Tag: imigranti

  • Cum au reinventat doi tineri ardeleni gogoaşa americană

    Americanii mănâncă peste 10 miliarde de gogoşi anual şi mai mult de jumătate de miliard de dolari sunt generaţi de această industrie potrivit presei internaţionale. Mai mult decât atât, au chiar şi o zi naţională dedicată acestui produs. Prezent şi în cultura gastronomică tradiţională locală, produsul a devenit „cool” prin intermediul Donuteriei, o afacere care vinde gogoşi cam de genul celor pe care le vedem în filme, în forme diferite, cu mesaje pe cutii cât se poate de actuale Be nuts, be donuts, de pildă şi cu o prezenţă puternică în reţelele sociale (peste 57.000 de like-uri pe Facebook).

    Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea Donuterie a ajuns în prezent la 11 unităţi, dintre care patru proprii, iar celelalte operate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Fondatorii Donuteriei sunt Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (COO), foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj- Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Marius Muntean a lucrat pentru o perioadă scurtă şi a constatat destul de repede că doreşte să construiască o afacere, „ceva al lui”. Şi-a dedicat astfel tot timpul căutând diverse idei de afaceri şi surse de finanţare; a identificat un program guvernamental de finanţare pentru SRL-D-uri care ar fi putut să-i dea impulsul necesar debutului antreprenorial. S-a documentat cu privire paşii necesari pentru accesarea programului şi a înfiinţat o societate comercială. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. „N-avea legătură cu faptul că atunci domeniul construcţiilor nu era unul prea atractiv sau că salariile erau mici, ci voiam să construim ceva în care să ne putem implica total, aşa că trebuia să fie al nostru”, descrie Marius Muntean modul în care priveau lucrurile la finalul absolvirii studiilor.

    Unul dintre criteriile alegerii afacerii era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor avea altă traiectorie. De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. „Aveam o reţetă de gogoşi de la mama Andrei, iar în rest am trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată”, povesteşte Muntean. Spune că le-au servit ca model afacerile mici, dar proaspete şi inovative, în general de familie, „pe care le-am simţit că sunt conduse de oameni sinceri, care pun produsul şi experienţa clientului mai presus de orice”. Au aplicat pentru programul de finanţare, de două ori chiar; prima încercare a fost una fără succes. „Prima dată, în toamna 2012, proiectul a fost acceptat, dar s-au terminat fondurile, aşa că am fost nevoiţi să aşteptăm programul de anul următor. Până la 10.000 euro nerambursabili reprezenta o sumă mare pentru noi la acel moment.” Au perseverat, iar în vara lui 2013 au reuşit să depună dosarul printre primii şi să semneze contractul de finanţare. Chiar şi aşa, au primit doar 30.000 de lei prin programul de finanţare.

    Planurile lor nu s-au concretizat din prima încercare nici în ceea ce priveşte alegerea locaţiei: şi-au dorit să deschidă prima Donuterie în Cluj-Napoca, oraşul în care au studiat, însă au fost nevoiţi să renunţe la această idee. „Am căutat luni de zile şi nu am găsit spaţiul pe care ni-l doream cu adevărat, dar nu am renunţat.” Între timp, tatăl lui Muntean a găsit un spaţiu relativ central în Târgu-Mureş, oraşul de domiciliu al familiei sale, şi, chiar dacă nu au fost încântaţi de idee, au hotărât să îşi pornească acolo afacerea. „Noi credem că despre asta e antreprenoriatul, trebuie să alegi mereu compromisurile potrivite pentru a merge mai departe”, spune tânărul antreprenor.

  • Dacă ar începe un război între Rusia, China şi SUA, cine aţi vrea să câştige?

    Cu ameninţările telibanilor şi tot mai multe acţiunir teroriste revendicate de ISIS pe continentul european, parcă se ascunde în spatele unei perdele de fum peisajul global al mişcărilor politice. Business Insider a făcut o trecere în revistă a principalelor atuuri ale marilor puteri mondiale din punct de vedere al înarmării lor.

    1. Avioane de luptă. În vreme ce SUA deţine supremaţia în ce priveşte aparatele de zbor folosite în luptă, deopotrivă Rusia şi China s-au înscris în cursă pentru a se dota cu astfel de aparate. Sunt doar 187 de aparate de tip F-22s, iar varianta F-35 se pare că are nişte probleme în faza de testare.

    Între timp, China dezvoltă propriile aparate de zbor pentru situaţii de luptă. Cea mai avansată variantă a acestui tip de avioane este probabil J-20, care este, pesemne, corespondentul lui F-35.

    În Rusia se lucrează la o variantă a unui aparat de zbor care este corespondentul lui F-22; acest avion este mai manevrabil.
    În opinia Business Insider, în caz de confruntare, cel mai probabil este ca aparatele americane să câştige, luând în considerare că ruşii şi chinezii mai lucrează încă la aparatele lor.

