BusinessMagazin

Tag: Impact

  • De ce trebuie de fapt să stăm acasă pe timpul epidemiei de coronavirus. Contează cu adevărat sau nu?

    Viteza cu care epidemia se răspândeşte poate avea un impact imens pentru consecinţele acesteia. Epidemiologii se tem cel mai mult că sistemul de sănătate ar putea fi depăşit de o explozie a bolilor care necesită spitalizarea a mult mai mulţi oameni decât pot fi trataţi, potrivit discuţiilor din presa internaţională. În plus, dacă viteza de răspândire a virusului scade, şansele de realizare a unui vaccin în timp util este mai mare. 
     
    Un grafic devenit viral în mediul online arată de ce este cu adevărat important să respectăm recomandările autorităţilor de a nu ieşi din casă decât dacă este neapărat necesar. 
     
    „Chiar dacă nu reduci numărul total de cazuri, încetinirea ritmului cu care se răspândeşte epidemia este critic” a scris Carl Bergstrom, biolog la Universitatea din Washington într-o postare pe Twitter referitoare la acest grafic. 
    Acesta a fost creat de organizaţia CDC (Centers for Disease Control and Prevention), principalul institut de sănătate naţională a Statelor Unite şi adaptat de consultantul Drew Harris. Ulterior, acesta a devenit viral în mediul online după ce a fost publicat de The Economist. 
     

  • Afacerea care vrea sa revoluţioneze interacţiunea dintre medici şi pacienţi printr-o platformă bazată pe tehnologia pe inteligenţă artificială

    Prin intermediul MedicAI, pacienţii au posibilitatea de a-şi stoca în cloud CD-urile sau stickurile cu investigaţiile imagistice realizate. Câştigul? Analizele pot fi văzute de oriunde şi oricând şi integrate cu sistemele clinicilor, favorizând astfel colaborarea dintre doctori. Proiectul MedicAI a prins contur şi are deja mai mulţi susţinători care cred în potenţialul ideii. „Pe partea de sisteme medicale, există diferenţe majore de la o ţară la alta. Medicina este la fel peste tot, dar sistemele diferă, iar acest lucru poate să afecteze adopţia din punctul de vedere al reglementărilor specifice fiecărei ţări. Vedem însă câteva ţări posibile în Europa de Vest şi ţările din regiune, sau calea MedicAI poate fi Africa sau Asia”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mircea Popa, CEO-ul şi fondatorul MedicAI, cu privire la planurile start-up-ului de extindere în afara România. Astfel, anul acesta echipa MedicAI va testa mai multe pieţe şi va vedea de unde va avea cel mai bun feedback pentru a face următoarea investiţie.

    Până în prezent, start-up-ul a atras în total finanţări de aproape 600.000 euro, din care 500.000 euro au fost obţinuţi la finalul anului trecut de la fondurile de investiţii D Moonshots şi Roca X. Pentru a se putea extinde însă în străinătate într-un ritm susţinut, MedicAI mai are nevoie de încă o rundă de finanţare la finalul acestui an.

    „Finanţările luate până acum ne vor ajunge până la finalul anului. Vom avea nevoie de mult mai mulţi bani decât am avut nevoie până acum pentru a ne dezvolta. Planul nostru este ca la finalul anului să luăm o finanţare de 2 milioane de euro, bani care să ne permită să ne extindem în alte câteva ţări, să avem prezenţă acolo şi să ne dezvoltăm mult mai agresiv”, a punctat el.

    Ce face însă mai exact MedicAI? Platforma, bazată pe tehnologia pe inteligenţă artificială, le oferă pacienţilor posibilitatea de a-şi stoca în cloud CD-urile sau stickurile cu investigaţiile imagistice realizate, pe care le pot vizualiza apoi de oriunde şi oricând, depozitându-le pe termen lung. De asemenea, utilizatorii MedicAI pot da acces mai multor doctori la imaginile medicale stocate în contul lor, platforma integrându-se cu sistemele clinicilor medicale. Astfel, clinicile pot trimite spre exemplu analizele imagistice pacienţilor direct prin platforma proprie sau să colaboreze cu alte clinici. Ca atare, platforma MedicAI permite în acelaşi timp şi colaborarea medicilor direct în cloud, atât între ei, cât şi împreună cu pacienţii lor.

    „Avem deja doctori care folosesc MedicAI în diferite sisteme şi în diferite ţări, cum ar fi Franţa. Sunt doctori care au legătură cu România, sau care fac turism medical. Platforma noastră ajută foarte mult navigatorii medicali – cei care duc pacienţii din România care nu pot găsi aici tratamentul adecvat, în spitale din străinătate”, a explicat Mircea Popa.

    De la lansarea MedicAI la jumătatea anului trecut şi până în prezent, pe platformă sunt stocate cazurile a circa 2.000 de pacienţi, iar circa 200 de medici o folosesc în mod real, la care se adaugă şi alţi doctori care o testează momentan.
    „Noi ne-am propus ca anul acesta să ajungem la 1.000 de medici în platformă, nu doar din România, ci şi din alte câteva ţări din Europa”, a punctat el referitor la ţintele propuse pentru 2020.

    Modelul de business al MedicAI nu este încă definitivat, însă start-up-ul vrea ca platforma să rămână mereu gratuită pentru pacienţi, iar clinicile medicale să fie cele care să susţină accesul gratuit al pacienţilor în platformă.

    „Totodată vom avea mereu o componentă gratis pentru doctori, la fel ca modelul Dropbox – foloseşti gratis serviciul pentru o anumită capacitate de stocare, iar dacă vrei mai mult, începi să plăteşti. Încă explorăm modelul de business. O variantă ar fi ca spitalele şi clinicile să plătească pentru ca medicii care lucrează pentru ele să aibă acces în platformă”, a precizat CEO-ul şi fondatorul MedicAI. 
    În prezent, echipa MedicAI numără 20 de persoane, însă la început start-up-ul a pornit la drum cu 5-6 membri. 

