BusinessMagazin

Tag: Impact

  • Încă un indicator al boomului din piaţa imobiliară. Un dezvoltator local aproape şi-a dublat vânzările în primul semestru

    IMPACT Developer & Contractor SA (IMP) a încheiat primul semestru al anului 2019 cu venituri din vânzarea de proprietăţi imobiliare de 79,531 milioane de lei, în creştere cu 90% faţă de semestrul I din 2018, în timp ce marja EBIT înregistrată în primul semestru a fost de 30%, mai mare cu 141% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. În primele şase luni ale acestui an au fost vândute 161 apartamente şi 14 locuri de parcare în cartierul Greenfield Băneasa (Ansamblul Salcâmilor şi Ansamblul Platanilor), locuinţele însumând o suprafaţă construită de 15.167 mp, cu 69% mai mare decât cea a apartamentelor tranzacţionate în semestrul I 2018.

    Pe lângă cele 161 de contracte de vânzare-cumpărare, a căror valoare este reflectată în veniturile semestrului l 2019, în primele şase luni au fost încheiate contracte de pre-vânzare şi rezervări pentru 300 de apartamente din Greenfield şi Luxuria Domenii Residence, cu o valoare de circa 144 milioane LEI, estimate a se transforma în venituri în a doua jumătate a anului 2019 şi pe parcursul anului 2020. Din totalul celor 300 de contracte de pre-vânzare şi rezervări, 146 de locuinţe sunt în Greenfield iar 154 în Luxuria Domenii Residence.

      „Rezultatele înregistrate în primul semestru din 2019 au fost susţinute de creşterea vânzărilor de apartamente în cartierul Greenfield Băneasa, atât volumul, cât şi preţul de vânzare având o influenţă pozitivă, lucru care a condus la îmbunătăţirea indicatorilor financiari faţă de perioada similară din 2018. Perspectivele noastre pentru partea a doua a anului 2019 sunt în continuare ambiţioase. Până la sfârşitul acestui an avem în plan finalizarea etapelor aflate în construcţie ale proiectelor Greenfield şi Luxuria şi avansarea proceselor pentru a lansa următoarele faze, dar şi începerea, în trimestrul IV, a lucrărilor la noul ansambu din Constanţa, care va aduce pe piaţă peste 640 de locuinţe la un standard ridicat de calitate”, a declarat Bogdan Oşlobeanu, CEO Impact Developer & Contractor Group.       

    În primul semestru al anului 2019, activitatea Impact în a fost dominată de dezvoltarea celor două proiecte rezidenţiale din Bucureşti: Greenfield Residence Băneasa şi Luxuria Domenii Residence. Pentru proiectul Greenfield, la data de 30 iunie 2019 erau vândute 2.252 apartamente (circa 88.4%) din cele 2.548 de apartamente finalizate  şi în stadiu de construcţie, aferente primelor trei faze ale complexului.

    În perioada menţionată au fost continuate lucrările de construcţie pentru ultimele 192 de apartamente (14.500 mp construiţi) din Greenfield III (Ansamblul Platanilor), cu livrare în trimestrul III 2019 şi au fost iniţiate demersurile pentru obţinerea PUZ-ului pentru Greenfield IV (care va cuprinde circa 1.900 de apartamente) şi Greenfield V (care va cuprinde peste 2.400 de apartamente). Greenfield IV va include complexul Greenfield Plaza, care va pune la dispoziţia rezidenţilor un strip mall, o zonă office, o zonă de SPA şi sală de sport.

    De asemenea, a fost continuată dezvoltarea primelor două faze ale proiectului Luxuria Domenii Residence, estimate a se livra în 2019-2020 (232 apartamente – în trimestru IV al anului 2019; 268 apartamente – în trimestrul III al anului 2020). Demarat în anul 2018, proiectul Luxuria se va dezvolta pe o suprafaţă de circa 2,25 ha şi va include 630 de apartamente premium, ansamblul fiind amplasat în imediata proximitate a noului pol de birouri aflat în dezvoltare în zona Domenii – Expoziţiei.

    Înfiinţată în 1991, Impact Developer & Contractor SA este prima companie de real-estate 100% privată din perioada post-comunistă, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei.

