BusinessMagazin

Tag: ilegal

  • De la traficant de droguri la antreprenor de succes: povestea uimitoare a tânărului care a gândit un business de succes în puşcărie

    Ralphy Dominguez câştiga mai mult de 1 milion de dolari pe an în perioada în care conducea una dintre cele mai puternice operaţiuni ilegale cu droguri din New England. După ce a fost prins şi a petrecut câţiva ani în închisoare, s-a reinventat şi a devenit un antreprenor legitim. El conduce acum producătorul neworkez de accesorii din piele Pen&Pistol, potrivit unui articol pulicat de entrepreneur.com.

    Dominguez a făcut un curs de pielărie în perioada în care se afla în spatele gratiilor. A găsit acest meşteşug drept terapeutic, astfel că a decis să folosească ce a învăţat şi după eliberarea sa.

    Organizaţia Refoundry din Brooklyn, axată pe ajutarea foştilor condamnaţi, l-a ajutat şi pe el să îşi pornească propria afacere învăţându-l să folosească în atelierul său materiale care urmau să fie aruncate, în realizarea obiectelor sale de design.

    Compania lui Dominguez foloseşte şi în prezent astfel de materiale – fie că vorbim de pielea de la canapelele sau genţile vechi, precum şi resturile de piele de la producători care ar arunca aceste materiale. Accesoriile realizate de fostul puşcăriaş se vând pe site-ul Pen & Pistol cu preţuri cuprinse între 30 şi 75 de dolari.

    Dominguez îşi vinde însă obiectele şi în pieţe din New York, dar şi în Lazaro SoHo, un butic de lux din Manhattan.

  • “Salariul” imens al unui parcagiu. Îl depăşeşte cu mult pe cel al unui medic

    Primăria Capitalei însă mizează pe şoferi pentru a pune capăt fenomenului. Deputatul liberal Ovidiu Raeţchi crede că tocmai frica de puşcărie i-ar putea lăsa fără loc de muncă pe parcagii. „Într-o primă etapă să vorbim de zile de lucru în folosul comunităţii; într-o a doua etapă să existe eventual o pedeapsă cu suspendare şi abia într-o a trei etapă să se pună problema de o pedeapsă de la 6 luni la un an.

    IATĂ AICI CÂT CÂŞTIGĂ UN PARCAGIU ÎN FIECARE LUNĂ

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.

  • Poliţia locală are voie să ridice maşinile parcate ilegal. Cum eviţi ridicarea şi cât costă recuperarea lor?

    Potrivit proiectului adoptat, înainte de a se demara procedura efectivă de ridicare a maşinii staţionate neregulamentar, Direcţia Poliţie Locală sector 4, prin dispecerat, va contacta telefonic proprietarul/deţinătorul autovehiculului.

    AFLĂ AICI CÂT TIMP AI LA DISPOZIŢIE SĂ EVIŢI RIDICAREA MAŞINII ŞI CÂT COSTĂ RECUPERAREA

  • Cum a furat un român 5 milioane de euro fără ca nimeni să îşi dea seama

    Alături de George Ploscaru au mai fost trimise în judecată alte două persoane, respectiv Gigi Dănuţ Neguţ, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire şi Andrei Munteanu, pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.

    Românul care a furat bijuterii în valoare de 5,2 milioane de euro de la o firmă din Paris avea pregătite cutii cu “pietre de stradă” pe care le-a pus în locul diamantelor, se arată în motivarea instanţei care a decis arestarea preventivă a inculpatului.

    “În perioada 15.11.2016-30.12.2016, inculpatul Ploscaru George, poreclit «Mache», a constituit împreună cu alţi cetăţeni străini, de diferite origini, printre care un cetăţean de origine sârbă poreclit «Diamant», un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii pe teritoriul Franţei a unei infracţiuni de furt, în dauna persoanei juridice ce deţine o marcă elveţiană de bijuterii. La data de 30.12.2016, inculpatul Ploscaru George a sustras din showroom-ul privat al mărcii elveţiene de bijuterii situat în Paris, arondismentul nr. 8, două diamante şi două inele cu pietre preţioase în valoare cumulată de 5.132.990 euro, prezentându-se sub o calitate mincinoasă, accea de gemolog şi sub o identitate falsă, aceea de «Mizrahi»”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cum a furat un român 5 milioane de euro fără ca nimeni să îşi dea seama

    Alături de George Ploscaru au mai fost trimise în judecată alte două persoane, respectiv Gigi Dănuţ Neguţ, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire şi Andrei Munteanu, pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.