    Proiect: ebriza
    Ce face? Soluţie software în cloud pentru emiterea de bonuri fiscale şi gestionarea întregii afaceri din domeniul ospitalităţii
    Investiţie iniţială: 70.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 500.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: minimum 200.000 euro
    Invitat: Cristian Dinescu, cofondator al ebriza

    Proiect: InnerTrends
    Ce face? Platformă de analiză a datelor pentru a ajuta companiile să înţeleagă ce îi determină să cumpere sau nu un produs
    Finanţare în curs: 1,2 milioane euro
    Invitat: Claudiu Murariu, cofondator şi CEO al InnerTrends

    Proiect: MOCAPP
    Ce face? Platformă online ce pune în legătură agenţiile de marketing şi brandurile cu influencerii potriviţi pentru proiectele lor
    Investiţie iniţială: 65.000 euro
    Finanţare primită până acum: 200.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: circa 200.000 euro
    Invitat: Florin Grozea, fondator MOCAPP

    Proiect: Questo
    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru turism prin intermediul căreia utilizatorii pot explora diferit oraşele şi locurile turistice atunci când călătoresc
    Finanţare totală primită până acum: 300.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: 500.000 euro
    Invitat: Alexandru Govoreanu, cofondator Questo

    Proiect: SecurifAI
    Ce face? O soluţie de analiză a înregistrărilor de la camerele video de supraveghere cu ajutorul inteligenţei artificiale
    Finanţare primită până acum: 200.000 euro
    Evaluare proiect: 1 milion euro
    Invitaţi: Radu Ionescu şi Valeriu Filip, cofondatorii SecurifAI

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Ce afaceri are gigantul Huawei în România şi care este impactul acestora asupra economiei locale

    ”Am discutat de fiecare dată despre investiţiile pe care le-am făcut în România şi am prezentat mai multe cifre, iar acum, alături de Oxford Economics, a sosit timpul să oferim o imagine mult mai detaliată a lucrurilor pe care am fost în stare să le realizăm aici, pentru România, pentru clienţii şi angajaţii noştri, dar şi pentru dezvoltarea companiei. Succesul Huawei este în strânsă legătură cu succesul partenerilor noştri, astfel că o relaţie bazată pe încredere şi respect reciproce este crucială pentru buna funcţionare a afacerilor”, a declarat George Zhang, CEO Huawei România.

    ”Impactul economic al unei companii asupra unui stat în care aceasta activează nu e întotdeauna uşor de observat, însă cu ajutorul instrumentelor potrivite, Oxford Economics poate oferi cifre exacte despre toate informaţiile relevante. După 17 ani de activitate pe piaţa din România, era timpul ca Huawei să ofere o imagine completă a contribuţiilor pe care le-a făcut asupra economiei locale, atât direct, cât şi indirect. Ne bucurăm foarte tare că am putut sprijini Huawei România în privinţa realizării acestui raport şi sperăm să fie bine primit de comunitate”, a declarat Pete Collings, Director of Economic Impact Consulting, Europe & Middle East, în cadrul Oxford Economics, referindu-se la un studiu asupra impactului Huawei în România.

    Intrarea companiei pe piaţa locală a avut loc în anul 2003, iar subsidiara Huawei Technologies SRL a fost înfiinţată în 2007, pentru a superviza activităţile din România. În prezent, Huawei are mai bine de 2.000 de angajaţi direcţi şi parteneriate satrategice cu cei patru mari operatori de telecomunicaţii, susţinând astfel dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii şi stimulând totodată creşterea numărului de locuri de muncă. În total, Huawei a contribuit la susţinerea a 6.320 de locuri de  muncă în România, în 2018. Cele mai importante departamente în care activează angajaţii direcţi ai companiei sunt:

    ·      Centrul de Servicii Globale (GSC), care oferă asistenţă pentru activităţile enterprise şi de reţelistică desfăşurate de Huawei în Europa.

    ·      Centru de Servicii Comune de Contabilitate (ASSC), care oferă asistenţă pentru dezvoltarea afacerilor Huawei în filialele din Europa.

    ·      Biroul local, care supraveghează relaţiile cu clienţii şi obiectivele de afaceri în România.

    În paralel, contribuţiile totale ale Huawei la PIB-ul României, în 2018, se ridică la 219 milioane de euro, distribuiţi astfel:

    ·      124 de milioane de euro reprezintă contribuţiile directe ale companiei la economia României

    ·      35 de milioane de euro sunt reprezentaţi de contribuţiile indirecte ale companiei, prin intermediul lanţului de aprovizionare

    ·      60 de milioane de euro reprezintă contribuţiile induse de către Huawei, care se referă la beneficiile mai largi datorate plăţii salariilor, angajaţii companiei şi ai furnizorilor reinvestind o parte din aceşti bani pe piaţa locală.

    De asemenea, Huawei a plătit taxe în valoare de 53 de milioane de euro către statul român, în 2018, iar alte 31 de milioane de euro reprezintă taxe plătite prin intermediul lanţului de aprovizionare şi prin achiziţiile făcute de clienţi ce au cumpărate produse Huawei. Valoarea taxelor plătite acoperă plata salariilor a 4.800 de profesori sau a 3.600 de cadre medicale, echivalent cu salariul mediu pentru fiecare dintre aceste profesii.

    Contribuţiile Huawei către economia României au crescut rapid între anii 2014 şi 2018, când s-a înregistrat în fiecare an o creştere cu 20% a acestora. În acelaşi timp, angajările făcute de către companie au crescut cu câte 15% pe an. 

    Huawei investeşte si in resursa umana – astfel, a introdus în România programul ”Rising Stars”, pentru noii angajaţi ai companiei, prin care aceştia sunt ajutaţi să se integreze rapid în sistemul global de afaceri al Huawei.

