastruoasă: aceea de a intra în incapacitate de plată. De asemenea, a fost o perioadă când băncile de la Atena au fost închise.

    În România, în 2015, lucrurile au stat mai bine din punct de vedere al ofertei de pe piaţa locurilor de muncă. Conform Ministerului Muncii, în acest an, până la 30 septembrie 2015 s-au înregistrat 6.098.953 contracte de muncă. Conform statisticilor, numărul e mai mare cu 400.000 de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, după mult timp, numărul de salariaţi activi este mai mare decât cel al pensionarilor. Conform cifrelor oficiale, în România există 5.378.723 de salariaţi activi, în timp ce numărul pensionarilor este de doar 5.287.892.

    În următoarea perioadă, tendinţa de creştere a numărului locurilor de muncă va rămâne aceeaşi.

    Domeniile care oferă cele mai multe locuri de muncă

    Cum era de aşteptat, domeniile care au făcut cele mai multe angajări şi care oferă în continuare oportunităţi în carieră sunt cele din IT, servicii şi inginerie. Un salariu entry level în domeniul IT porneşte de la 2000 – 2500 de lei. Interesant este că într-un an, cei care lucrează în acest domeniu pot ajunge la un venit de 1000 de euro lunar. În aceste condiţii, criteriile de selecţie sunt foarte stricte. Candidatul trebuie să se plieze perfect pe profilul şi obiectivele companiei angajatoare. Angajatorii gândesc deja pe termen lung chiar şi când vine vorba de un job entry-level. Tocmai de aceea, recruiterii sunt din ce în ce mai atenţi la gradul de compatibilitate al candidatului cu cerinţele companiei.

    De asemenea, pentru a fi siguri că vor avea parte de angajaţi eficienţi, angajatorii apelează din ce în ce mai des la variantele de a oferi contracte de muncă temporară. Astfel, în cel de-al treilea semestru al anului s-a înregistrat o creştere de 20% – 25% de angajaţi care au contracte pe perioadă determinată şi în care sunt stipulate obiective clare.

    Care sunt oraşele care oferă cele mai multe locuri de muncă

    Aşa cum era de aşteptat, oraşul cu cea mai bogată ofertă pe piaţa locurilor de muncă este Bucureşti. Capitală este urmată în top de alte două mari oraşe din România, Cluj şi Timişoara. Conform statisticilor, Bucureştiul acoperă o treime din totalul locurilor de muncă existente pe piaţă. Vorbim aici de un procent de 30.14%. De asemenea, Capitala conduce şi în topul aplicanţilor. Aproape jumătate dintre cei care aplică pentru un job provin din Bucureşti.

    Clujul oferă în jur de 20% din totalul locurilor de muncă disponibile, iar pe locul trei se situează Timişoara cu aproximativ 10 procente. Acelaşi studiu arată că aproape jumătate din posturile scoase la concurs provin din domeniul IT. Acesta este urmat de vânzări şi de inginerie.

  • 7 lucruri care nu ar trebui spuse niciodată de un candidat la un interviu de angajare

    Lucrurile nepotrivite spuse în cadrul unui interviu de angajare pot să îţi distrugă şansele de angajare pe postul visat.  ”Cât concediu voi avea”, ”Cât timp trebuie să lucrez aici până a fi eligibil pentru concediu”, ”Cât timp va trece până voi începe să acumulez zile de concediu” sunt primele întrebări pe care consultantul Barry Majer le-a auzit în cadrul unui interviu de angajare la care a participat, potrivit Monster.com. ”Dacă iniţial părea un candidat ideal, după ce a pus întrebările respective părea că tot ce îşi doreşte este să plece de la muncă.”

    Este important să pui întrebări în timpul unui interviu de angajare, dar nu pe cele legate de timpul liber. Monster.com completează lista subiectelor care nu ar trebui abordate în cadrul unui interviu:

    1. Îmi cer scuze că am întârziat

    Este important să fiţi punctuali în momentul în care mergeţi la un interviu. ”Dacă nu poţi fi punctual în momentul în care soliciţi un post, cât de mult vei întârzia după ce vei fi angajat?”, argumentează consultantul de carieră Alex Simon.

    2. Vă deranjează dacă răspund la telefon?

    Să răspunzi la telefon sau la un mesaj în timpul unui interviu de angajare este atât nepoliticos, dar transmite şi semnalele care spun că să vă angajaţi nu reprezintă una dintre priorităţile voastre. ”Lasă-ţi telefonul în maşină, acasă, oriunde, dar nu-l aduce la un interviu”, continuă Simon.