     

  • Irina Costache, tânăra din spatele jocurilor FIFA şi Need for Speed

    Din rolul curent, Irina Costache conduce o echipă de 16 oameni din cadrul Electronic Arts România.

    „Echipa noastră oferă atât departamentului de marketing, cât şi echipelor de dezvoltare informaţii şi recomandări care permit îmbunătăţirea jocurilor şi creşterea satisfacţiei jucătorilor”, explică ea. Primul punct de cotitură în parcursul profesional al Irinei Costache a fost cel în care a descoperit că vrea să lucreze în acest domeniu, al doilea moment important din cariera sa a fost cel în care a descoperit „universul jocurilor video” alăturându-se echipei Electronic Arts România, iar un alt moment esenţial din cariera sa a fost în urmă cu cinci ani, când colegii săi din San Francisco i-au oferit oportunitatea de a crea şi conduce echipa de analytics din cadrul Electronic Arts România.

    Ea spune că cea mai mare reuşită sa este echipa. „Avem o rată de retenţie de aproape 100%, iar anul trecut ne-am dublat ca număr, pe o piaţă extrem de competitivă, reuşind în acelaşi timp să livrăm proiecte de cea mai bună calitate.” De-a lungul celor opt ani petrecuţi în EA Irina Costache a lucrat de multe ori, pentru intervale scurte de timp, în studiouri din afara României, însă, chiar dacă a luat în calcul şi varianta de a-şi continua cariera în afară, a decis să rămână deoarece crede în posibilitatea de creştere a echipei pe care o conduce acum.

    Ea este absolventă a Facultatăţii de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica din Bucureşti şi a urmat şi un master în comunicare managerială şi resurse umane la SNSPA.

    Irina Costache a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.

  • Avertismentul suprem: „Arhitecţii” crizei din 2008, printre care cele mai mari bănci americane, avertizează că recesiunea globală va veni în 2019

    Cele mai mari bănci de pe Wall Steet au început să îşi avertizeze clienţii cu privire la riscul din ce în ce mai ridicat al unei recesiuni în urma escaladării din conflictul comerical SUA-China, potrivit Bloomberg.

    O recesiune globală ar putea începe în următoarele nouă luni dacă preşedintele Donald Trump impune tarife de 25% pe încă o suită de bunuri importate din China, în valoare de 300 miliarde dolari, pentru că Beijingul va răspunde pe măsură, avertizează analiştii băncii americane de investiţii Morgan Stanley.

    Într-un avertisment paralel, cea mai mare bancă american JPMorgan Chase susţine că probabilitatea ca economia americană să intre în recesiune în a doua parte a anului s-a ridicat la 40% de la 25% în urmă cu o lună.

    „Conversaţiile recente cu investitorii ne-au reîntărit covingerea că pieţele subestimează impactul tensiunilor comerciale. Investitorii sunt de părere în general că disputa comercială s-ar putea lungi pentru mai muilt timp, dar trec cu vederea impactul potenţial asupra perspectivelor macroeconomice la nivel global”, avertizează Chetan Ahya, economist şef al Morgan Stanley.

    Astfel de avertismente ar putea da tonul conversaţiei în pieţele financiare încât săptămâna aceasta miniştrii de Finanţe din G20 se întâlnesc în Japonia.

    Încetinirea economiei globale a fost semnalată luni prin datele slabe din sectorul de producţie din economiile mari ale Asiei.

    Randamentele pe obligaţiunile guvernamentale au scăzut anul acesta, iar startegii JPMorgan şi Citigroup cred că acestea ar putea scădea în continuare. Unul dintre indicatorii cheie ai recesiunii – ecartul dintre titlurile de stat americane la trei luni şi cele la 10 ani, transmite unul dintre cele mai puternice semnale de recesiune din 2007 şi pâmă în prezent.

    „Creşterea economică globală alunecă uşor sub aşteptări pentru restul anului”, notează economistul şef al JPMorgan Bruce Kasman.

    Mai mult, şi gigantul bancar american Goldman Sachs atrage atenţia prin economiştii săi că se aşteaptă ca SUA să impună tarife de 10% pe suita de bunuri chinezeşti de 300 miliarde dolari din China, cât şi pe toate bunurile importate din Mexic.