     

  • Dezvoltatorii va trebui să facă noile apartamente după chipul şi asemănarea fetelor, pentru că băieţii preferă să rămână la mama acasă

    1. Băieţii pleacă mai târziu de acasă şi fetele mai devreme.
    Conform unor date de la Institutul Naţional de Statistică citate de Hotnews, jumătate dintre bărbaţii români cu vârsta între 30 şi 34 de ani locuiesc cu părinţii.
    De asemenea, sunt peste un milion de români, băieţi şi fete, cu vârsta între 29 şi 34 de ani care stau cu părinţii.
    Iar această tendinţă este de creştere.
    Acum 20 de ani, doar trei din zece bărbaţi români locuiau cu părinţii, iar astăzi sunt 5 din 10.
    Faptul că băieţii stau mai mult cu părinţii însemnă o modificare socială importantă, care va însemna o lipsă de cerere pe piaţa imobiliară.
    Daniel David, cel mai cunoscut psiholog român, spune, citat de Hotnews: Cauza principală pentru care băieţii stau mai mult cu părinţii este cea economică, adică nu au bani pentru chirie sau pentru rata unui apartament. Ponderea ratei pentru un apartament dintr-un salariu mediu a scăzut la 60%, faţă de 250% acum 10 ani.
    Eu cred mai degrabă că bărbaţii preferă confortul din familie, rufele călcate, masa pusă şi să-şi păstreze banii lor. Dar mai mult decât atât, având mult mai multe opţiuni feminine şi multe prejudecăţi care s-au eliminat, preferă să nu-şi asume prea multe responsabilităţi.
    2. Fetele pleacă de acasă mult mai repede, în jurul vârstei 25,8 ani, conform datelor Eurostat, în timp ce băieţii pleacă la 30,3 ani.
    Asta înseamnă că fetele încep să-şi caute unde să stea mult mai devreme şi dacă găsesc un job bun se gândesc mai degrabă să-şi cumpere un apartament, decât să stea în chirie, ca o măsură de siguranţă şi de independenţă.
    În aceste condiţii, dezvoltatorii trebuie să se gândească cum proiectează viitoarele locuinţe, astfel încât să acomodeze „mai multe dulapuri în casă”.
    Pentru că băieţii preferă să rămână acasă la mama, fetele vor locui mai degrabă singure.
    În aceste condiţii, o soluţie pe care am dat-o unor designeri era de a face dulapuri de haine şi de valize (toată lumea vrea să călătorească acum) pe holul de la scara blocului. Deci designul şi siguranţa apartamentelor trebuie făcute mai degrabă pentru fete decât pentru băieţi.
    3. Prima căsătorie a ajuns la vârsta de 33 de ani, faţă de 26 de ani în 1990, conform datelor de la Statistică citate de Hotnews. Asta înseamnă că numărul celor care vor să se angajeze să cumpere o locuinţă va scădea treptat, mai ales în rândul băieţilor.
    Poate nu mai are atât de mult sens din punct de vedere financiar să ai locuinţa ta, atâta timp cât nu eşti căsătorit, iar copiii nu mai apar aşa repede, ci mult mai târziu. Plus că familiile nu mai vor să facă aşa mulţi copii, de la doi în sus, pentru că simt că pierd oportunităţi în viaţă, mai ales fetele, care reuşesc să aibă joburi mai bine plătite şi pe funcţii mai mari.
    Hotnews menţionează că vârsta medie a unui solicitant de credit ipotecar a crescut la 34 de ani în 2019, faţă de 27 de ani în urmă cu zece ani.
    4. Angajaţii vor un job mai aproape de casă.
    Conform unui studiu al eJobs, cea mai importantă platformă de recrutare online din România, aproape jumătate din angajaţi au spus că vor să schimbe jobul, 30% vor o mărire salarială, 24% vor un job mai aproape de casă, iar 22% vizează o dezvoltare profesională.
    Dacă angajaţii vor să aibă un job cât mai aproape de casă şi dacă vor să-şi schimbe locul de muncă pentru acest lucru, asta înseamnă că se vor uita către zonele de dezvoltare imobiliară. Până acum se uitau după job şi nu conta cât timp făcea până la el dus-întors. Dar două ore pe zi începe să însemne mult. Asta înseamnă că dacă-şi găsesc unde să stea, atunci se vor uita şi la joburile din jur, ceea ce va schimba fluxul de interes imobiliar. 
    5. Firmele cu valoare adăugată mare, care pot plăti salarii mari, dacă vor să-şi păstreze angajaţii sau să aducă alţii noi, va trebui să le ofere nu hamace şi mese de ping-pong la serviciu, ci chiar o locuinţă unde să stea.
    Cred că acest trend va câştiga teren, iar aceste companii vor angaja oameni specializaţi pentru a se ocupa de această problemă: fie vor oferi angajaţilor lângă birou apartamente în care să stea cu chirie, fie vor fi un intermediar prin care le vor vinde apartmentele.
    Mai mult te costă fluctuaţia de personal decât această retenţie prin care, dacă poţi să-i oferi unui angajat valoros un apartament – nu gratis – s-ar putea să câştigi mai mult. Poate aşa îi scoate mai repede pe băieţi de lângă oala cu ciorbă a mamelor.
    6. Angajaţii, în special cei tineri, pe care visează toată lumea să-i angajeze, vor avea nevoie de creşe, grădiniţe şi chiar şcoală lângă birou.
    Complexele de clădiri de birouri şi dezvoltatorii va trebui să aducă creşa, grădiniţa lângă locul de muncă al corporatiştilor, iar acesta va fi un criteriu extrem de important în alegerea unui job sau altul. Problema părinţilor, în special a mamelor, în ziua de astăzi este cu cine lasă copilul sau copiii atunci când sunt mici. Iar acest lucru este mai important decât un salariu.
    Această cerinţă va figura tot mai mult pe lista la care se uită corporatiştii.
    7. Îngheţarea chiriilor din Berlin:
    Sub presiunea străzii, a noii generaţii, administraţia din Berlin, capitala Germaniei, a îngheţat chiriile pe o perioadă de cinci ani. În cea mai puternică economie a Europei numai 50% din nemţi sunt proprietari, iar restul stau cu chirie, de aceea acest lucru contează.
    Sub afluxul din est şi al emigranţilor din Asia şi din Africa, preţurile locuinţelor şi chiriile din Berlin au explodat, devenind nesustenabile, având în vedere că salariile nu cresc atât de repede.
    Dacă modelul din Berlin va avea succes, el se va răspândi în toată Europa. Aviz celor din Cluj, unde chiriile sunt cele mai mari din România, depăşind puterea unui salariu mediu.
    Nu toată lumea este IT-ist, cu un salariu care porneşte de la 1.500 de euro. Foarte mulţi consideră că un salariu de 700 de euro, adică 3.500 de lei net, este bun, dar o chirie de 400 de euro este greu de plătit.
    8. Ce se va întâmpla cu preţul apartamentelor, activele imobiliare, dacă procesul de printare de bani din lume va mai ţine un deceniu?
    După cum arată lucrurile, marile bănci centrale ale lumii vor continua să printeze bani pentru a nu lăsa să intre recesiunea în oasele companiilor şi ale investitorilor. În aceste condiţii, miliardele de euro, dolari, yeni trebuie să-şi găsească o acoperire, mai ales că dobânzile sunt negative. De aceea, banii vor fi băgaţi în real estate, pe pieţele de acţiuni, şi mai puţin în investiţii reale.
    Deşi cererea nu va creşte, preţurile activelor imobiliare se vor majora, pentru a acomoda banii din piaţă.
    Poate aceste idei nu sunt noi, dar ele sunt prezente în viaţa noastră de zi cu zi şi vor avea un impact. 