    Românul care a furat bijuterii în valoare de 5,2 milioane de euro de la o firmă din Paris avea pregătite cutii cu “pietre de stradă” pe care le-a pus în locul diamantelor, se arată în motivarea instanţei care a decis arestarea preventivă a inculpatului.

    “În perioada 15.11.2016-30.12.2016, inculpatul Ploscaru George, poreclit «Mache», a constituit împreună cu alţi cetăţeni străini, de diferite origini, printre care un cetăţean de origine sârbă poreclit «Diamant», un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii pe teritoriul Franţei a unei infracţiuni de furt, în dauna persoanei juridice ce deţine o marcă elveţiană de bijuterii. La data de 30.12.2016, inculpatul Ploscaru George a sustras din showroom-ul privat al mărcii elveţiene de bijuterii situat în Paris, arondismentul nr. 8, două diamante şi două inele cu pietre preţioase în valoare cumulată de 5.132.990 euro, prezentându-se sub o calitate mincinoasă, accea de gemolog şi sub o identitate falsă, aceea de «Mizrahi»”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • În timp ce 3 hectare de pădure dispar în fiecare oră, parlamentarii se ceartă pe „amenzile uriaşe” pentru tăierile ilegale

    Cu timpul, nu a fost vorba numai de sancţionarea unor importante încălcări ale regimului silvic, dar şi de transpunerea regulamentelor Uniunii Europene în domeniu. Lucru care nu s-a întâmplat, motiv pentru care, în 2015, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement în cazul României pentru lipsa transpunerii în legislaţie a Regulamentului 995/2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn. În cele din urmă, Comisia Europeană a anulat procedura de infringement, pentru netranspunerea prevederilor din regulament, după ce Guvernul Cioloş a adoptat OUG 51/2016, care a primit, însă, critici în Parlament din partea PSD şi actorilor principali din domeniu, fiind reclamate diverse “disfuncţionalităţi”.
     
    Miercuri, în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, atât proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 171/2010, care a zăcut din 2014 în sertarele din Parlament, cât şi proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2016 vor fi din nou luate în dezbatere, urmând ca deputaţii să decidă care dintre cele două proiecte vor primi raport pozitiv. Asta după ce, la dezbaterea anterioară, au fost membri care s-au pronunţat pentru abrogarea ordonanţei.
     
    Însă, în timp ce tabăra social-democraţilor susţine, prin vocea preşedintelui Comisiei pentru Agricultură, Ioan Munteanu, că vor lucra pe proiectul de lege al Guvernului Ponta, nu pe OUG 51, un alt membru al comisiei, din partea USR, afirmă contrariul. “Eu am înţeles că lucrăm pe ordonanţă”, a declarat Cristian Ghinea pentru Gândul. Contrazicerile nu se opresc aici, nivelul sancţiunilor fiind criticat de fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Doina Pană, care invocă “amenzi uriaşe ca sancţiuni administrative” prevăzute de OUG 51, în timp ce succesoarea sa, Adriana Petcu, susţine că nu este “adepta unei relaxări a regimului contravenţiilor” şi că “Ministerul Apelor şi Pădurilor NU susţine eliminarea prevederilor OUG 51/2016”.
     
    Preşedintele Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, Ioan Munteanu, nu a dorit să intre “în detalii” în momentul în care a fost chestionat de Gândul dacă susţine proiectul de lege privind aprobarea OUG 51/2016, menţionând, însă, că în cadrul comisiei se va lucra pe proiectul de lege iniţiat de Guvernul Ponta în 2014.
     
    “Miercuri intrăm cu un pre-raport. Mare parte din cele stabilite în Ordonanţa 51 se găsesc în propunerile de modificare a proiectului de lege, cea mai mare parte. Dar nu pot să intru în detalii. Noi lucrăm pe proiectul de lege al Guvernului Ponta, nu lucrăm pe OUG. Suntem de acord cu o parte şi din OUG 51. Se vor regăsi în proiectul de lege a Guvernului Ponta. Categoric oricum numai una va fi adoptată”, a declarat, pentru Gândul, preşedintele Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, Ioan Munteanu.
     