    Banca şi-a redus estimările de creştere economic pentru a doua jumătate a anului cu circa jumătate de punct procentual, la 2% şi susţine că ar putea fi văzute noi reduceri a ratei de dobândă din partea FED (n.r: banca centrală americană).

     

     

     

  • Bătaia e „ruptă din Rai” sau este o experienţă traumatizantă ce are impact în comportamentul adultului tânăr?

    Cercetătorii au ajuns la concluzia că evenimentele negative experimentate în copilărie (abuzul fizic, emoţional, sexual, neglijarea fizică şi emoţională sau violenţa domestică) sunt factori ce pot explica implicarea ulterioară a persoanei în comportamente de risc, cum ar fi: consumul de alcool, droguri sau tutun. 

    DAstfel, neglijarea şi maltratarea (fizică şi sexuală) experimentate de copii pot conduce la probleme comportamentale ale acestora la vârsta adultă. Neglijarea apare din cauza eşecului părinţilor de a satisface nevoile de bază ale copiilor şi nivelul adecvat de îngrijire, chiar dacă situaţia materială le permite. Maltratarea fizică se referă la vătămarea corporală intenţionată aplicată copiilor de către părinţi sau alţi îngrijitori, iar maltratarea sexuală presupune utilizarea unui copil de către adulţi pentru stimularea sexuală.

    Din păcate, în România, abuzul fizic şi neglijarea emoţională sunt printre cele mai răspândite forme de traume din copilărie, în procentaj de 26,9%, respectiv 26,3%. În ceea ce priveşte consumul de substanţe, statisticile arată că aproape 4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani au consumat droguri cel puţin o dată. Mai mult, dintre cele peste 2.000 de persoane care au cerut ajutorul specializat pentru tratarea dependenţei, peste 1.000 erau consumatori de canabis şi peste 900, consumatori de heroină.

    Cercetătorii au ajuns la concluzia că mai mult de jumătate dintre cei care îşi administrează droguri prin injectare au fost expuşi unor evenimente traumatice în copilărie. De asemenea, au observat că acei copii care sunt expuşi abuzului fizic, sexual sau neglijării riscă să înceapă de timpuriu să consume alcool, sunt predispuşi spre utilizarea abuzivă de opioide (ilicite şi opioide pe bază de prescripţie medicală) şi pot dezvolta dependenţe de substanţe sau comportament dependent mai târziu în viaţa adultă. Mai mult, acei adolescenţi care percep relaţiile intra-familiale ca fiind disfuncţionale şi sunt nemulţumiţi de relaţiile cu părinţii pot fi în pericol să dezvolte dependenţă de tehnologie.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Cele mai responsabile companii din România: Adobe România – Angajat şi voluntar

    Motivaţie

    Adobe România propune un concept pe care îl descrie drept „employee driven CSR şi SI (social impact)”.  Acesta presupune că fiecare angajat al companiei are libertatea de a se implica în orice cauză pe care doreşte să o susţină, iar compania susţine la rândul său acest demers. Angajaţii Adobe România sunt cei care iniţiază acţiunile de voluntariat, în funcţie de direcţia în care vor să aibă un impact social prin acţiunile lor.

    Descrierea proiectului

    Potrivit reprezentanţilor companiei, conceptul este neobişnuit în România, însă este unul care încurajează angajaţii să se implice în tipul de cauză cu care empatizează cel mai mult şi are ca scop dezvoltarea interesului pentru impactul social. Compania susţine asociaţiile şi ONG-urile prin mai multe modalităţi, extrem de simple, care permit o flexibilitate foarte mare din perspectiva proiectelor ce pot fi abordate.  Asociaţiile şi organizaţiile care au beneficiat de susţinerea Adobe România au fost alese în funcţie de preferinţele şi iniţiativele angajaţilor, din domeniile mediu, educaţie, protecţia animalelor, protecţia copiilor sau a vârstnicilor etc.

    Pe lângă posibilitatea de a face voluntariat câteva ore în timpul programului de lucru, angajaţii pot valorifica facilităţi precum: granturi pentru activităţi de team building în zona de corporate responsibility – Adobe donează 1.000 de dolari pentru fiecare 10 angajaţi care voluntariază minimum 3 ore (către ONG-ul beneficiar); ONG-ul poate fi propus de orice angajat al Adobe; granturi individuale – la 10 ore voluntariate introduse în platforma social impact se generează un grant de 250 de dolari ce poate fi donat către un ONG eligibil, grant de 100 de dolari pentru angajaţii noi, ce poate fi direcţionat către orice ONG, la alegerea lor; matching grants – Adobe dublează sumele donate de angajaţi, mai mari de 10 dolari; Employee Community Fund (ECF), un fond pentru susţinerea proiectelor depuse de ONG-urile invitate sau recomandate de angajaţi (se calculează în funcţie de indicatori precum orele de voluntariat, numărul de angajaţi, cererile de matching grants etc. Acest fond este alocat unor ONG-uri eligibile pentru susţinerea unor proiecte depuse anual.

    Valoarea fondului disponibil (ECF) este stabilită anual în funcţie de participarea şi implicarea voluntarilor în anul anterior. Cu cât implicarea este mai mare, cu atât valoarea fondului disponibil anul următor creşte. Această abordare oferă o mare flexibilitate angajaţilor, motivându-i astfel să se implice şi să aibă iniţiative.

    În Adobe România există o „echipă social impact” formată din voluntari activi, care, pe lângă responsabilităţile de job (analişti, developeri, computer scientist, QE etc.), şi-au asumat şi misiunea de a fi ambasadori interni ai responsabilităţii sociale. Ei sunt cei care oferă susţinere şi consultanţă celorlalţi colegi care au iniţiativă şi vor să se implice în diverse cauze şi tot ei propun proiecte şi îi invită pe colegi să se implice în acţiunile cu care rezonează cel mai mult.

    Rezultate

    În 2018, 58% dintre angajaţii Adobe România s-au implicat în cel puţin o acţiune de voluntariat, indiferent că vorbim despre donare de sânge, ajutor sau voluntariat pentru diverse asociaţii sau ONG-uri sau donaţii individuale. Astfel, anul trecut au fost donaţi 255.000 de dolari de către companie către ONG-uri şi asociaţii din România. Au fost înregistrate peste 1.000 de ore de voluntariat în cadrul a 20 de evenimente de echipă în beneficiul ONG-urilor locale. 237 de donatori de sânge au donat în sesiunile anuale organizate în companie. 55.000 de dolari au provenit din donaţii şi matching grants, iar 200.000 de dolari au provenit din Employee Community Fund (ECF), fiind distribuiţi către 10 ONG-uri locale.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    167,4 mil. lei

    Număr de angajaţi
    600

  • Când luxul devine sustenabil

    Ei doresc ca noua lor proprietate să aibă – sau îşi vor instala singuri odată ce o vor cumpăra – centrală termică pe biomasă, eventual una suficient de puternică pentru tot satul, dacă reşedinţa se află într-o zonă rurală, panouri solare care nu arată a panouri solare ori sisteme de reciclare a apei. Se vând, de asemenea, case luxoase confecţionate din lemn luat dintr-o zonă în care se plantează 30 de copaci pentru fiecare arbore tăiat şi dotate cu piscină cu apă purificată. De asemenea, clienţii nu mai sunt interesaţi de baruri cu tot felul de băuturi alcoolice şi colecţii de sticle de şampanie cu care să se mândrească, ci preferă să aibă o zonă de bar unde se pot prepara şi consuma sucuri naturale. 

  • Fotografii cu impact


    Fotograful, Nick Brandt, a făcut o serie de fotografii de animale dintr-o zonă din Kenya, cu ajutorul unui aparat amplasat într-un loc prin care acestea trec frecvent. După ce a fotografiat animalele, a construit pe acelaşi amplasament decoruri reprezentative pentru civilizaţia umană: o benzinărie, un pod ori o autostradă în construcţie, pentru care a adus figuranţi din comunităţile locale, realizând un alt set de fotografii. Ultimul pas în alcătuirea seriei sale de lucrări intitulată „This Empty World” a fost suprapunerea celor două seturi de imagini, rezultând tablouri cu un rinocer printre cauciucuri în faţa unui garaj, hiene în albia unui râu secat luminată de pe margine, un elefant în dreptul unui autobuz plin cu oameni sau în dreptul unei platforme de beton etc. 