  • Johnson & Johnson România a lansat primul Hackathon cu proiecte dezvoltate exclusiv pe durata evenimentului

    Descrierea inovaţiei:
    Hackathon4Health a fost lansat la iniţiativa Johnson & Johnson România şi a fost dezvoltat prin implicarea echipelor din toate cele patru divizii ale companiei – medicamente inovatoare, medicamente fără prescripţie, produse pentru consumatori şi dispozitive medicale. Proiectul îşi propune să cristalizeze comunitatea în jurul unei platforme de lucru comune, astfel încât profesionişti din domeniul IT&C să poată propune soluţii digitale pentru sănătate care răspund unor nevoi locale din sistemul de sănătate încă deservite din acest punct de vedere.

    Derulat în primele două ediţii, 2017-2018, sub denumirea Hacking Health Hackathon, proiectul Hackathon4Health a urmat un proces de rebranding cu ocazia ediţiei a treia, din anul 2019. Potrivit reprezentanţilor Johnson & Johnson, Hackathon4Health este primul hackathon pe teme de sănătate din România şi cel mai important eveniment de profil din Europa Centrală şi de Est. Lansată în anul 2017, iniţiativa vine în contextul în care România este unul dintre cele mai importante huburi de IT din regiune, iar utilizarea dispozitivelor mobile este în continuă creştere: la nivel naţional, 87% dintre români deţin un smartphone şi admit că principalele beneficii oferite sunt mobilitatea şi accesibilitatea informaţiilor.

    Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte performanţa şi competitivitatea digitală, în opoziţie cu recomandările venite din partea instituţiilor internaţionale acreditate, atât din zona medicală, cât şi cea economică. Totodată, proiectul doreşte să contribuie la sprijinirea obiectivului de creştere a accesului la tehnologia IT declarat în Agenda pentru Dezvoltare Sustenabilă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Elementul de noutate:
    Elementul diferenţiator al Hackathon4Health constă în faptul că proiectele prezentate juriului la finalul celor 48 de ore de lucru sunt integral dezvoltate pe durata evenimentului.

    Efectele inovaţiei:
    Pentru selectarea celor trei echipe câştigătoare, juriul analizează cinci criterii principale: Minimum Viable Product (MVP) – evaluarea a ceea ce echipa a reuşit să creeze în cele două zile de hackathon, respectiv demonstrarea competenţelor tehnice ale soluţiei; inovaţie – din perspectiva implementării şi a nevoii pe care proiectul o adresează; fezabilitate – posibilitatea reală de a dezvolta cât mai aproape de o versiune finală şi viabilă având la dispoziţie 5.000 de dolari finanţare şi sesiunile de mentorat; impactul potenţial al proiectului asupra sănătăţii populaţiei, în România şi la nivel global, precum şi coeziunea echipei şi aptitudinile de business. În plus, dincolo de fondurile pre-seed şi sesiunile de mentorat şi consiliere pe durata a şase luni, echipele câştigătoare de anul acesta vor avea oportunitatea să îşi prezinte proiectele în cadrul Johnson & Johnson Innovation Lab – o reţea globală dezvoltată de Johnson & Johnson cu scopul de a sprijini antreprenorii în dezvoltarea soluţiilor inovatoare care pot avea un impact pozitiv asupra sănătăţii oamenilor. În total, pe parcursul celor trei ediţii, Hackathon4Health a adus împreună peste 300 de participanţi care au pregătit peste 60 de proiecte. Dintre acestea, nouă au fost câştigătoarele finanţărilor pre-seed de 5.000 de dolari fiecare, oferite de Johnson & Johnson România, şi au fost implicate în sesiunile de mentorat din partea echipelor companiei şi a Smart Everything Everywhere – colaboratori în organizare. Unul dintre proiectele câştigătoare ale ediţiei din anul 2017, o aplicaţie pentru telefonul mobil care să îi ajute pe părinţi să monitorizeze calendarul de vaccinare a bebeluşilor precum şi starea de sănătate a acestora, este deja disponibilă consumatorilor. De asemenea, proiectele câştigătoare din ediţia anului trecut se află în stadii avansate de testare în piaţă şi sunt complet funcţionale.

