BusinessMagazin

Tag: INS

  • Rata anuală a inflaţiei a urcat în februarie la 8,53%: gazele s-au scumpit cu aproape 45%, combustibilii cu 27%, cartofii cu 30% şi uleiul cu 26%

    Inflaţia anuală a ajuns la 8,53% în februarie 2022, în accelerare faţă de luna ianuarie când a atins 8,35%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    De la începutul anului, februarie 2022 comparativ cu decembrie 2021, rata inflaţiei este de 2,1%.

    Creşterea anuală a fost susţinută de avansul de 9,33% al preţurilor mărfurilor nealimentare, în timp ce mărfurile alimentare s-au scumpit cu 8,84%. În cazul serviciilor, preţurile au crescut cu 6,08% faţă de februarie 2021.

    (Sursa: INS)

    Raportat pe categorii, tarifele la gaze naturale s-au majorat cu 44,94%, în timp ce la energia termică au crescut cu 20,99%.

    Alte creşteri semnificative de preţ au fost înregistrate la combustibili, de 27,2%, iar dintre alimente cele mai mari scumpiri au fost la cartofi (30,5%), ulei (26,1%), mălai (19,2%), făină (16,3%).

    Potrivit INS, rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 – februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 – februarie 2021) este 6,0%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022 este 101,04%.

    Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 7,9%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 – februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 – februarie 2021) determinată pe baza IAPC este 5,0%.

    BNR a anunţat în raportul trimestrial din acest an că prognozează o inflaţie anuală de 9,6% în decembrie 2022, cu un nivel maxim în aprilie, odată cu expirarea schemelor de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică şi gaze naturale.

     

     

     

     

  • Recen­să­mân­t 2022. Câţi oameni a pierdut România în ultimii 10 ani. Primele estimări ale preşedintelui INS

    Pe 15 martie 2022 începe culege­rea datelor de la populaţie în me­diul online pentru Recen­să­mân­tul Populaţiei şi Locuin­ţelor din Ro­mâ­nia, iar Tudorel Andrei, preşe­din­te­le Institutului Naţio­nal de Statistică (INS), afir­mă că es­ti­marea pentru popu­laţia rezidentă a României este de circa 19 milioane de lo­cuitori, în scădere cu 5% faţă de recen­să­mântul din 2011.

    „Noi estimăm că populaţia Româ­niei este puţin peste 19 milioane, deci în decurs de 10 ani popu­laţia României se reduce cu 1,1 milioane de per­soane. Este o scădere destul de mare, de peste 5 procente. La nivel na­ţio­nal este foar­te simplu de evaluat întrucât avem naşteri, de­cese şi migraţie inter­na­ţio­nală. Avem in­clu­siv estimările la nivel de UAT (unităţi ad­minis­trativ teritoriale), ceea ce este o no­utate. Eu consider că este foarte bi­ne cum am procedat să avem această popu­laţie ţintă pâ­nă la nivel de localitate“, a de­clarat Tudorel Andrei în cadrul emisiunii de busi­ness ZF Live.

    La recensământul din 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de locui­tori, iar în 2021, conform estimărilor INS, popu­laţia rezidentă a României a fost de 19,1 mi­­li­oa­ne. Cel mai ridicat ni­vel al popu­laţiei României a fost înre­gis­trat în anul 1992, când ţara avea 22,8 milioane de locuitori.

    Recensământul Populaţiei şi Locuin­ţe­lor din România se află în a doua etapă de im­plementare în pre­zent. În prima eta­pă, care se des­fă­şoa­ră în pe­rioada 1 fe­bruarie – 13 mar­tie 2022, INS pre­ia baze de date de la celelalte insti­tu­ţii ale statului pen­­tru a vedea, din bazele de date ale sta­­tului, ce popu­laţie are România. În a doua etapă ce­tăţenii vor comple­ta datele necesare în mediul online, iar în a treia recenzorii vor merge pe teren pentru a culege informaţiile de la cei care nu vor sau nu pot să completeze chestionarele online.

    Preşedintele INS se aşteaptă ca 35% dintre cetăţeni să completeze formularele pentru recensământ în mediul online. Pentru colectarea datelor, primăriile vor recruta 17.000 de persoane.

    „Noi ne-am stabilit şi un indicator de performanţă de 35% autorecenzare în online.  Numărul de recenzori, de operatori de teren este de 17.000 de persoane distribuite la nivel naţional. Angajările sunt realizate direct de primării, iar instruirea este realizată de direcţiile teritoriale de statistică.“

  • Oficial, ne-a mers mai rău decât credeam: Economia României a crescut cu doar 5,6% în 2021, sub estimările analiştilor. În T4/2021, PIB-ul a crescut cu 2,2% an/an

    Economia României a crescut anul trecut cu 5,6% faţă de 2020, sub estimările economiştilor, care au indicat pentru 2021 o creştere de peste 6%.

    În T4/2021, PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% faţă de T3/2021.

    Comparativ cu T4/2020, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier, arată datele-semnal despre evoluţia PIB, publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru T4/2021, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în ianuarie 2022”, precizează comunicatul de la INS .

     

    (Sursa:INS)

    INS mai menţionează că în urma revizuirii seriei brute a PIB trimestrial după includerea estimării Produsului intern brut pentru T4/2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru T3/2021, publicată în ianuarie 2022.
     
    Astfel, rezultatele T1/ 2021, comparativ cu T4/2020, au fost revizuite de la 102,2% la 102,0% ; rezultatele T2/2021, comparativ cu T1/2021, au fost revizuite de la 101,5% la 101,1% şi rezultatele T3/2021, comparativ cu T2/ 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 100,1%.

    Economia României a debutat foarte bine în 2021, cu o performanţă peste aşteptările analiştilor, înregistrând un avans de 2,8% faţă de T4/2020, care a fost un trimestru foarte bun. Acest lucru a făcut ca prognozele de creştere economică de la momentul respectiv să fie revizuite în sus, fiind avansate cifre şi de peste 7-9% de creştere reală a PIB în 2021.

    În T2/2021, economia României a avansat, pe date ajustate, cu 13,6% an/an. Deşi evoluţia a fost bună şi căderea din lockdown a fost recuperată, creşterea PIB-ului României a fost sub media europeană, care s-a situat la 13,8%

    În T3/2021, economia a marcat o încetinire a ritmului de creştere, cu un avans al PIB de doar 0,3% faţă de T2/2021 şi cu 7,2% faţă de T3/2020, punând sub semnul întrebării creşterea de 7%.

    Astfel, Banca Transilvania şi-a redus previziunile de creştere (după apariţia datelor la T3/2021) de la 7,3% la 6,1%, BCR de la 7,4% la 6,4%, Raiffeisen Bank de la 7,5% la 6,2% iar ING Bank de la 7,5% la 6,5%.

    Doar Comisia Naţională de Prognoză, care oferă date-suport guvernului, şi-a păstrat previziunea de creştere de 7%.

    Pentru 2022, previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene indică o creştere economică de 4,2% pentru România, respectiv de 4,5% în 2023.

    Banca Mondială estimează o creştere economică de 4,3% în România în 2022, cu două puncte procentuale mai mică decât în prognoza publicată în iunie 2021, potrivit raportului Global Economic Prospects publicat recent.

    În ceea ce priveşte 2023, banca se aşteaptă la un avans de 3,8% al PIB-ului României, uşor sub nivelul de 3,9% previzionat în raportul anterior.

    Analiştii Băncii Transilvania apreciază că economia României ar putea creşte cu dinamicii anuale de 5,1% în 2022, respectiv 4,7% în 2023, după ajustarea cu 3,7% din anul 2020.


     

  • Tudorel Andrei, preşe­din­te­le Institutului Naţio­nal de Statistică: Şocul inflaţiei continuă la început de an: preţurile accelerează şi în ianuarie, cu energia, dar şi uleiul sau făina vârfuri de lance

    Inflaţia anuală a ajuns la 8,35% în ianuarie 2022, în accelerare atât faţă de ianuarie 2021, cât şi faţă de decembrie 2021, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cel mai mult au crescut preţurile la energie, dar şi la produse alimentare de bază, precum făina sau uleiul.

    „Este foarte greu, combustibilii se scumpesc în fie­care noapte, preţurile la energie şi gaze sunt de necon­trolat. Deşi s-au încheiat contracte, nu au fost respectate. Preţurile materiei prime cresc de la o săptămână la alta. Dacă în noiembrie 2021 am luat o maşină de 20 de tone de grâu cu 30.000 de lei, acum o lună aceeaşi maşină a fost 47.000 de lei“, spune Aurora Păun, proprietara Ardamis, o companie din domeniul morăritului şi panificaţiei.

    Energia rămâne însă cea mai importantă compo­nentă a inflaţiei, cu o creştere a preţurilor la gaze de peste 60% în ianuarie 2022 faţă de ianuarie 2021. Datele de la INS arată că preţurile alimentelor au accelerat cu 7,2% în ianuarie 2022 faţă de ianuarie 2021. Din coşul de consum al unui român, alimentele înseamnă circa o treime, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană.

  • Un nou record negativ: locuinţele din România au ajuns la cea mai mică suprafaţă medie din ultimele două decenii – 61,5 metri pătraţi

    Suprafeţele tot mai mici cu care vin noile locuinţe contrastează cu nevoia tot mai mare de spaţiu pe care o au oamenii, accentuată de pandemie, un fenomen care a transformat lucratul de acasă într-o regulă pentru mulţi angajaţi.

    Suprafaţa medie locuibilă a unei locuinţe a ajuns anul trecut la minimul ultimilor 20 de ani, cu o valoare de 61,52 metri pătraţi, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Faţă de anul precedent, scăderea este de 2%. Pentru a realiza media, s-a folosit suprafaţa totală locuibilă, raportată la numărul total de locuinţe livrate anual.

    În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013.

    Reducerea treptată a suprafeţelor locuinţelor noi este pusă, în general, de specialiştii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

    Ţinând cont că Legea Locuinţei prevede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un apartament de trei camere şi de 37 mp sau 52 mp pentru o garsonieră, respectiv un apartament cu două camere, media din 2020 ar fi permis doar construirea de garsoniere şi apartamente cu două camere.

    Suprafeţele tot mai mici cu care vin noile locuinţe contrastează cu nevoia tot mai mare de spaţiu pe care o au oamenii, accentuată de pandemie, un fenomen care a transformat lucratul de acasă într-o regulă pentru mulţi angajaţi. Datele arată însă că în continuare se construiesc şi se cumpără locuinţe cu suprafeţe mici.

    „Oferta nouă de locuinţe din 2021 va înregistra în ansamblu schimbări nesemnificative comparativ cu 2020. Astfel, cea mai mare pondere de unităţi care vor fi finalizate în acest an în Bucureşti şi împrejurimi, aproximativ 55,2%, se adresează segmentului mass market, caracterizat prin proiecte amplasate în marile cartiere ale oraşului sau în zone mărginaşe. Segmentul middle market va continua să atragă şi în 2021 o pondere semnificativă din livrările de locuinţe. De regulă, aceste proprietăţi au suprafeţe peste medie“, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanţă SVN România.

    Aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

    Faţă de anul 2019, nivelul înregistrat anul trecut – 67.816 locuinţe – este cu mai puţin de 1% mai mare, însă este un număr record pentru România. Recordul anterior fusese înregistrat în 2019, când fuseseră livrate 67.488 de case şi apartamente în toată ţara. Doar în 2008 şi 2009 numărul de locuinţe livrate anual a mai depăşit 60.000, cu circa 67.300 de locuinţe în 2008 şi 62.500 în 2009. A fost însă perioada care a precedat criza economică anterioară. Din 2010, a urmat o scădere care s-a întins de-a lungul a patru ani, cu o revenire abia în 2014.

    Decalajul dintre dezvoltarea rezidenţială din rural şi urban a ajuns în 2020 la aproape 40%, cu un număr considerabil mai mic de locuinţe noi la ţară faţă de oraşe. Astfel, dacă în mediul urban s-au finalizat anul trecut 42.238 de case şi apartamente, în cel rural numărul de unităţi a fost de 25.578, potrivit datelor de la INS.

     

  • Românii pleacă în marş de la oraş la ţară: în 2020 s-a dublat fluxul pozitiv către mediul rural din mediul urban, până la 40.000 de persoane. Statistica vine să confirme ceea ce deja în piaţa imobiliară şi în discuţiile personale era evident

    ♦ Oamenii pleacă in corpore către mediul rural, în căutarea unor locuinţe cu verdeaţă şi lipsite de poluare.

    Institutul Naţional de Statistică arată că anul trecut au plecat de la ţară la oraş 78.000 de locuitori, iar de la oraş la ţară 116.000, iar diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste este de 38.000 de persoane, dublă faţă de anii anteriori.

    „Această creştere a migraţiei urban-rural în contextul pandemiei arată că au plecat spre rural şi cei cu o stare materială bună, de teama contagiunii. O altă ipoteză este, dacă analizăm datele INS cu cele ale unui studiu lansat anul trecut realizat cu ajutorul Băncii Mondiale pe un eşantion foarte mare, de 10.000-15.000 de orăşeni, că o bună parte din plecările din ur­ban în rural au fost făcute în ruralul izolat, cu un mediu natural curat şi cu o poluare mai mică“,  a declarat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucu­reşti. El a mai spus că, în mod tradiţional, migraţia urban-rural se făcea în zonele periurbane, în comunele şi satele bogate, bine dezvoltate, de pe lângă marile oraşe.

    Schimbarea fluxului de migraţie internă a început în 1997, anul în care, pentru prima dată, numărul de români care s-au mutat cu domiciliul de la oraş la sat l-a depăşit pe cel al românilor care se mutau din rural în urban. Spre comparaţie, în 1990, aproape 550.000 de români s-au mutat din rural în urban, pe când de la oraşe la ţară s-au mutat mai puţin de 28.000 de locuitori.

    „Ce nu vedem în datele statistice este situaţia locuinţelor de vacanţă, pentru că sunt mulţi care şi-au făcut casă de vacanţă, şi-au construit locuinţe secundare, dar care nu apar în statistici pentru că nu şi-au schim­bat domiciliul în buletin. În esenţă, sunt mai multe faţete ale aceluiaşi factor: pan­demia“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.

    Încă din toamna anului trecut, dezvo­ltatorii imobiliari şi consultanţii declarau că oamenii devin din ce în ce mai interesaţi de achiziţia de case decât de apartamente în blocuri, mai ales că firmele au permis angajaţilor din birouri să lucreze de acasă pe un termen nedefinit.

  • Cine vrea să facă business trebuie să dea salarii mari: salariile angajaţilor din 13 sectoare au crescut cu peste 20% în ultimul an

    Tudor Aposteanu, proprietar de restaurante: „Mi-au crescut salariile cu 40% din 2019 până acum. Dacă în 2019 un ospătar lua 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine“.

    Salariul mediu a crescut cu 11,9% în aprilie 2021 comparativ cu aprilie 2020 şi a ajuns la 3.561 de lei net, potrivit Statisticii. În termeni reali, ajustat la inflaţie, salariul mediu a crescut cu 7,8%. În 13 sectoare de activitate, majoritatea din industrie, salariile medii au crescut cu valori cuprinse între 20 şi 40%.

    Şi în sectorul hotelurilor şi al restaurantelor, unul dintre cele mai afectate de pandemie, este pe locul şase în topul celor mai mari creşteri ale salariilor medii. Un angajat din HoReCa avea un salariu mediu de 1.790 de lei în luna aprilie 2021, cu 33% (28%, cu inflaţia) mai mult faţă de aprilie anul anterior.

    „Datele confirmă realitatea, mie mi-au crescut salariile cu 40% din 2019 până acum. Dacă în 2019 un ospătar lua 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine. Sunt foarte puţini oameni şcoliţi în HoReCa, cei care sunt buni pleacă în afară sau au pretenţii salariale foarte mari. Ca să ţii un ospătar bun, ori îi dai salariul foarte mare ca să îl motivezi, ori îi dai un salariu competitiv pe care să şi-l dubleze din tips. Toate restaurantele din toată ţara sunt bombardate de lipsa de personal“, a spus Tudor Aposteanu, proprietarul a şase restaurante în care are 42 de angajaţi.

    Cea mai mare creştere salarială din ultimul an s-a înregistrat în sectorul fabricării de autovehicule, unde salariul mediu a crescut cu 43,8% (cu 38,5% dacă luăm în calcul inflaţia), până la 3.833 de lei net, potrivit datelor INS.

    „Cu siguranţă e o eroare în date. Salariile din auto au crescut cu maximum 5-6%, nu aveau cum să crească mai mult, mai ales în an pandemic, când cifra de afaceri totală a industriei auto a scăzut cu 15%. Au fost două luni de oprire completă a activităţii şi perioade în care s-a lucrat la 60-70% din capacitate, nu aveai de unde să creşti salariile cu 40%“, a explicat Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Maşini din România).

    În aprilie anul trecut s-au resimţit pe piaţa muncii primele efecte ale pandemiei, când mii de businessuri şi-au sistat activitatea, iar 1,5 milioane de salariaţi au ajuns în şomaj tehnic.

    Reprezentanţii Institutului de Statistică au precizat că au avut probleme în colectarea datelor din cauza pandemiei şi că informaţiile pot avea o acurateţe mai redusă.