  • Fotografii cu impact


    Fotograful, Nick Brandt, a făcut o serie de fotografii de animale dintr-o zonă din Kenya, cu ajutorul unui aparat amplasat într-un loc prin care acestea trec frecvent. După ce a fotografiat animalele, a construit pe acelaşi amplasament decoruri reprezentative pentru civilizaţia umană: o benzinărie, un pod ori o autostradă în construcţie, pentru care a adus figuranţi din comunităţile locale, realizând un alt set de fotografii. Ultimul pas în alcătuirea seriei sale de lucrări intitulată „This Empty World” a fost suprapunerea celor două seturi de imagini, rezultând tablouri cu un rinocer printre cauciucuri în faţa unui garaj, hiene în albia unui râu secat luminată de pe margine, un elefant în dreptul unui autobuz plin cu oameni sau în dreptul unei platforme de beton etc. 

  • Companiile petroliere: OUG 114 are impact negativ asupra bugetului, piaţa gazelor nu va mai exista

    Altte efecte vor fi, conform comunicatului Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), perturbarea concurenţei pe piaţa de gaze naturale, eşecul încercării de a proteja consumatorii casnici, precum şi posibilitatea ca autorităţile europene să declanşeze o investigaţie pentru potenţialul ajutor de stat acordat consumatorii industriali.
     
    Studiul a confirmat estimarea efectului negativ direct asupra bugetului de stat de peste 2,2 miliade de lei anual, pe care ROPEPCA a semnalat-o în ultimul comunicat de presă pe marginea acestui subiect.
     
    De asemenea, piaţa concurenţială a gazelor din România va înceta în cele din urmă să existe, în perioada aprilie 2019 – martie 2022. Obligaţia de a vinde gaze naturale la un preţ reglementat va face concurenţa în producţia de gaze naturale să scadă, întrucât producătorii independenţi mici nu îşi vor putea finanţa operaţiunile la un preţ plafonat.
     
    Studiul Deloitte ne mai arată că, deşi interesul consumatorilor casnici a fost anunţat ca fiind în centrul acestor măsuri de reglementare, impactul lor multiplu asupra preţului final, prin introducerea impozitului de 2% pe cifra de afaceri aplicat tarifelor, sau prin recuperarea pierderilor din trecut ale furnizorilor către consumatori casnici, pot duce la un preţ cu amănuntul mai mare, contrar scopului OUG 114/2018. Pentru a proteja interesul consumatorilor, ne confirmă experţii Deloitte, România ar trebui să evalueze cu atenţie implementarea adecvată a conceptului de consumator vulnerabil, să acorde sprijin financiar direct celor care au nevoie şi să evite subvenţionarea gospodăriilor care depăşesc venitul mediu la nivel regional/naţional.
     

  • Cum ia naştere un fond de investiţii?

    Povestea GapMinder a început să prindă contur încă din 2016, când Dan Mihăescu, un manager cu experienţă în domeniul M&A (mergers and acquisitions) şi în mediul corporate, în multinaţionale precum Microsoft şi UPC, împreună cu Sergiu Roşca, antreprenor şi avocat de profesie, au realizat că pot ajuta mai mult ecosistemul local de start-up-uri decât din postura de angel investors, piaţa din România având nevoie de un fond de investiţii care să aibă impact la scară mai largă.

    „Am realizat că ne trebuie o dimensiune mult mai mare decât cea a unor angel investors pentru a putea ajunge la proiectele pe care ni le doream foarte tare şi unde expertiza noastră putea fi folosită la maximum. În decembrie 2016, a apărut un apel de proiecte lansat de EIF (European Investment Found – n. red.) şi atunci am format o echipă mai largă cu care să putem acoperi bine toate etapele din managmentul unui fond de dimensiune medie, sub 50 de milioane de euro, care include şi un bucket de accelerare. De la «deal sourcing» până la managementul portofoliului, runde de tip follow-on şi exituri şi, bineînţeles, operarea fondului”, a explicat Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder Venture Capital.

    Pentru a forma echipa necesară, cei doi s-au orientat către specialişti cu experienţă cu care lucraseră în trecut, cooptându-i astfel pe Alexandru Ruff, Cristi Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor.

    „Cu Alexandru Ruff şi Cristi Dascălu lucrasem în trecut în acceleratoarele RICAP şi Sprintpoint. Cu Inti Paolucci ne cunoşteam din INSEAD Alumni Association şi ne intersectasem în proiecte de M&A. Cu Cosmin Ochişor ne cunoşteam bine din lumea start-up-urilor, el având un rol în T-Venture ce acoperea CEE, inclusiv România”, a punctat el.

    Astfel, Dan Mihăescu şi Sergiu Roşca au format echipa şi au răspuns la apel în februarie 2017, reuşind să atragă prima strângere de fonduri, în valoare totală de 26 milioane euro, în decembrie 2017. Suma a fost obţinută în mare parte prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, în regim de cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dar şi de la investitori privaţi. Fondul GapMinder este înregistrat de la finalul lunii decembrie în Olanda – GapMinder Venture Partners BV, în România entitatea juridică înregistrată fiind GapMinder Investor Advisors SRL, din acţionariatul acesteia făcând parte toţi cei şase membri ai echipei – Sergiu Roşca şi Dan Mihăescu cu o participaţie de 29% fiecare, Alexandru Ruff cu 20%, iar Cristian Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor cu câte 7%.

    Principalele provocări cu care s-au confruntat cei şase parteneri ai fondului GapMinder au fost definirea strategiei, iar apoi atragerea de investitori.

    „Cel mai mult timp l-am alocat pentru definirea strategiei de investiţii, stabilirea a ceea ce NU vrem să facem, şi apoi pentru validarea acesteia prin construirea şi analiza unui număr semnificativ de proiecte. A doua provocare a fost să atragem investitori într-o clasă de capital de risc şi într-un fond cu focus principal pe o zonă geografică ce nu este uşor de digerat de către investitorii din afara României”, a explicat Dan Mihăescu.

    Până acum, în decurs de un an, fondul GapMinder a finanţat cinci start-up-uri locale – SmartDreamers, Fintech OS, TypingDNA, Sypher şi Paybilla – cu 4 milioane de euro în total, după ce a scanat 100 de companii. La această sumă se adaugă şi o investiţie agregată de 700.000 euro, realizată pentru 18 companii selectate în cadrul programului de accelerare Techcelerator.

    „Ecosistemul local este la început încă. Noi am scanat anul trecut aproximativ 100 de start-up-uri care căutau finanţări de tip seed şi serie A, precum şi 320 start-up-uri care erau mai potrivite pentru finanţări de tip accelerare / pre-seed”, a subliniat el. 

    Fondul de investiţii susţine programul de accelerare Techcelerator, prin intermediul căruia a organizat până acum trei runde de finanţare pentru start-up-uri locale. Acceleratorul vizează companii aflate în faza Minimum Viable Product (MVP) din domenii precum fintech, securitate cibernetică, medtech, soluţii pentru transformare digitală, inclusiv aplicaţii din zonele blockchain, inteligenţă artificială (AI) sau machine learning (ML). Structura echipei, impactul pe piaţă, împreună cu tehnologia utilizată şi gradul de maturitate al produsului reprezintă alţi factori importanţi în procesul de evaluare.

     „Odată cu creşterea vizibilităţii Techcelerator, acceleratorul pe care noi îl susţinem, am observat că tot mai mulţi angel investors au devenit interesaţi să facă investiţii alături de noi. Astfel, sunt foarte mulţi angel investors, unii foarte vizibili, alţii mai puţin cunoscuţi, care vin către noi cu proiecte viabile şi care beneficiază nu numai de faptul că investiţiile sunt mai mari acolo unde intră şi ei, dar şi termenii în care se fac aceste investiţii sunt uniformi şi sunt termenii fondului”, a precizat Dan Mihăescu.

    În primul an de activitate, GapMinder a investit între 25.000 şi 150.000 de euro per companie în cele 18 start-up-uri selectate în cadrul Techcelerator anul trecut.

    „Cele aflate în faza de accelerare sunt companii mult mai tinere care învaţă şi ele foarte mult şi în paralel îşi definesc direcţia şi undeva după ce ajungem să investim în ele mai multe luni, chiar şi 150.000-200.000 de euro, dintre ei selectăm campionii în care vom investi cealaltă parte din fond, partea de seed şi serie A”, a punctat el, adăugând faptul că fondul de investiţii şi-a extins scopul şi către verticale sau industrii care pot avea succes regional, unele putând fi legate de fintech, iar altele de property tech.

    „Când îţi propui ceva şi eşti foarte concentrat, o să-i faci mult mai bine şi noi asta am vrut să facem cu trackurile din accelerare.” Un punct slab de anul trecut a fost însă nivelul scăzut de înţelegere a antreprenorilor din start-up-uri privind modul cum funcţionează relaţia cu un fond de investiţii cu capital de risc – venture capital (VC).

    „Aici sunt multe de îmbunătăţit în 2019. Este o componentă de educare şi formare a pieţei asupra căreia noi vom continua să ne concentrăm în acest an. În 2018 a trebuit să educăm foarte multe start-up-uri despre cum trebuie să interacţioneze cu un fond de investiţii, cum arată documentele care se semnează cu un fond şamd. Acum, în 2019, apar şi alte fonduri şi ele vor avea indirect acest efect – vor educa multe start-up-uri cum să-şi facă businessul mai bine, cum să interacţioneze cu un fond, cum arată documentele tipice de investiţii şi per ansamblu vom avea cu toţii o viaţă mai uşoară dacă lucrurile acestea sunt înţelese. Faptul că apar fonduri noi care sunt concentrate pe România este foarte bun pentru ecosistem.”

    Generaţia actuală de antreprenori din România începe să prindă curaj

    Mentalitatea din România, precum şi în general cea din Europa, este conservatoare în ceea ce priveşte antreprenoriatul, în condiţiile în care oamenii au dificultăţi în a-şi porni un business de teama eşecului, care la noi este penalizat, nefiind considerat o experienţă, o lecţie din care să extragă ce a fost bun şi ce a fost rău pentru a aplica la următoarea idee de afaceri.

    „Am descoperit că toată generaţia aceasta este într-o tranziţie culturală. Nu este niciun secret că în Europa eşecurile sunt penalizate, dar noi vedem acum o generaţie care începe să prindă curaj, şi acesta este în parte rolul nostru. Parte din rolul nostru este să le dăm curaj, să încerce lucruri mari. Pe unele dintre start-up-uri chiar le provocăm: dacă ei caută să obţină 500.000 de euro – şi aceasta este o discuţie reală – noi îi întrebăm: «Dacă ai primi acum 1,5 milioane de euro, ce ai face şi unde ai ajunge cu ei?». Îi provocăm permanent – noi trebuie să le dăm mult mai mult curaj”, a afirmat Dan Mihăescu, adăugând că acum rolul fondurilor de investiţii se schimbă la nivel global. „Rolul lor este de a le da curaj start-up-urilor, de a îi ajuta, de a a-ţi sufleca mânecile alături de ei şi de a identifica problemele pe care le au. Activitatea e mai puţin concentrată pe finanţare, pe structurarea financiară. Ca atare, rolul fondurilor se schimbă la nivel global, intervenind şi specializarea pe diferite domenii.”

    Fondatorul GapMinder este de părere că în următorii 2-3 ani toate fondurile care vor exista atunci pe piaţă vor avea un grad mai mare de specializare. „La noi este clar că ne uităm la proiecte care sunt deep tech, care au tehnologii precum inteligenţa artificială, machine learning, RPA, lucruri de acest tip. Şi care vor să scaleze din prima global. Dar celelalte fonduri care vor apărea este clar că nu vor putea să meargă exact pe aceleaşi drum, fiecare va încerca să se diferenţieze. Asta înseamnă că şi mai multe start-up-uri vor avea oportunităţi să fie finanţate.”

    Pe lângă educarea start-up-urilor în ceea ce înseamnă relaţia cu un fond de investiţii şi încurajarea lor, fondul de investiţii a trebuit să înveţe antreprenorii locali şi cum să interacţionize între ei şi să aibă încredere unii în alţii. „Oamenii aceia sunt parteneri într-o companie şi sunt într-o relaţie – ca într-o căsătorie de câţiva ani, după care venim şi noi. E o «relaţie» ciudată cu multe părţi implicate, unii vorbesc mai tare, unii vorbesc mai încet (…) . Am învăţat foarte mulţi oameni de genul acesta să interacţioneze între ei şi să se gândească bine ce vor să facă – dacă stai şi te gândeşti, noi le oferim celor în care investim o şansă enormă.”

    Totodată, partenerii GapMinder au fost surprinşi de faptul că mulţi dintre antreprenorii cu care au intrat în contact sunt mult mai maturi şi mai versaţi decât se aşteptau, precum şi de faptul că foarte mulţi lideri ai start-up-urilor sunt de sex feminin.

    „Dacă ne uităm la companiile în care noi am investit în accelerator, se observă că foarte multe au echipa de management formată din femei. Am fost surprinşi să vedem atâtea start-up-uri conduse de femei. Cultural se pare că noi, ca români, suntem foarte toleranţi.”

    Anul acesta, precum şi în 2020, fondul GapMinder are în plan să păstreze acelaşi ritm pentru realizarea investiţiilor şi să finanţeze suplimentar prin runde de tip follow-on companiile campioane care pot scala businessul în afara României.

    „În programul de accelerare probabil că anul acesta vom vedea din nou 300-400 de companii noi şi cred că vom ajunge în zona aceea de 8 milioane de euro finanţări în partea de seed, poate chiar mai mult, pentru că proiectele de succes evoluează foarte repede şi au nevoie de finanţare, au nevoie de acel «combustibil pentru rachete», ei au nevoie repede de combustibil şi consumă repede ca orice rachetă“.

    În prezent, partenerii GapMinder se află în discuţii cu investitori pentru a atrage capital nou, ţinta fiind ca la jumătatea anului volumul total al fondurilor să ajungă la 40 de milioane de euro. Cei şase parteneri au adus deja investitori noi în fond, suma iniţială de 26 de milioane de euro ajungând acum la aproape 35 de milioane de euro.

    Cine sunt cei doi fondatori care au pus bazele GapMinder?

    CV Dan Mihăescu

    Dan Mihăescu şi-a început cariera în domeniul telecom şi al consultanţei de business încă din 1995, când a fost senior project manager în cadrul Logic Telecom SA, iar ulterior, în perioada iulie 1997 – octombrie 1997, a fost consultant senior în telecom în cadrul INTRADOS International Management Group (companie de consultanţă care a participat în diverse programe USAID şi USTDA în România). Din ianuarie 1998 şi până în ianuarie 2002 a lucrat în cadrul GTS România, întâi pe poziţia de consultant senior pe dezvoltare de business, timp de un an, preluând apoi funcţia de country manager. Între februarie 2002 şi ianuarie 2003 a fost country manager pentru România în cadrul KpnQwest, după care s-a întors la GTS pe poziţia de CEO, pe care a ocupat-o până în noiembrie 2011. Din mai 2012 şi până în iulie 2015 el s-a ocupat de partea de M&A (mergers and acquisitions) în cadrul UPC România. Între timp, în noiembrie 2013, Dan Mihăescu a devenit lead şi cofondator pentru INSEAD Alumni Romania Start-up & Investment Club, poziţie pe care o ocupă şi în prezent. După ce a plecat din cadrul UPC România, el s-a alăturat echipei Microsoft România pe poziţia de DX lead / director de tehnologie şi dezvoltare. Apoi în octombrie 2016 a pus bazele GapMinder Advisors alături de Sergiu Roşca, iar din decembrie 2017 este partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners.

    CV Sergiu Roşca

    În ianuarie 2002 a pus bazele propriei case de avocatură, Roşca Law Office, unde încă activează, iar în 2016 i s-a alăturat lui Dan Mihăescu în proiectul GapMinder, fiind managing partner în cadrul GapMinder Advisors şi apoi partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners din decembrie 2017 şi până în prezent.