  • Peisajul imobiliar devine tot mai verde

    Atunci când vorbim de construcţii, oamenii devin conştienţi de avantajele pe termen lung ale soluţiilor verzi – costuri de întreţinere foarte mici, confortul crescut dat de soluţiile construcţiilor eficiente energetic, creşterea calităţii aerului şi în general a wellbeingului. De aceea, poziţionarea unui dezvoltator pe această direcţie creează un avantaj competitiv pe termen lung. Tendinţa este vizibilă în ultimii ani, tot mai mulţi dezvoltatori fiind interesaţi să îşi certifice proiectele, indiferent că vorbim de standardele BREEAM, LEED, DGNB sau Green Homes, dezvoltat local de RoGBC (Consiliul Român pentru Clădiri Verzi). În ultimii 10 ani, numărul clădirilor „verzi” în România a crescut de la 2 la 200, iar dinamica se păstrează având în vedere costurile reduse de întreţinere şi impactul mai mic asupra mediului. BREEAM sau LEED sunt programe de certificare recunoscute la nivel internaţional, care atestă dacă o clădire a fost construită respectând mediul înconjurător. La nivel internaţional au fost dezvoltate peste 20 de sisteme de certificare voluntară, tocmai pentru a susţine astfel de bune practici.
    Spre exemplu dezvoltatorul Impact, unul dintre cei mai mari din domeniu, aşteaptă certificarea BREEAM pentru proiectul rezidenţial Luxuria din zona Expoziţiei din Capitală. Mai mult decât atât, la nivel mondial au început să apară surse de finanţare uriaşe dedicate proiectelor verzi finanţate de marile corporaţii şi instituţii financiare globale care vor să aibă un aport în încetinirea ritmului de încălzire globală.
    Dintre dezvoltatori, primii care au aderat la această practică au fost constructorii de birouri, datorită economiilor la costurile lunare de întreţinere. În ultimii ani însă, pe fondul unei cereri crescute pentru acest tip de produse, dezvoltatorii de proiecte rezidenţiale au devenit tot mai interesaţi de certificarea verde. Indiferent de tipul sau programul de certificare, o astfel de recunoaştere aduce plusvaloare în cota de piaţă a proiectului respectiv.În cazul Greenfield, care a început acum mai bine de 10 ani, se doreşte transformarea în cel mai mare proiect verde din sud-estul Europei, având ca obiectiv reducerea cu 80% a emisiilor de dioxid de carbon. „Greenfield este cred că cel mai mare proiect din Bucureşti construit de un singur dezvoltator. Îl construim de mai bine de 10 ani şi plănuim să construim încă 8 ani. Greenfield este un proiect foarte ambiţios, este apariţia unui orăşel în coasta de nord a Bucureştiului“, a declarat Răzvan Ionescu. Greenfield va fi un oraş care va avea toate facilităţile de care are nevoie orice locuitor al unui cartier, de la centru comercial la spaţiu de servicii, clădire de birouri, transport în comun şi şcoli publice, mai spune Ionescu.
    Printre soluţiile care vor fi implementate se numără utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile: solare şi geotermice, implementarea de sisteme cu eficienţă energetică ridicată, construcţia de acoperişuri şi faţade verzi, gestionarea eficientă şi durabilă a apei, gestionarea deşeurilor, implementarea de soluţii de transport cu emisii reduse şi instalarea de sisteme smart home & smart city.
    În prezent, Impact implementează un parteneriat strategic cu Veolia Energy România, pentru identificarea şi implementarea soluţiilor care vor transforma Greenfield în cel mai mare proiect rezidenţial ecologic din Europa de Est.
    La nivel global, Veolia ajută oraşele şi industriile să gestioneze, să optimizeze şi să folosească eficient resursele lor. Compania oferă o serie de soluţii legate de apă, energie şi materiale – cu accent pe recuperarea deşeurilor – pentru a promova tranziţia către o economie circulară.
    Compania proiectează şi implementează soluţii de specialitate pentru a furniza, proteja resursele şi a face reaprovizionarea, în timp ce creşte eficienţa acestora din punctul de vedere al mediului, economic şi social, îndeplinind pe deplin obiectivele noastre privind eficienţa energetică şi reducerea semnificativă a dioxidului de carbon.

    Utilizarea la scară largă a energiei regenerabile: solară şi geotermală
    Impact dezvoltă împreună cu Veolia un sistem inovator de încălzire centrală pentru următoarele 5.000 de apartamente.
    „O direcţie pe care o abordăm în acest moment este cea de sustenabilitate, de dezvoltare verde, de soluţii constructive şi tehnologice care să reducă foarte mult consumul de energie. Toate aceste iniţiative aduc beneficii foarte mari locuitorilor“, a subliniat Răzvan Ionescu.
    El precizează că dezvoltatorii imobiliari ar trebui să planifice în aşa fel încât facilităţile din cartier să determine locuitorii să-şi reducă dependenţa de maşini. Această măsură ar reduce în mod direct consumul de combustibil şi noxele emise.
    „Ambiţia noastră este ca fiecare locuitor să poată deveni independent de maşină în 4-5 ani. Ne uităm foarte activ la nişte soluţii ecologice de transport în cartier. De curând, am montat o staţie de măsurare a calităţii aerului în cartier, avem nişte rezultate incredibile, dacă ne uităm la staţia care măsoară în Greenfield vedem parametrii pe particule fine de 5 ori mai mici decât în centrul Bucureştiului“, spune el. Pe lângă soluţiile de transport electric, dezvoltatorul îşi îndreaptă atenţia şi către soluţiile de energie regenerabilă. În acest moment, compania se uită către energia geotermală, dar şi către energia solară prin panourile fotovoltaice.
    Beneficiind de caracteristicile unice ale nordului Bucureştiului – temperatură ridicată la adâncimi relative reduse – una dintre principalele caracteristici ale sistemului este utilizarea energiei geotermale folosind atât foraje adânci, cât şi pompe geotermice obişnuite.
    Pompele de căldură geotermală extrag căldura din subteran în timpul iernii, asigurând răcire în sezonul cald. Instalaţiile geotermale adânci aduc apă la 40-60 de grade Celsius, care poate fi utilizată de către comunitate în mod eficient. Pentru a aduce apa la temperatura propice folosirii, fiecare bloc de locuinţe va avea un cazan de condensare mai mic. Panouri fotovoltaice, montate pe terase, vor asigura consumul de energie pentru zonele comune şi consumul de pompe.
    „Noi vrem să reuşim să aducem energia geotermală să suplimenteze necesarul de energie pe care îl au locuitorii în locuinţe. Miza este să putem încălzi 5.000 de apartamente, să le putem încălzi cu o energie în cazul căreia, după ce ai făcut investiţia, singurul cost rămâne doar cel de pompare a apei“, spune Răzvan Ionescu.
    În plus faţă de proiectul Greenfield, dezvoltatorul imobiliar Impact deţine şi proiectul Luxuria. Greenfield este un cartier de volum şi se adresează unui segment de cumpărători din zona medie, pe când Luxuria este adresată segmentului premium, unde un apartament de 2 camere depăşeşte 100.000 de euro.
    „Greenfield va avea un diferenţiator, prin faptul că este un cartier sustenabil energetic, că are cei mai buni parametri de calitate a aerului din Bucureşti, că nivelul de zgomot în cadrul cartierului este infinit mai mic decât în orice cartier din Bucureşti“, mai spune Răzvan Ionescu.Greenfield este un proiect dezvoltat în pădurea Băneasa din Bucureşti în trei faze până în acest moment, fiind urmate de încă trei până la finalul dezvoltării.
    Gheorghe Iaciu, cel mai important acţionar al Impact, va continua să investească în noi proiecte pe piaţa locală. În ceea ce priveşte planurile de viitor, antreprenorul spune că vrea să înceapă construcţia unui proiect imobiliar mixt în zona calea Floreasca – Barbu Văcărescu, unde să dezvolte atât locuinţe, cât şi birouri şi un hotel.