    3. Sunt un perfecţionist

    Dacă primiţi întrebarea legată de cele mai mari slăbiciuni ale voastre, nu încercaţi să răspundeţi cu unul dintre punctele voastre forte, spune Jim Giammatteo, autorul cărţii ”Interviuri fără greşeli”. ”Dacă spui că eşti un perfecţionist sau workaholic, poţi la fel de bine să pleci acasă. Orice bun recrutor ştie că toţi candidaţii au slăbiciuni. Dacă nu poţi să le recunoşti, înseamnă că fie nu le cunoşti, ori nu eşti persoana pe care ei o caută.”

    4. ”Aplic pentru acest post pentru că îmi va oferi posibilităţile…”

    Dacă credeţi că vorbind despre abilităţile şi experienţa pe care le veţi câştiga lucrând pe un anumit post reprezintă un compliment pentru companie, această abordare este una greşită. ”Puteţi vorbi, în schimb, despre cum veţi contribui voi la a aduce plus valoare companiei”, spune coach-ul în domeniul leadership-ului Susan Bernstein. ”Aceasta este o greşeală frecventă şi subtilă care distanţează candidaţi buni de o conexiune cu angajatorul.”

    5. Nu sunt sigur că sunt potrivit pentru acest post, dar…

    ”Oricine este nesigur până când este angajat”, spune Bernstein. ”Angajatorul nu se aşteaptă să lucrezi la randament maxim în prima zi a noii funcţii. Dacă poţi să faci 75% sau mai mult din responsabilităţile pe care aceasta le presupune, aplică. Apoi pune accentul pe punctele tale forte, mai degrabă decât asupra îndoielilor.”

    6. Vreau să vorbesc cu delfinii

    CEO-ul TalktoCanada, Marc Anderson, este deseori implicat în interviurile potenţialilor angajaţi şi spune că unul dintre candidaţii pe care i-a cunoscut era nerăbdător să vorbească despre pasiunea sa pentru delfini. ”A spus că îşi doreşte ca într-o zi fiecare dintre noi să comunice cu delfinii deoarece ei pot să ne împrospăteze spiritualitatea.” Revelaţia acestui candidat nu l-a ajutat să obţină postul.

  • Dacă faci asta 25 de minute pe zi îţi poţi prelungi viaţa cu 7 ani

    Un nou studiu prezentat duminică la Societatea Europeană de Cardiologie arată că exerciţiile regulate întârzie procesul de îmbătrânire şi că o plimbare de doar 25 de minute în fiecare zi poate prelungi viaţa unui om cu până la 7 ani, scrie The Telegraph.

    Cercetătorii au declarat că exerciţiile fizice moderate ar putea înjumătăţi riscul de atac de cord pentru persoanele de 50-60 de ani.
    Pentru acest studiu, cercetătorii germani au selectat bărbaţi şi femei cu vârstele cuprinse 30 şi 60 de ani şi au fost supuşi unui program riguros de exerciţii fizice. Înainte de asta, aceştia nu făceau sport în mod regulat. Cercetătorii au studiat markeri cheie din sânge, iar în doar şase luni au observat că markeri s-au schimbat ajutând la repararea ADN-ului.

    “Toată lumea ar trebui să-şi transforme exerciţiile fizice într-o obişnuinţă, să fie incorporate în rutina zilnică. Prin intermediul exerciţiilor fizice omul poate căştiga de la 3 până la 7 ani de viaţă. Sportul este un antidepresiv bun, îmbunătăţeşte funcţia cognitivă şi acum există dovezi că ar putea întârzia apariţia demenţei”, a declarat Sanjay Sharma, profesor de cardiologie la Universitatea St.George Hospitals NHS Foundation Trust.

    Cardiologii aflaţi la conferinţă au spus că niciodată nu e prea târziu pentru a face sport şi că există beneficii şi pentru persoanele care fac exerciţii la vârsta de 70 de ani.  De asemenea, ei au remarcat că exerciţiile de anduranţă şi cele de intensitate mare sunt mai eficiente decât ridicarea de greutăţi.

    “Toată lume ar trebui să încerce să facă exerciţii fizice timp de 150 de minute pe săptămână pentru a fi sănătoşi”, a spus Peter Weissberg, profesor la “British Heart Foundation”.