    „(…) Aceste dificultăţi au fost de­ter­minate, în principal, de accesul di­ficil la documentele financiar- con­ta­bile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefi­nalizarea la timp a acestor docu­mente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea. În câştigul salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare“, se arată în precizările metodologice ale INS care însoţesc datele privind câştigul salarial din luna aprilie.

    Dincolo de fabricarea autovehiculelor, creşteri salariale importante, cuprinse între 20 şi 40% au fost înregistrate în sectoare precum fabricarea de mobilă, silvicultură, fabricarea încălţămintei, fabricarea anvelopelor sau chiar în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.

    „Salariile au crescut şi datorită inflaţiei, pentru că totul s-a scumpit. Eu ştiu la virgulă preţurile tuturor ingredientelor pe care le folosesc în restaurant şi vă spun că s-au scumpit, la muştar şi la unt preţurile sunt duble. E absurd să avem preţuri extrem de mari, salarii mici în privat şi salarii mari la stat, sunt ospătari care se duc să se angajeze la stat pentru că sunt salariile mai mari“, a mai spus Tudor Aposteanu.

  • Pensia medie lunară a crescut cu 16% în primul trimestru, faţă de T1 2020

    Conform INS, comparativ cu trimestrul I al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 34 de mii de persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 5 mii de persoane.

    „Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 16,0% , respectiv cu 16,2%”, a arătat INS.

    Comparativ cu ultimul trimestru al anului 2020, numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 24 de mii de persoane, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu 14 mii de persoane.

    De asemenea, comparativ cu trimestrul IV al anului 2020, pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 0,9% ṣi respectiv cu 0,4%.

    „Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în judeṭul Giurgiu ṣi 14 la 10 în judeṭele Botoṣani ṣi Vaslui”, a mai transmis INS, referitor la situaţia înregistrată în primul trimestru al anului în curs.

    Şi pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 849 de lei (1269 lei în judeţul Botoṣani, 1276 lei în judeṭul Giurgiu, 1296 lei în judeṭul Vrancea faţă de 2118 lei în judeṭul Hunedoara, 2017 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 1886 lei în judeṭul Braṣov).

  • Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 4,2% în aprilie, comparativ cu luna precedentă

    Conform INS, scăderi au fost înregistrate în aprilie, comparativ cu martie 2021, în industria extractivă (-7,1%) şi în industria prelucrătoare (-4,1%).

    Pe marile grupe industriale scăderi au înregistrat: industria energetică (-11,1%), industria bunurilor de capital (-8,0%), industria bunurilor intermediare (-2,0%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-1,6%). Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 0,6%.

    Comparativ cu aprilie 2020, cifra de afaceri din industrie în aprilie 2021, a crescut pe ansamblu cu 89,2% datorită creşterii înregistrate în industria prelucrătoare (+92,5%) şi în industria extractivă (+15,6%).

    Pe marile grupe industriale creşteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (+183,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+151,3%), industria bunurilor intermediare (+68,0%), industria
    energetică (+60,5%) şi industria bunurilor de uz curent (+37,6%).

    Potrivit INS, cifra de afaceri din industrie, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, a crescut pe ansamblu cu 20,8% datorită creşterii industriei prelucrătoare (+21,2%) şi industriei extractive (+10,1%).

    Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+40,5%), industria bunurilor de capital (+29,6%), industria bunurilor
    intermediare (+23,1%) şi industria bunurilor de uz curent (+7,1%). Industria energetică a scăzut cu 2,4%.

  • Ce fel de criză economică este aia când salariile cresc?

    Conform unei analize ZF făcute pe baza datelor de la INS – Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu net în luna martie 2021 a fost de 3.547 de lei, în creştere cu 7,7% faţă de martie 2020, atunci când a venit criza COVID-19, când s-a închis economia, când companiile şi-au trimis oamenii acasă, iar multe businessuri s-au închis.

    Deci într-un an de criză, cea mai mare cel puţin din ultimii 100 de ani, salariile au crescut.

    În Bucureşti salariul a crescut cu 8,1%, de la 4.393 de lei la 4.784 de lei, adică 970 de euro. În Cluj, a doua zonă din România care are un salariu peste 4.000 de lei, în martie 2021 câştigul mediu net a fost de 4.314 lei, în creştere cu 10,7%, faţă de martie 2020, deci peste creşterea medie pe economie. Salariile din Timiş au crescut cu 11,4%, de la 3.397 de lei la 3.785 de lei.

    Braşovul a avut o creştere spectaculoasă de 13%, de la 2.959 de lei la 3.348 de lei.