    În schimb, colegul său din cadrul comisiei, deputatul USR, Cristian Ghinea, susţine că a “înţeles” că vor lucra “pe ordonanţă”.
     
    “Sunt două proiecte legislative care reglementează cam acelaşi lucru, dat fiind că ordonanţa e în vigoare şi că e un mecanism eficient, în mod evident vom insista să lucrăm pe ordonanţă şi dacă e ceva bun din legea aia, să importăm în textul de lege pentru aprobarea ordonanţei. Dar cred că ne dăm cu stângul în dreptul să desfiinţăm o ordonanţă care funcţionează şi produce efecte şi lucrează bine şi să luăm un text de lege paralel”, a declarat, pentru Gândul, Cristian Ghinea.
     

  • Aproape 1.000 de imobile ar fi fost retrocedate ilegal la Timişoara. Fostul şi actualul primar, cercetaţi de DNA pentru abuz în serviciu

    Fostul primar al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a fost pus sub învinuire de DNA pentru abuz în serviciu în legătură cu vânzarea unor case naţionalizate din Timişoara. În aceeaşi cauză este cercetat şi viceprimarul Traian Stoia. La audieri a fost şi primarul Nicolae Robu. În dosar este vorba de retrocedarea a aproape 1,000 de imobile din Timişoara, potrivit unor surse judiciare.

    “Am fost chemat aici în calitate de suspect în vânzarea unor case naţionalizate în perioada în care am fost primar. Reproşul este clasic: abuz în serviciu. Nu ştiu valoarea prejudiciului. Primăria a vândut 1300 de locuinţe şi acum e vorba de 60 de locuinţe. Nu am obţinut nimic. Cei care au încheiat contractele au apreciat că şi eu mi-am însuşit punctele lor de vedere pentru că aveau toate vizele şi viza de specialitate”, a declarat Gheorghe Ciuhandu.

    Şi primarul Timişoare, Nicolae Robu, a declarat, vineri, la ieşirea de la DNA, că nu va demisiona din funcţia de edil şi că legea privind abuzul în serviciu trebuie corectată pentru ca infractorii să fie condamnaţi, dar cei de bună-credinţă să nu fie expuşi atunci când iau decizii.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Cinci dosare penale pentru folosirea ilegală de drone în timpul protestelor din Piaţa Victoriei

    “E vorba despre cinci dosare deschise. Au fost depistate cinci persoane care au ridicat drone de la sol. Pentru a ridica o dronă trebuie să ai certificat de înmatriculare şi certificat de navigabilitate. În caz contrar, fapta constituie infracţiune. Este vorba despre art. 103 alin. 1 lit. a din Legea 227/1997 privind Codul aerian. Fapta este prevăzută cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă penală. Persoanele au fost audiate la momentul în care au fost depistate şi în conformitate cu art. 112 din aceeaşi Ordonanţă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Diana Sarca, coordonator birou de comunicare Poliţia Capitalei.

    Cercetările vor fi continuate de către procurorii de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

    Dronele au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

  • Totul despre ridicarea unei maşini parcate ilegal. Cine şi când poate decide să facă asta

    Noua regulă care va fi valabilă din 21 ianuarie 2017, dată la care va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 965/2016, spune că maşinile parcate neregulamentar pe drumurile publice pot fi ridicate din nou de autorităţi, scrie Avocatnet.ro. În acest context, este important de ştiut ce persoane sunt împuternicite de lege să decidă ridicarea unui autoturism şi în ce situaţii.
     
    Ridicarea maşinilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice (partea pe care se merge efectiv cu autovehiculele) va putea fi decisă, în principal, de către poliţiştii rutieri. 
     
    „Ridicarea vehiculului reprezintă măsura tehnico-administrativă pe care poliţistul rutier o poate dispune în una dintre situaţiile prevăzute la art. 143 (din regulamentul Codului rutier – n. red.), când vehiculul staţionează neregulamentar pe partea carosabilă. Ridicarea vehiculelor constituie serviciu public şi se realizează (…) pe durata a 24 de ore, de către administratorul drumului public sau, după caz, de către administraţia publică locală”, dispune actul normativ.