    Emisiile de dioxid de carbon şi poluarea continuă să influenţeze negativ clima
    ¶ Ultimii cinci ani au fost desemnaţi cei mai călduroşi ani din lume. Anul 2018 a fost al patrulea cel mai fierbinte an, iar înaintea lui se află, în ordine, 2016, 2017, 2015. Pe locul cinci se află anul 2014. La cum arată lucrurile, la sfârşitul anului, 2019 ar putea ajunge chiar primul în acest top.
    ¶ Groenlanda a pierdut 12,5 miliarde de tone de gheaţă într-o singură zi din 2019, echivalând cu volumul de apă necesară pentru a acoperi toată suprafaţa Floridei într-un strat de 12 cm.
    ¶ Omul este cel care prin activităţile sale generează o bună parte din gazele cu efect de seră care conduc la încălzirea globală. Volumul de dioxid de carbon, de exemplu, este cu 40% mai mare decât atunci când a început industrializarea.
    ¶ Oamenii devin conştienţi de riscul climatic şi vor să fie parte la proiecte care protejează mediul. La acţiunile Impact de ecologizare şi împădurire participă din ce în ce mai mulţi oameni, şi nu neapărat din zona în care au loc acestea. 

    Carte de vizită pentru un mediu mai curat
    ¶ Pentru proiectul Luxuria din zona Expoziţiei din Capitală, dezvoltatorul Impact vizează certificarea BREEAM a proiectului – acesta este un sistem de certificare a clădirilor verzi recunoscut la nivel internaţional;
    ¶ În cazul Greenfield, proiect care a început acum mai bine de 10 ani, compania şi-a setat obiectivul de transformare în cel mai mare proiect verde din sud-estul Europei, având ca obiectiv reducerea cu 80% a emisiilor de CO2 printr-o serie de măsuri care implică utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile solare şi geo-termice, construcţia de clădiri şi sisteme cu eficienţă energetică ridicată, implementarea de acoperişuri şi faţade verzi, gestionarea eficientă şi durabilă a apei, gestionarea deşeurilor, implementarea de soluţii de transport cu emisii reduse şi sisteme smart home & smart city;
    ¶ Dezvoltatorul implementează un parteneriat strategic cu Veolia Energy România pentru identificarea şi implementarea soluţiilor care vor transforma Greenfield în cel mai mare proiect rezidenţial ecologic din Europa de Est;
    ¶ Impact dezvoltă împreună cu Veolia un sistem inovator de încălzire centrală pentru următoarele 5.000 de apartamente. 

  • Iohannis, despre impactul revizuirii Standard & Poor’s:Pentru omul de rând impact nu va fi măsurabil

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că impactul revizuirii ratingului României de agenţia Standard & Poor’s ”pentru omul de rând impact nu va fi măsurabil”, dar că e posibil să fie influenţate dobânzile pe creditele luate de ţara noastră de pe piaţa internaţională.

    ”Nu mă aştept la un impact foarte mare. (…) Pentru omul de rând impact nu va fi măsurabil, dar sigur că unii investitori se vor gândi încă o dată în plus dacă este cazul să investească în România sau nu şi e posibil pe undeva să apară o mică influenţă şi la dobânzile pe piaţa internaţională”, a declarat Klaus Iohannis.

    El a mai spus că revizuirea perspectivei ratingului României este cauzată de guvernarea anterioară.

    ”În primul rând, dar trebuie să vedem un pic de unde vine această retrogradare şi este suficient să citim comunicarea Standard & Poor’s, care spune clar – această retrogradare s-a făcut din cauza derapajului bugetar care a apărut motivat de cheltuiala excesivă şi de bugetul prost făcut de guvernul anterior, nu de acesta. Acesta abia a venit şi a găsit situaţia gata deteriorată. Sunt convins că pe măsură ce vom continua, vom avea un buget mult mai solid pentru 2020, un comportament bugetar adecvat, se va reveni”, a mai spus şeful statului.

    Agenţia de rating Standard & Poor’s a revizuit perspectiva ratingului României la negativă, menţinând actualele ratinguri – BBB-/A-3.

    Agenţia, care avertizează că ratingul ar putea fi redus în următoarele 24 de luni, invocă cheltuielile fostei guvernări, care au determinat actuala guvernare să revizuiască ţintele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei.

  • Psiholog, despre timpul petrecut de copii pe internet: Ne vom îngrozi când vom cunoaşte impactul

    Peste 10 – 20 de ani, părinţii se vor îngrozi când vor afla impactul pe care îl au gadget-urile asupra copiilor şi cât de mult i-a afectat timpul petrecut pe internet, a declarat, pentru MEDIAFAX, psihologul Diana Ioaneş. 

    Psihologul Diana Ioaneş a declarat pentru MEDIAFAX că impactul timpului petrecut de copii pe internet va fi cunoscut abia peste 10 – 20 de ani, iar modificările produse asupra creierului ne vor „îngrozi”.

    „Timpul acesta petrecut de copii pe internet îi afectează. Peste 10 – 20 de ani ne vom îngrozi când vom cunoaşte impactul pe care calculatorul şi alte gadget-uri le au asupra creierului. Ne vom îngrozi că ne-am lăsat copiii să stea atâtea ore în faţa acestor gadget-uri. Evident, acestea produc modificări ale creierului. La ADHD, la hiperkinetici, la deficit de atenţie, medicii psihiatri sunt categorici când interzic accesul la tablete, la telefoane sau permit un acces minim”, spune psihologul.

    Diana Ioaneş afirmă că totul are o cauză socială, şi anume faptul că părinţii au tot mai puţin timp, pentru că fac multe credite şi muncesc „în disperare” pentru a le achita, iar din sentimentul de vinovăţie le cumpără copiilor accesorii inteligente, pentru a compensa perioadele în care nu sunt alături de cei mici.

    „Sunt alte timpuri, alte preocupări, părinţii sunt foarte ocupaţi, nimeni nu mai are timp de copil. Se fac copii care cresc cu bone, cu after-school-uri, cu telefoane. Sunt foarte multe cauze sociale, modificări la nivelul generaţiilor, la nivelul trecerii de la comunism la capitalism şi la o îndatorare a părinţilor, care iau credite peste credite, toată lumea munceşte în disperare. Nu mai e timp pentru copil. Şi atunci, din sentimentul de vinovăţie, cumpărăm tablete, telefoane, mergem în restaurante, avem bani să mergem în restaurante, dar trebuie să dăm o preocupare copilului ca să stea cuminte. Şi ce îi găsim noi de lucru? Telefonul. Părintele îi deschide telefonul şi copilul se uită şi tace. Caută desene animate sau ce caută el acolo”, mai spune psihologul.

    Mai mult de un sfert din copiii României stau peste şase ore online, pe tablete şi telefoane, în timpul unei zile de şcoală. 43% dintre cei chestionaţi spun că au văzut sau au primit mesaje cu conţinut sexual în mediul virtual, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia „Salvaţi Copiii”.

    Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia „Salvaţi Copiii”, cel mai des pentru a naviga pe internet, copiii folosesc laptop-ul – cu 46,6%. Computerul (desktop) este folosit de 33,2% dintre copii, Smart TV-ul de 17%, tableta – 16,4% şi consola de jocuri – 7,3%.

    În timp ce se află la şcoală, peste un sfert dintre copiii care au participat la studiu, respectiv 27%, au spus că stau online peste şase ore în faţa unui dispozitiv inteligent sau îl verifică în mod constant.

    Mai mult, dacă nu este o zi de şcoală, procentul copiilor care stau mai mult de şase ore pe zi pe Internet sau îşi verifică periodic dispozitivul inteligent creşte la peste 47%, potrivit studiului.

  • Cu ştiinţa la hotel

    Aşa se face că o serie de complexe turistice au încheiat parteneriate cu oameni de ştiinţă cărora le oferă toate condiţiile pentru studiul ecosistemelor zonei în care sunt amplasate, rugându-i în schimb să-i ia cu ei pe teren şi pe turiştii cazaţi la ele care doresc să exploreze sau să ajute la diverse treburi când este nevoie, scrie New York Times. La Soneva Jani în Maldive, oaspeţii au putut astfel ajuta oamenii de ştiinţă să refacă recifele de corali, iar la Mashpi Lodge, situat la trei ore de capitala Ecuadorului, Quito, turiştii au acces la laboratorul de cercetare. 

  • Proprietar, închiriez maşină

    „În România sunt aproximativ 500.000 de maşini cu o vechime mai mică de 10 ani, care 90% din timp stau parcate”, spune Aurelian Marin, fondator al platformei Perpetoo şi proprietar al agenţiei de turism Paradis Vacanţe de Vis, cel mai mare touroperator de pe litoralul românesc. El remarcă faptul că în situaţia în care o maşină este folosită, de pildă, doar o zi pe săptămână, aceasta este utilizată doar puţin peste 14% din timp, restul de aproape 85% fiind irosit, cu toate că autoturismul are nevoie chiar şi în acest caz de întreţinere periodică. El subliniază, de asemenea, că atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe mari multe maşini sunt neutilizate în anumite intervale de timp, blocând parcările, benzile de circulaţie, străzile şi spaţiile verzi; de aceea, susţine antreprenorul, un serviciu de tip Perpetoo aduce o creştere a utilizării automobilelor cu până la 45%.
    În plus, conform unei statistici citate de reprezentanţii businessului, o maşină închiriată în acest regim poate scoate de pe drum până la 13 autoturisme, contribuind la fluidizarea traficului în marile oraşe prin eficientizarea parcului auto deja existent, dar şi prin impactul important deopotrivă asupra mediului şi economiei. Printre avantajele economice ale platformei antreprenorul menţionează faptul că şoferii economisesc bani, iar proprietarii fac bani, dar şi că este promovată economia locală, iar banii sunt păstraţi în plan local, creându-se astfel o piaţă mai competitivă de închirieri de maşini.
    Impactul asupra mediului se resimte prin faptul că sunt mai puţine congestii în trafic, mai puţine gaze toxice şi este redusă amprenta utilizatorului asupra mediului cu 43%. Un alt studiu citat de reprezentanţii Perpetoo arată că piaţa globală de închirieri auto va creşte până în 2023 de la valoarea din prezent, de 53 de miliarde de euro, pînă la 60 de miliarde de euro. În România, în schimb, aceasta are în momentul de faţă o valoare de 115 milioane de euro, urmând să crească în următorii patru ani cu 24 de milioane de euro.
    Antreprenorul spune că noutatea pe care o aduce Perpetoo este legată în primul rând de modelul de business. Astfel, pe lângă cele trei categorii deja întâlnite pe piaţă: rent-a-car clasic (fără şoferi şi cu flote deţinute, de pildă Hertz, Avis sau Autonom), ridesharing clasic (cu şoferi şi cu flote deţinute – firmele de taximetrie, BlackCab), ridesharing (cu şoferi şi fără flote deţinute, precum Uber, Clever şi Yango), Perpetoo a deschis o categorie nouă, a serviciului de Peer to Peer car sharing (de la persoană la persoană), fără flote deţinute şi fără şoferi. În rândul jucătorilor internaţionali cu model de business similar Marin menţionează Turo (SUA, Canada şi Marea Britanie), Getaround (SUA, Franţa, Spania şi Germania) sau SnappCar (Olanda, Germania şi Danemarca).
    Investiţia a fost de 450.000 de euro din capital privat românesc, bani direcţionaţi atât în dezvoltarea softului cât şi în comunicare şi marketing. „Momentan nu avem ca ţintă recuperarea investiţiei, ci dezvoltarea platformei“, spune antreprenorul. Echipa businessului este formată din 40 de specialişti care lucrează la dezvoltarea platformei, realizarea designului, optimizare, marketing şi promovarea în social media. De la lansare până în prezent au fost listate 50 de maşini. Primul autoturism a fost închiriat pe platformă în data de 25 octombrie 2019, iar Marin estimează că până la sfârşitul anului 2020 Perpetoo va intermedia în jur de 25.000 de închirieri, iar pe platformă vor fi listate, în acelaşi interval de timp, circa 3.000 de autoturisme.  
    Pe platformă durata minimă de închiriere a unui vehicul este de trei ore, iar cea maximă, de 30 de zile, preţurile fiind, în momentul de faţă, cuprinse între 12,5 şi 50 de euro. În primele săptămâni de la lansare, maşina închiriată cel mai des (de patru ori) a fost un Peugeot 2008 din 2014, cea mai scurtă perioadă de închiriere a fost de o zi, iar cea mai lungă, de trei zile, proprietarul cu cele mai multe maşini are listate trei autoturisme, iar şoferul cu cele mai multe închirieri a apelat la serviciile platformei de trei ori. În prezent serviciul a fost introdus în Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi; momentan este disponibil doar pentru autoturisme de categoria B, folosite exclusiv pe teritoriul României. Din estimările reprezentanţilor Perpetoo, în Bucureşti există în jur de 220.000 de autoturisme care ar putea intra pe platformă, în Cluj, 52.000, 36.000 în Iaşi şi 46.000 în Timişoara. Până la sfârşitul anului viitor antreprenorul are în vedere acoperirea altor patru oraşe mari – Constanţa şi Braşov până în luna mai, fiind oraşe turistice, dar şi Sibiu şi Oradea.
    Ce condiţii trebuie să îndeplinească însă un autoturism pentru a putea fi listat pe platformă?
    În primul rând, vechimea acceptată este de maximum 10 ani. De asemenea, maşina trebuie să aibă, obligatoriu, ITP, RCA, revizii şi rovinietă valabilă şi o capacitate de cel mult 8+1 locuri. Listarea maşinilor, precum şi închirierea acestora se fac exclusiv online, prin intermediul platformei, unde utilizatorii trebuie să îşi creeze un cont în categoriile dedicate, „Proprietar”, respectiv „Şofer”. Crearea conturilor şi utilizarea platformei sunt gratuite, doar tarifele de închiriere şi asigurare fiind plătite de către cei care vor să închirieze o maşină. Proprietarii maşinilor beneficiază de asigurare CASCO pe toată perioada de închiriere a maşinii, companiile-partenere în acest sens fiind UNIQA Asigurări şi Renomia SRBA Insurance Broker. Preţul închirierii unui autoturism, care cuprinde totodată şi asigurarea, este stabilit de proprietar, nu de platformă, iar plata se face întotdeauna cu cardul, către Perpetoo. Costul nu presupune nicio taxă ascunsă, iar clienţii pot selecta mai multe maşini pentru ca în final să o aleagă pe cea pe care şi-o doresc. În schimb, proprietarii care vor să îşi listeze una sau mai multe maşini pe platformă trebuie să deţină o firmă, un PFA, SRL sau SRL-D. Maşina trebuie înapoiată cu cantitatea de carburant cu care a fost preluată; în caz contrar, cel care a închiriat-o îi asigură proprietarului contravaloarea diferenţei. La nivel mondial, Marin spune că businessurile de acest tip opresc un comision de 15-40% din preţul închirierii maşinii. „În ceea ce ne priveşte, noi ne situăm în zona minimă. De exemplu, la un cost de 25 de euro pe închiriere, comisionul nostru va fi de 5 euro, încasaţi de la proprietar.“ Printre alte avantaje pe care le enumeră reprezentanţii Perpetoo se numără flexibilitatea perioadei de închiriere şi reducerea birocraţiei, asta deoarece documentele se completează direct în aplicaţie, la predarea maşinii fiind necesară doar inspectarea condiţiei autoturismului şi înmânarea actelor şi a cheilor.
    Antreprenorul spune că nu se mai teme de faptul că românii sunt prea închistaţi când vine vorba de a pune la dispoziţia străinilor o proprietate personală, şi asta pentru că, odată cu lansarea platformei, simplul fapt că serviciul a fost primit bine în piaţă i-a demonstrat contrariul. „România absoarbe informaţii, tehnologie, noutăţi şi face paşi importanţi spre Vest, spune Aurelian Marin.