    La polul opus, judeţul Caraş-Severin, cu capitala la Reşiţa, a fost singurul care a înregistrat o scădere a salariului mediu, de la 2.865 de lei în martie 2020, la 2.748 de lei în martie 2021.

    În Suceava, salariul mediu a crescut de la 2.479 de lei la 2.678 de lei, adică cu 8%. În Vaslui salariul a crescut cu numai 3,4%, de la 2.671 de lei la 2.762 de lei.

    Deşi a avut o creştere de 11% anul trecut, câştigul din Covasna este de numai 2.704 lei. Craiova a avut o creştere să o cauţi cu lupa, de numai 1,7%, de la 2.996 de lei, la 3.046 de lei.

    Aşa arată datele statistice la nivel naţional.

    Rezultatele nu sunt chiar atât de rele pentru o perioadă în care economia s-a confruntat cu cea mai violentă criză din istorie, într-un interval atât de redus de timp.

    Chiar şi în aceste condiţii, veniturile salariale au crescut, spre deosebire de criza precedentă din 2008/2009, când căderea economică a dus la pierderea a 700.000 de locuri de muncă.

    Acum economia nu a pierdut nimic, iar presiunea de a găsi forţă de muncă a revenit în actualitate.

    Toată Europa se confruntă cu aceeaşi problemă, de a găsi oameni care să lucreze.

    Florin Godeanu, Country Manager al firmei de recrutare Adecco România şi Ungaria, spune că ai săi colegi din alte state europene „ne-au sunat să trimitem din România candidaţi acolo, pentru că au nevoie de noi angajaţi”.

    Presa internaţională de business abundă de analize privind criza de pe piaţa forţei de muncă la nivel european şi presiunea pe creşterea salariilor.

    Nu ştiu dacă în România creşterea salariilor va aduce forţă de muncă având în vedere că diferenţele salariale faţă de Europa sunt în continuare foarte mari.

    Chiar şi în condiţiile în care salariile vor creşte, companiile s-ar putea să nu găsească forţă de muncă.

    Conform ZF, pentru prima dată celebrul brand de ciorapi Calzedonia a închis o fabrică externă, şi tocmai în România, la Arad, unde avea 400 de angajaţi. „Este prima închidere din istoria grupului, dar nu găseam oameni.” În Arad salariul mediu a fost în martie 2021 de 3.014 lei, în creştere cu 7,3%.

    Nu am citit integral PNRR-ul, planul prin care guvernul vrea să ia 29,2 de miliarde de euro de la Bruxelles, dar nu prea am văzut capitole speciale dedicate pieţei forţei de muncă, punerii pe masă a unor politici de a atrage forţă de muncă, de unde se poate, astfel încât companiile să-şi continue investiţiile  şi să nu închidă operaţiunile din motive de personal.

    Redeschiderea HoReCa a dus la mutarea oamenilor din logistică către acest sector, unde se refugiaseră când a apărut criza, acum un an.

    Cu tot cu bacşiş, câştigul în HoReCa depăşeşte 1.000 de euro şi poate ajunge până la 2.000 de euro net, dar aceşti bani sunt gri, în sensul că firmele oferă contracte de muncă doar pe salariul minim pe economie, 1.386 de lei, adică 280 de euro. Să vedeţi când restaurantele din Italia, Spania, Franţa, Anglia se vor redeschide cu totul, ce exod va fi din România către aceste zone.

    La nivelul salariilor mari, piaţa nu a murit deloc în criză, ci dimpotrivă, companiile au încercat să îşi acopere poziţiile deschise, sperând la o ofertă mai mare de candidaţi, ceea ce, de multe ori, nu s-a întâmplat.

    Conform managero.ro, un site de recrutare pentru poziţii de la 1.500 de euro în sus, deţinut de George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri de pe piaţă, o companie germană cu operaţiuni regiunea Europei Centrale şi de Est oferă 3.000 de euro net pentru postul de strategic buyer.

    O multinaţională britanică vrea să angajeze un director de HR, poziţia fiind la Zagreb, Croaţia, şi oferă un salariu fix de 3.500 de euro net. Se mai pot adăuga şi bonusuri.

    O companie din energie caută un avocat senior căruia să-i ofere 4.800 de euro net, sediul fiind în Bucureşti.

    Un director de clinică, localizată în Bucureşti, „costă” de la 5.000 de euro în sus.

    Dacă această criză a COVID-ului a dus la o creştere a salariilor, mulţi se pot gândi că nu a fost o situaţie tocmai rea şi, cine ştie, poate mai vor să vină astfel de crize.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)