BusinessMagazin

Tag: impozite

  • Taxele şi impozitele datorate ANAF nu se pot plăti online. Platforma nu este funcţională. Ce promitea ministrul Finanţelor la preluarea mandatului

    Taxele şi impozitele care trebuiesc plătite Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nu se pot achita online, pe ghiseul.ro, platforma nefiind funcţională.

    La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, ANAF anunţa că persoanele fizice îşi pot plăti obligaţiile fiscale prin intermediul www.ghiseul.ro şi că a finalizat procedura de achiziţie publică a serviciilor de acceptare a plăţilor online de taxe şi impozite cu ajutorul cardului bancar, prin Sistemul Naţional Electronic de Plăţi.

    Pe de altă parte, ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat în cadrul audierilor din Parlament că orice taxă sau impozit ce nu poate fi plătit online se anulează.

    Surse din cadrul ANAF au precizat, pentru MEDIAFAX, că sistemul electronic este gestionat de Ministerul Comunicaţiilor şi că se vor face verificări pentru a se remedia problemele apărute.

  • Cum şi la ce termene se plătesc impozitele datorate bugetului local

    Impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri şi impozitul pe mijloacele de transport aferente anului fiscal 2017 se pot plăti în două rate egale până la data de 31 martie 2017, inclusiv, şi 30 septembrie 2017, inclusiv.

    Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, impozitului pe terenuri şi impozitului pe mijloacele de transport datorat pentru întregul an fiscal 2017, de către persoanele fizice, până la data de 31 martie 2017 inclusiv, se acordă o bonificaţie de 10%. Prin plata cu anticipaţie se înţelege stingerea obligaţiei de plată a impozitului datorat aceluiaşi buget local în anul fiscal 2017, până la data de 31 martie 2017 inclusiv.

    Impozitul anual, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

  • Cum şi la ce termene se plătesc impozitele datorate bugetului local

    Impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri şi impozitul pe mijloacele de transport aferente anului fiscal 2017 se pot plăti în două rate egale până la data de 31 martie 2017, inclusiv, şi 30 septembrie 2017, inclusiv.

    Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, impozitului pe terenuri şi impozitului pe mijloacele de transport datorat pentru întregul an fiscal 2017, de către persoanele fizice, până la data de 31 martie 2017 inclusiv, se acordă o bonificaţie de 10%. Prin plata cu anticipaţie se înţelege stingerea obligaţiei de plată a impozitului datorat aceluiaşi buget local în anul fiscal 2017, până la data de 31 martie 2017 inclusiv.

    Impozitul anual, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

  • De azi românii nu vor mai fi obligaţi să stea la cozi la ghişee pentru a-şi plăti taxele şi impozitele

    Persoanele fizice îşi pot plăti din 14 decembrie 2016 obligaţiile fiscale şi prin intermediul site-ului www.ghiseul.ro. ANAF a finalizat procedura de achiziţie publică a serviciilor de acceptare a plăţilor online de impozite, taxe şi contribuţii cu ajutorul cardului bancar, prin Sistemul Naţional Electronic de Plăţi, şi a încheiat cu trei bănci un Acord cadru valabil 32 de luni.

    În prezent, există şi posibilitatea achitării obligaţiilor fiscale în numerar sau prin card bancar la casieriile unităţilor Trezoreriei Statului, prin virament (ordin de plata, internet banking etc) sau prin mandat poştal. Ultimele două zile au fost dedicate asigurării funcţionării optime şi compatibilizării sistemelor informatice ale AADR şi MFP – ANAF.
    Categoriile de impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi plătite online (prin internet) de către persoanele fizice, prin intermediul cardurilor bancare sunt prevăzute în OMFP nr. 1.376/2016

    “Pentru maximizarea eficienţei economice a achiziţiei şi păstrarea posibilităţii adaptării comisioanelor la volumul plăţilor, BCR, Banca Transilvania şi Garanti Bank au semnat cu ANAF Acordul cadru conform căruia, periodic, este aleasă oferta cu preţul cel mai mic şi este semnat un contract subsecvent pentru maxim 12 luni. Primul contract subsecvent va fi semnat cu Garanti Bank, care va percepe ANAF un comision de 0,24%, dar nu mai mult de 14,40 lei, din valoarea fiecărei plăţi efectuate electronic de contribuabil”, se arată într-un comunicat ANAF.

  • România a urcat pe cinci poziţii în clasamentul global Paying Taxes 2017 calculat de PwC

    România a urcat 5 poziţii, până pe locul 50, în clasamentul global PwC Paying Taxes 2017, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume, informează PwC.

    În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, acesta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (40,3%) şi cea globală (40,6%).

    La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, România este printre performerii Europei Centrale şi de Est, cu 161 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 164 de ore şi un nivel global de 251 de ore.

    În privinţa numărului de plăţi de impozite şi taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie globală de 25,6 de plăţi şi una a Uniunii Europene de doar 11,8 plăţi anual.

    „Se observă că multe dintre statele din Europa Centrală şi de Est au făcut progrese în ultimul an în ceea ce priveşte uşurarea plăţii taxelor. Astfel, Cehia a făcut un salt de pe locul 122 până pe poziţia 53 în clasament, Polonia a urcat de pe locul 58 pe poziţia 47, Slovacia a urcat de pe locul 73 pe 56, Ungaria a urcat de pe locul 95 pe 77, iar Bulgaria de pe 88 pe 83. O evoluţie spectaculoasă a avut şi Moldova, care a urcat pe poziţia 31 în clasamentul Paying Taxes, faţă de locul 78 înregistrat anul trecut. Acest lucru subliniază că suntem într-o competiţie regională din ce în ce mai intensă privind uşurarea plăţii taxelor şi a reducerii poverii fiscale, iar România ar trebui să continue şi să intensifice ritmul măsurilor fiscale pozitive luate în ultimii ani pentru a se poziţiona ca o destinaţie mai atractivă pentru investiţii”, spune Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Paying Taxes 2017 ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.

    Raportul Paying Taxes analizează uşurinţa plăţii taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligaţiile de raportare şi de plată a taxelor impuse, şi numărul de plăţi pe care trebuie să le facă o companie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. Anul trecut, România s-a clasat pe poziţia 55.

  • UDMR Cluj apără panoul cu mesajul “Salvăm Clujul de Bucureşti”: Nu este segregaţionist

    UDMR Cluj susţine că panoul cu mesajul „Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”, precizând că textul nu este unul segregaţionist, ci se referă la descentralizarea fiscală, care va ajuta atât maghiarii, cât şi românii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, a declarat, marţi, presei, că prin acest demers, UDMR cere ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, pentru realizarea unor proiecte de investiţii.

    “Mesajul <<Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala>>, de pe panoul amplasat în cadrul unei acţiuni de precampanie a Uniunii la nivel naţional, este unul axat pe o descentralizare fiscală. Nu numai UDMR a vorbit de această chestiune, şi partidele româneşti au vorbit ani de zile de acest fapt, Nu este un mesaj segregaţionist, este vorba despre o descentralizare fiscală, ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, să avem din ce realiza marile investiţii în infrastructură”, a spus Csoma.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UDMR Cluj apără panoul cu mesajul “Salvăm Clujul de Bucureşti”: Nu este segregaţionist

    UDMR Cluj susţine că panoul cu mesajul „Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”, precizând că textul nu este unul segregaţionist, ci se referă la descentralizarea fiscală, care va ajuta atât maghiarii, cât şi românii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, a declarat, marţi, presei, că prin acest demers, UDMR cere ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, pentru realizarea unor proiecte de investiţii.

    “Mesajul <<Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala>>, de pe panoul amplasat în cadrul unei acţiuni de precampanie a Uniunii la nivel naţional, este unul axat pe o descentralizare fiscală. Nu numai UDMR a vorbit de această chestiune, şi partidele româneşti au vorbit ani de zile de acest fapt, Nu este un mesaj segregaţionist, este vorba despre o descentralizare fiscală, ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, să avem din ce realiza marile investiţii în infrastructură”, a spus Csoma.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care scade taxele şi impozitele pentru locuitori

    Primarul oraşului de pe Bega, Nicolae Robu, a anunţat, marţi, scăderi de impozite şi taxe locale pentru anul 2017. Astfel, impozitele pentru clădiri rezidenţiale în proprietatea persoanelor fizice vor scădea de la 0,1 la sută din valoarea de impozitare cât a fost în acest an, la 0,08 la sută, minimul prevăzut de lege, scrie renasterea.ro

    Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul va scădea de la 0,6 la sută în 2016, la 0,2 la sută în 2017. Pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri rezidenţiale va scădea anul viitor de la 0,1 la sută, la 0,08 la sută, în timp ce pentru clădirile nerezidenţiale va rămâne tot de la unu la sută.

    Taxa pentru reclamă şi publicitate se va menţine la aceeaşi valoare. În schimb, impozitul pe spectacole, care s-a situat între doi şi cinci la sută în acest an, va deveni zero în 2017. Va fi menţinută bonificaţia de zece la sută pentru plata anticipată integrală a impozitelor până la 31 martie şi va exista o scutire de impozit pentru clădirile la care s-au efectuat lucrări de creştere a calităţii arhitectural-ambientale.

    Mijloacele de transport hibride au avut o scutire de 95 la sută din impozit şi vor plăti zero lei anul viitor. Impozitul pentru navele de transport şi agrement va sădea de la 1.190 la 500 de lei. De asemenea, vor exista unele scăderi la costurile certificatelor de urbanism şi pentru racordarea la reţelele de utilităţi.

    Vor fi micşorate taxele pentru restaurante, cluburi şi alte activităţi asemănătoare, fiind favorizate cele cu suprafeţe mari, de peste 500 mp, care plăteau 4.000 de lei. Astfel, pentru suprafeţe între 501 şi 700 mp, taxa va fi de 1.000 de lei, între 701 şi 900 mp, va fi 1.500 de lei, iar peste 900 mp, taxa va fi de 2.000 de lei.

  • Oraşul din România care scade taxele şi impozitele pentru locuitori

    Primarul oraşului de pe Bega, Nicolae Robu, a anunţat, marţi, scăderi de impozite şi taxe locale pentru anul 2017. Astfel, impozitele pentru clădiri rezidenţiale în proprietatea persoanelor fizice vor scădea de la 0,1 la sută din valoarea de impozitare cât a fost în acest an, la 0,08 la sută, minimul prevăzut de lege, scrie renasterea.ro

    Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul va scădea de la 0,6 la sută în 2016, la 0,2 la sută în 2017. Pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri rezidenţiale va scădea anul viitor de la 0,1 la sută, la 0,08 la sută, în timp ce pentru clădirile nerezidenţiale va rămâne tot de la unu la sută.

    Taxa pentru reclamă şi publicitate se va menţine la aceeaşi valoare. În schimb, impozitul pe spectacole, care s-a situat între doi şi cinci la sută în acest an, va deveni zero în 2017. Va fi menţinută bonificaţia de zece la sută pentru plata anticipată integrală a impozitelor până la 31 martie şi va exista o scutire de impozit pentru clădirile la care s-au efectuat lucrări de creştere a calităţii arhitectural-ambientale.

    Mijloacele de transport hibride au avut o scutire de 95 la sută din impozit şi vor plăti zero lei anul viitor. Impozitul pentru navele de transport şi agrement va sădea de la 1.190 la 500 de lei. De asemenea, vor exista unele scăderi la costurile certificatelor de urbanism şi pentru racordarea la reţelele de utilităţi.

    Vor fi micşorate taxele pentru restaurante, cluburi şi alte activităţi asemănătoare, fiind favorizate cele cu suprafeţe mari, de peste 500 mp, care plăteau 4.000 de lei. Astfel, pentru suprafeţe între 501 şi 700 mp, taxa va fi de 1.000 de lei, între 701 şi 900 mp, va fi 1.500 de lei, iar peste 900 mp, taxa va fi de 2.000 de lei.

  • Aroganţă de primar de România: cum a reuşit să scape de plata taxelor şi impozitelor pe viaţă

    Unicat în România. Hotărâre de Consiliu Local cu autodedicaţie. Primul efect al acestei hotărâri e că edilul Gheorghe Matei nu va mai plăti impozite pentru cele peste 100 hectare pe care le are în comună

    Comuna Răteşti are, în total, trei cetăţeni de onoare, toţi trei gratulaţi din 2011. Unul dintre ei este Tudor Petrică, fostul viceprimar al comunei, beneficiar post-mortem al titlului care nu-i mai aduce, practic, nici măcar o oarecare satisfacţie personală, ca să nu mai vorbim de vreun avantaj material, un altul este Marin Nicolescu, un localnic cu dublă cetăţenie româno-americană, răsplătit pentru „seriozitate şi probitate deosebită” şi Gheorghe Matei, actualul edil şef al comunei, cel mai câştigat de pe urma acestei recunoaşteri, „adjudecată” după o şedinţă maraton, în care acordarea titlurilor s-a făcut pentru toţi trei, la calup, ca să nu bată flagrant la ochi.

    În cazul primarului, argumentul care a stat la baza acordării titlului a fost „activitatea depusă, cu numeroase trofee şi premii”, exemplificate într-o expunere de motive făcută de Liviu Roşescu, secretarul comunei Răteşti, dispoziţiile hotărârii fiind duse la îndeplinire de însuşi primatul Matei. Practic, din 2011, edilul şef nu mai datorează localităţii pe care o păstoreşte niciun leu, pentru că – surpriză! – potrivit unei alte hotărâri a aceluiaşi consiliu local, persoanele cărora li s-a conferit titlul de cetăţean de onoare al comunei Răteşti sunt scutite, începând cu data acordării acestui titlu, de la plata taxelor şi impozitelor locale. Altfel spus, primarul Gheorghe Matei a şi centrat, a şi dat cu capul în toată această hotărâre de consiliu local unicat în România şi care din punct de vedere moral lasă semne de întrebare.
    „Am într-adevăr 101 hectare”

    Iar primarul ar fi datorat bugetului local ceva sume importante, având în vedere averea pe care şi-a agonisit-o în timp. Potrivit declaraţiei sale de avere, edilul deţine împreună cu soţia, în comuna Răteşti, patru terenuri agricole ce însumează peste 100 de hectare, o casă de 288 de metri pătraţi şi două anexe, o camionetă cumpărată în 2004 şi un autoturism Renault Megane, achiziţionat la începutul actualului mandat. „Am, într-adevăr 101 hectare… Nu ştiu să vă spun exact cât aş fi datorat ca impozit pentru ele, nu le-am luat pe toate odată, ci cu bucata, cu bucata, în timp, nu am avut 100 de hectare deodată. Am făcut asta pentru mine, pentru copiii mei, pentru nepoţii mei, ca să-mi fac o fermă. De doi ani nu mai lucrez acest teren, că nu mai e rentabilă producţia pe care o facem acolo, şi l-am lăsat de păşune…”, a mărturisit pentru „Jurnal de Argeş”, Gheorghe Matei.

    Cititi mai multe pe www.jurnaluldearges.ro