    2. Tancuri. Armata SUA a scos la luptă primele tancuri de tip M-1 Abrams în 1980. De atunci, acestea au beneficiat de multe îmbunătăţiri – de pildă blindajul sau armele.În Rusia se dezvoltă un prototip numit T-14, dar în acest moment se bazează pe T-90A, un aparat destul de performant. Un astfel de aparat a trecut chiar cu brio de un atac direct cu o rachetă TOW, în Siria.

    Şi China are mai multe variante de tancuri dar şi unele aparate de acest fel la care lucrează.Într-o confruntare directă, este greu de spus care dintre aceste variante de tancuri ar câştiga.

    3. Vase de suprafaţă. Cu cea mai mare flotă la nivel mondial, SUA este câştigător net în orice confruntare ar avea loc în ape oceanice.
    Totuşi, deopotrivă chinezii şi ruşii ridică pretenţii şi la acest capitol, având planuri concrete pentru a construi vase de război.

    4. Submarine. US Navy are cea mai puternică dotare la acest capitol. Are 14 submarine dotate cu 280 de rachete nucleare, fiecare dintre acestea având puterea de a şterge de pe faţa Pământului un oraş inamic. În plus, mai are 4 submarine dotate fiecare cu 154 de rachete Tomahawk şi 54 de submarine de atac. Aceste submarine sunt foarte bine înarmate, au tehnologie avansată.

    Pe de altă parte, Rusia are 60 de submarine, care sunt însp foarte silenţioase. În plus, Rusia lucrează la noi arme pentru submarine.
    China are doar nouă submarine de atac înarmate cu rachete nucleare şi 53 de submarine de atac.

    În concluzie, e probabil ca între-o confruntare pe apă sau pe uscat să câştige forţele armate americane, dar chinezii şi ruşii câştigă tot mai mult teren în cursa înarmării.

  • Dacă ar începe un război între Rusia, China şi SUA, cine aţi vrea să câştige?

    Cu ameninţările telibanilor şi tot mai multe acţiunir teroriste revendicate de ISIS pe continentul european, parcă se ascunde în spatele unei perdele de fum peisajul global al mişcărilor politice. Business Insider a făcut o trecere în revistă a principalelor atuuri ale marilor puteri mondiale din punct de vedere al înarmării lor.

    1. Avioane de luptă. În vreme ce SUA deţine supremaţia în ce priveşte aparatele de zbor folosite în luptă, deopotrivă Rusia şi China s-au înscris în cursă pentru a se dota cu astfel de aparate. Sunt doar 187 de aparate de tip F-22s, iar varianta F-35 se pare că are nişte probleme în faza de testare.

    Între timp, China dezvoltă propriile aparate de zbor pentru situaţii de luptă. Cea mai avansată variantă a acestui tip de avioane este probabil J-20, care este, pesemne, corespondentul lui F-35.

    În Rusia se lucrează la o variantă a unui aparat de zbor care este corespondentul lui F-22; acest avion este mai manevrabil.
    În opinia Business Insider, în caz de confruntare, cel mai probabil este ca aparatele americane să câştige, luând în considerare că ruşii şi chinezii mai lucrează încă la aparatele lor.

    2. Tancuri. Armata SUA a scos la luptă primele tancuri de tip M-1 Abrams în 1980. De atunci, acestea au beneficiat de multe îmbunătăţiri – de pildă blindajul sau armele.În Rusia se dezvoltă un prototip numit T-14, dar în acest moment se bazează pe T-90A, un aparat destul de performant. Un astfel de aparat a trecut chiar cu brio de un atac direct cu o rachetă TOW, în Siria.

    Şi China are mai multe variante de tancuri dar şi unele aparate de acest fel la care lucrează.Într-o confruntare directă, este greu de spus care dintre aceste variante de tancuri ar câştiga.

    3. Vase de suprafaţă. Cu cea mai mare flotă la nivel mondial, SUA este câştigător net în orice confruntare ar avea loc în ape oceanice.
    Totuşi, deopotrivă chinezii şi ruşii ridică pretenţii şi la acest capitol, având planuri concrete pentru a construi vase de război.

    4. Submarine. US Navy are cea mai puternică dotare la acest capitol. Are 14 submarine dotate cu 280 de rachete nucleare, fiecare dintre acestea având puterea de a şterge de pe faţa Pământului un oraş inamic. În plus, mai are 4 submarine dotate fiecare cu 154 de rachete Tomahawk şi 54 de submarine de atac. Aceste submarine sunt foarte bine înarmate, au tehnologie avansată.

    Pe de altă parte, Rusia are 60 de submarine, care sunt însp foarte silenţioase. În plus, Rusia lucrează la noi arme pentru submarine.
    China are doar nouă submarine de atac înarmate cu rachete nucleare şi 53 de submarine de atac.

    În concluzie, e probabil ca între-o confruntare pe apă sau pe uscat să câştige forţele armate americane, dar chinezii şi ruşii câştigă tot mai mult teren în cursa înarmării.

  • Parlamentul german a adoptat măsuri mai DURE pentru imigranţi. Mulţi vor fi DEPORTAŢI

    Prin prisma unei legi votată joi seara, agenţia germană de migraţie va avea posibilitatea să analizeze datele de pe telefoanele mobile ale imigranţilor care sosesc fără documente corespunzătoare şi să facă schimb de informaţii cu alte autorităţi în situaţii considerate periculoase.

    De asemenea, deportările vor putea fi accelerate în temeiul noii legi, iar autorităţilor li se va permite să reţină persoanele care aşteaptă deportarea timp de maximum 10 zile, dacă acestea sunt considerate periculoase.

    Imigranţii catalogaţi drept periculoşi de către Germania şi care se confruntă cu deportarea pot fi monitorizaţi cu brăţări electronice pentru glezne.

    Măsurile reprezintă o reacţie la atacul terorist care a avut loc în piaţa de Crăciun din Berlin, în luna decembrie a anului trecut. Atacul a fost comis de către un bărbat a cărui solicitare de azil a fost respinsă şi care aştepta să fie deportat.

    La 19 decembrie 2016, cel puţin 12 persoane au decedat, iar alte aproximativ 50 au fost rănite, între care unele grav, după ce un bărbat a intrat cu un camion într-un grup de oameni care participau la târgul de Crăciun din piaţa Breitscheidplatz, aflată în centrul Berlinului. Organizaţia teroristă Stat Islamic a revendicat atentatul.

     

  • Cum arată satul de vis unde nu există drumuri, maşini sau aglomeraţie – GALERIE FOTO

    2.600 de oameni trăiesc în satul Giethoorn din Olanda, supranumit “Veneţia ţărilor de jos”. Nu există drumuri sau maşini, singura cale de acces fiind de-a lungul canalelor ce străbat pitorescul loc.

    Aşezământul datează din secolul XVIII, fiind fondat de un grup de imigranţi din zona Mării Mediterane.

    Sursă foto: Daily Mail

  • Preşedinţia Consiliului UE propune sistem subvenţii/penalităţi pentru relocarea imigranţilor

    “În scopul depăşirii obstacolelor politice în primirea unui număr necunoscut de persoane, Uniunea Europeană ar putea stabili o limită de 200.000 de solicitări de azil anual”, se arată într-un proiect de propunere elaborat de Malta şi obţinut de agenţia Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce glume spun europenii despre vecinii lor.„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.

    În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.

    Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.

    Câteva glume din carte:

    „Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.

    Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”

    Italia

    Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.

    Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.

    Belgia despre Olanda

    „Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”

    „Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Marea Britanie

    Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
    Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
    Scoţianul: Aduc şase prieteni

    Danemarca despre Suedia

    „Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”

    Germania despre Polonia

    Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania

    Austria despre Germania

    Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.

    România despre Ungaria

    Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.

    Belgia despre Franţa

    De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.

  • Peste 230.000 de români lucrează în Marea Britanie, cei mai mulţi în producţie. Caţi se vor întoarce acasă?

    Cei mai mulţi muncitori imigranţi sunt din Polonia (916.000), urmaţi de Irlanda (322.000), România (233.000), Portugalia (219.000), Italia (192.000) şi Franţa (165.000).

    Producţia (307.000), retailul (261.000), sănătatea şi sectorul social (225.000) reprezintă domeniile unde lucrează, în Marea Britanie, cei mai mulţi europeni care nu au cetăţenie britanică. Personalul din structurile de primire turistică şi cei din sectorul de servicii alimentare sunt în număr de 222.000, sectorul construcţiilor angajează 194.000 de imigranţi, în timp ce educaţia are 159.000 de angajaţi din afara Marii Britanii.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Ungaria a fost condamnată la CEDO din cauza deţinerii unor imigranţi extracomunitari

    Doi cetăţeni din Bangladesh, Ilias Ilias şi Ali Ahmed, au dat în judecată Ungaria în septembrie 2015, imediat după ce premierul Viktor Orban a dispus construirea unui gard la frontiera cu Serbia pentru a blocarea trecerea extracomunitarilor spre Europa de Vest.

    Potrivit CEDO, cei doi imigranţi extracomunitari au fost deţinuţi prin încălcarea normelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar “nu au existat încălcări în privinţa condiţiilor detenţiei”.

    Guvernul Ungariei trebuie să achite despăgubiri de câte 10.000 de euro celor doi imigranţi şi încă 8.705 euro pentru cheltuielile de judecată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria a fost condamnată la CEDO din cauza deţinerii unor imigranţi extracomunitari

    Doi cetăţeni din Bangladesh, Ilias Ilias şi Ali Ahmed, au dat în judecată Ungaria în septembrie 2015, imediat după ce premierul Viktor Orban a dispus construirea unui gard la frontiera cu Serbia pentru a blocarea trecerea extracomunitarilor spre Europa de Vest.

    Potrivit CEDO, cei doi imigranţi extracomunitari au fost deţinuţi prin încălcarea normelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar “nu au existat încălcări în privinţa condiţiilor detenţiei”.

    Guvernul Ungariei trebuie să achite despăgubiri de câte 10.000 de euro celor doi imigranţi şi încă 8.705 euro pentru cheltuielile de judecată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro