BusinessMagazin

Tag: ilegal

  • FBI a închis un site de filme şi seriale care oferea mai mult conţinut decât Netflix şi rivalii săi la un loc

    Darryl Julius Polo de 36 de ani şi Luis Angel Villarino, au fost puşi sub acuzare pentru încălcarea drepturilor de autor, după ce în luna august au fost luaţi în custodie de FBI. Aceştia au ofereau un serviciu de streaming de conţinut piratat plătit numit iStreamItAll, care cerea un abonament lunar de la utilizatori, cu promisiunea că vor avea acces la o colecţie vastă de filme şi seriale, chiar mai mare decât cele de la Netflix, HBO, Amazon sau Hulu.

    Cei doi bărbaţi, care conduceau aceste serviciu de streamin şi care furnizau servicii şi către un alt serviciu de streaming de conţinut piratat numit Jetflicks, urmează să fie judecaţi pentru distribuirea de conţinut video fără licenţă. Se pare că aceştia aveau o metodă foarte bine pusă la punct pentru a descărca şi stoca conţinutul pe care îl puneau la dispoziţia clienţilor:

    „Polo a folosit software sofisticat pentru a căuta pe site-uri de conţinut piratat ilegal nou, pentru a fi descărcat, procesat şi stocat şi apoi pentru a face aceste show-uri TV şi cinematografice pe servede din Canada pentru a ajunge la abonaţii iStreamItAll pentru streaming şi download”, au declarat procurorii, scrie go4it.ro

  • De ce este blocat traficul în Bucureşti: Fiecare parchează unde şi cum vrea

    Zona Buzeşti din Capitală, dominată de mai multe clădiri de birouri este una şi cu foarte multe maşini parcate ilegal deoarece toate parcările din zonă sunt cu plată. Deşi la 100 de metri există o parcare cu 5 lei pe oră, intersecţia dintre străzile Polizu şi Buzeşti este blocată zi de zi de maşini parcate.

    Vineri, 6 decembrie, un autobuz a fost blocat pe breteaua de intrare pe str. Polizu de un conducător auto care a parcat prea departe de bordură. Situaţia se repetă pe toate străzile Bucureştiului deoarece prea puţini sunt dispuşi să plătească 5 lei pe oră, deşi conduc maşini de zeci de mii de euro.

  • Ce legătură există între teoriile economice şi canabis

    Cheltuielile pe canabisul legal la nivel global sunt estimate să ajungă la 57 de miliarde de dolari în zece ani. Există deja indici bursieri alcătuiţi din acţiuni ale producătorilor şi distribuitorilor de marijuana medicinală şi instrumente investiţionale care urmăresc aceşti indici. În SUA, veniturile din canabis legal vor urca la 23,4 miliarde de dolari în trei ani, potrivit experţilor.

    Pentru legalizarea acestei plante cu efecte psihoactive, sau, din contră, pentru interdicţia ei, se fac eforturi care lui Tim Harford, editorul coloanei „Economistul sub acoperire” din Financial Times, îi amintesc de deceniul prohibiţiei americane din anii ’20-’30. Analiza sa a fost publicată de BBC la rubrica „50 de lucruri care fac economia modernă”. Economiştii au o problemă de imagine, scrie Harford. Oamenii cred că aceştia fac cu neruşinare frecţii cu statistici, fac cu o încredere exagerată predicţii teribile şi nu ţin la băutură, adică nu ştiu să se distreze la petrecerile cu alcool. Poate că o parte din vină îi aparţine omului care, cu un secol în urmă, era probabil cel mai cunoscut economist din lume – Irving Fisher.

    Fisher spunea în octombrie 1929, şi a devenit celebru pentru aceasta, că piaţa bursieră a ajuns la „un platou permanent înalt”. Nouă zile mai târziu s-a produs colosala prăbuşire a pieţei financiare care a dus la Marea Depresiune. În ceea ce priveşte petrecerile, cel mai bun lucru care se poate spune despre Fisher este că era o gazdă generoasă. După cum Mark Thornton remarca în The Economics of Prohibition (Economia prohibiţiei), unul dintre oaspeţii unei cine la familia Fisher a scris: „În timp ce eu mâncam din preparatele delicioase care se perindau prin faţa mea, masa lui Fisher consta doar dintr-o legumă şi un ou crud”. Un fanatic al fitnessului, economistul a evitat carnea, ceaiul, cafeaua şi ciocolata.

    De asemenea, nu era băutor de alcool şi a fost un susţinător entuziast al prohibiţiei, încercarea sortită eşecului a Americii de a scoate în afara legii fabricarea şi vânzarea de alcool. Lupta cu alcoolul a început în 1920 şi s-a terminat în 1933. A fost o schimbare remarcabilă – a cincea cea mai mare industrie a ţării a devenit brusc ilegală. Fisher a prezis că prohibiţia „va intra în istorie ca începutul unei noi ere în întreaga lume, cu a cărei realizare această naţiune se va mândri pentru totdeauna”. El se mândrea că nu poate găsi un singur economist dispus să se opună acestei politici într-o dezbatere. De fapt, interdicţia s-a dovedit a fi la fel ca predicţiile sale despre platoul permanent înalt: în general, istoricii o consideră o farsă. Deşi prohibiţia a fost aplicată la scară largă, consumul de alcool a scăzut cu doar o cincime. Interdicţia s-a încheiat în 1933, când una dintre primele măsuri ale lui Franklin D. Roosevelt în calitate de preşedinte a fost relegalizarea berii, ceea ce a atras mulţimi aplaudând la porţile Casei Albe. 

    Rădăcinile prohibiţiei sunt, în general, urmăribile până pe teritoriul religiei şi sunt probabil amestecate cu snobismul de clasă. Dar economiştii aveau atunci o altă preocupare: productivitatea. Nu le-ar întrece naţiunile care nu consumă alcool pe cele cu o forţă de muncă beţivă? Fisher pare că şi-a permis libertatea de a jongla cu cifre. El a susţinut, de exemplu, că prohibiţia valorează 6 miliarde de dolari pentru economia Americii. A ajuns economistul la acest rezultat printr-un studiu atent? Nu, ar spune un critic, de altfel amuzat de metodologie. Fisher a început cu analize asupra câtorva indivizi care au găsit că o băutură tare pe stomacul gol îi face cu 2% mai puţin eficienţi. Apoi, el a presupus că muncitorii dădeau pe gât în mod normal cinci pahare cu tărie chiar înainte de muncă, astfel că a înmulţit doi cu cinci şi a concluzionat că alcoolul reduce producţia cu 10%. Un calcul dubios, cel puţin. Economiştii ar fi putut fi mai puţin surprinşi de eşecul prohibiţiei dacă ar fi reuşit să facă un salt înainte de o jumătate de secol în timp pentru a cunoaşte  ideile economistului Gary Becker, câştigător al Premiului Nobel, despre „criminalitatea raţională”.

    Becker spune că a face ceva ilegal adaugă pur şi simplu un alt cost raţional, pe care oamenii îl compară cu alte costuri şi beneficii – pedeapsa dacă eşti prins, care depinde de probabilitatea de a fi prins – şi îşi verifică în practică ideile. Prima dată când Harford l-a întâlnit, laureatul Nobel şi-a parcat maşina în aşa fel încât risca o amendă. „Nu cred că verifică cu aşa mare atenţie”, a explicat el atunci, recunoscând vesel că a comis un delict raţional. „Infractorii raţionali”, a spus Becker, „vor furniza bunuri interzise la preţul corect.” Situaţii în care consumatorii vor plăti acest preţ depinde de ceea ce economiştii numesc elasticitatea cererii. Imaginaţi-vă, de exemplu, că guvernul interzice broccoli. Cei care sfidează legea ar cultiva broccoli în grădini retrase şi ar vinde marfa pe alei întunecate la suprapreţ? Este puţin probabil, deoarece cererea de broccoli este elastică – dacă preţul creşte, majoritatea oamenilor vor cumpăra în schimb conopidă sau varză. Cu alcoolul, se pare, cererea este neelastică: creşte preţul şi mulţi îl vor plăti în continuare. Prohibiţia a fost o mană cerească pentru infractorii raţionali, precum Al Capone, care şi-a apărat comerţul ilegal în termeni antreprenoriali. „Dau publicului ceea ce vrea publicul“, a spus el. „Niciodată nu a trebuit să trimit vânzători care să facă presiuni. Niciodată nu am reuşit să satisfac toată cererea.“ Pieţele negre schimbă stimulentele în alte moduri. Concurenţa nu vă poate ataca în instanţă, aşa că de ce să nu folosiţi orice mijloc aveţi la îndemână pentru a stabili un monopol local? Credinţa larg răspândită că după prohibiţie a crescut violenţa a contribuit cu siguranţă la creşterea apelurilor pentru retragerea acesteia. Fiecare livrare de mărfuri ilegale poartă un anumit risc, deci de ce să nu economisiţi spaţiu făcând produsul dumneavoastră mai puternic?

    În timpul prohibiţiei, consumul de bere a scăzut în raport cu cel al băuturilor spirtoase; când interdicţia s-a terminat, tendinţa s-a inversat. Şi de ce să nu reducem costurile prin reducerea calităţii? Dacă faceţi „moonshine” – o băutură distilată puternică, ilegală, emblematică pentru vremurile prohibiţiei – nu trebuie să înşiraţi ingredientele pe etichetă. America nu a fost singura ţară care a încercat prohibiţia – au mai fost, printre altele, Islanda, Finlanda şi Insulele Feroe –, dar în zilele noastre naţiunile cu interdicţii stricte la alcool tind să fie islamice.

    Alţii au restricţii parţiale. În Filipine, spre exemplu, nu se poate cumpăra alcool în ziua alegerilor, iar în Thailanda în vacanţele budiste – excepţie fac duty-free-urile din aeroporturi. America are în continuare câteva comune „uscate” şi „legi albastre” locale, care interzic vânzările de băuturi alcoolice duminica. Aceste legi l-au inspirat pe economistul Bruce Yandle să inventeze un termen care a devenit obişnuit în ramura economiei numită teoria alegerii publice: „traficanţii de alcool şi baptişti”. Ideea este că reglementările sunt adesea susţinute de o alianţă surprinzătoare a moraliştilor cu minte nobilă şi a cinicilor motivaţi de profit. Canabisului i se aplică această teorie. În ceea ce priveşte consumul acestei plante, medical sau recreaţional, interdicţia sau restricţia este regula. Cine susţine restricţiile? Conform formulării lui Yandle, „baptiştii” sunt oricine crede că marijuana trebuie evitată cu orice preţ; „traficanţii” – criminalii raţionali care profită de droguri ilicite, alături de oricine are un interes economic în legile antidrog, cum ar fi birocraţii plătiţi să le aplice.

    În ultimii ani, această alianţă a slăbit: canabisul a fost legalizat sau dezincriminat din California până în Canada, din Austria până în Uruguay.
    Dezbaterile din alte ţări se inflamează: dacă veţi impune costuri producătorilor de canabis, ar trebui să faceţi asta prin legi împotriva vânzării sau făcând comerţul legal şi aplicând taxe? În Marea Britanie, think-tank-ul pentru piaţă liberă Institutul pentru Afaceri Economice, a analizat cifrele privind elasticitatea cererii de canabis. Şi a găsit că un impozit de 30% ar elimina piaţa neagră, ar strânge aproximativ 700 de milioane de lire sterline – aproape 1 miliard de dolari – pentru guvern şi ar aduce consumatorilor droguri mai sigure, la fel cum abandonarea prohibiţiei a adus băuturi alcoolice mai sigure. Astăzi, nu sunt probleme în a găsi economişti care să se opună prohibiţiei canabisului: cel puţin cinci câştigători ai Premiului Nobel au cerut încheierea „războiului împotriva drogurilor”, făcând în schimb apel la „politici bazate pe dovezi, pe analize economice riguroase”. Desigur, studiile acoperă productivitatea. Unele arată cum consumul de marijuana afectează activitatea, altele nu găsesc niciun efect. Un studiu puţin dubios susţine că fumarea unui joint dă un impuls scurt producţiei orare a muncitorilor. Este de gândit ce ar fi zis Irving Fisher despre asta.

    Economistul GARY Becker spune că a face ceva ilegal adaugă pur şi simplu un alt cost raţional, pe care oamenii îl compară cu alte costuri şi beneficii – pedeapsa dacă eşti prins, care depinde de probabilitatea
    de a fi prins.

    „Infractorii raţionali”, a spus Becker, „vor furniza bunuri interzise la preţul corect.” Dacă consumatorii vor plăti acest preţ depinde de ceea ce economiştii numesc elasticitatea cererii.

    Cu alcoolul, se pare, cererea este neelastică: creşte preţul şi mulţi îl vor plăti în continuare. Prohibiţia a fost o mană cerească pentru infractorii raţionali, precum Al Capone, care şi-a apărat comerţul ilegal în termeni antreprenoriali.

  • Despre economia subterană sau cum dispar anual 200 de miliarde de lei din PIB-ul României

    „Principala motivaţie pentru care există această economie informală este cea de neplată a taxelor. Mai există o componentă legată şi de neconformarea cu regulamentele, autorizaţiile şi aşa mai departe. Adică îţi faci un business în economia formală dar nu vrei să obţii autorizaţie, să plăteşti anumite taxe. Motivaţia principală este legată de neplata taxelor, iar în România, ştim cu toţii, avem o problemă majoră când ai 36% TVA necolectat, este o problemă extrem de gravă şi nu pare să existe voinţa politică să luăm măsuri în această privinţă”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    Activităţile asociate cu economia subterană sunt realităţi concrete în toată lumea. Pentru a aloca resurse eficient, pentru un stat este esenţial să aibă informaţii în legătură cu magnitudinea economiei subterane, activităţile implicate în aceste procese, persoanele implicate, dar şi frecvenţa acestor activităţi. Este foarte dificil de măsurat şi analizat activităţile economice subterane, inclusiv bunurile şi forţa de muncă implicată, în contextul în care persoanele implicate în astfel de activităţi nu doresc să fie identificate.

    Subiectul este controversat, în măsura în care există dezbateri privind definiţia economiei subterane, modalitatea de a face estimările, dar şi utilizarea acestor estimări în economie. Cu toate acestea există destule indicii care sugerează faptul că economia mondială ascunsă este în creştere, însă se cunosc foarte puţine despre amploarea şi dezvoltarea acestui tip de economie în economiile emergente din Europa de Est şi Asia Centrală.

    Din 31 de ţări europene analizate de Fondul Monetar Internaţional într-un raport din 2018, România ocupă locul al patrulea în UE în ceea ce priveşte dimensiunea economiei subterane estimate, cu o pondere de 26,3% din Produsul Intern Brut al ţării în 2016, serie neajustată. Cea mai mare pondere a economiei subterane este în Bulgaria, cu 29,6% din PIB, însă ţara vecină a României a făcut eforturi considerabile în ultima vreme pentru combaterea acestor activităţi. „Dacă ne uităm la alte ţări avem Bulgaria care şi-a redus masiv pierderile din TVA, Polonia la fel, iar noi ne complacem într-o situaţie extrem de gravă care pune în pericol siguranţa naţională până la urmă. Când nu ai bani de autostrăzi, asemenea deficite de încasare reprezintă o problemă foarte gravă. Media europeană de colectare de taxe şi impozite este de 40% şi noi avem doar 26%”, mai spune Ionuţ Dumitru.

    Media dimensiunii economiei subterane a României în perioada 1991-2015 se află la valoarea de 30,14% din PIB, cu un maxim în 1991 de 36,03% şi un minim de 22,73% în 2014. Contribuţia economiei ascunse în economia românească a scăzut semnificativ din 1991 încoace per total, cu mici variaţii de-a lungul anilor. Din 1991 a urmat un trend descendent şi a ajuns în 1997 la o pondere de 31,65%. În 1999 a urcat cu mai mult de trei puncte procentuale, până la 34,4% din PIB, reintrând apoi pe un trend descendent.

    Criza economică a dus la o creştere a dimensiunii economiei informale în aproape toate statele europene. Contribuţia economiei ascunse în România a crescut în 2009 la 28,23% din PIB, de la 25,44% în 2007, o creştere de aproape 3 puncte procentuale. După anul 2009, ponderea acestor tipuri de activităţi a scăzut constant, ajungând în 2014 la minimul postdecembrist de 22,73% din PIB.

    Cauzele dimensiunii şi dezvoltării economiei subterane sunt multiple. Povara taxelor şi impozitelor în general şi povara fiscală pe muncă în particular (în special cea a contribuţiilor la asigurările sociale) sunt factori determinanţi pentru mărimea economiei ascunse. În România, povara fiscală (tax wedge), diferenţa dintre costurile totale ale angajatorului şi salariul net al angajatului, este de 36,7%, pe locul 7 în Uniunea Europeană şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Media Europeană este de 32,5%, potrivit unui raport din 2018 al lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal la acel moment.

    „Cauzele sunt multiple. În primul rând putem menţiona povara taxelor şi impozitelor pentru muncă, unde avem o povară foarte înaltă, dacă ne uităm la contribuţiile sociale. Nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi de cota de venit de 10%, noi avem o povară fiscală generată de contribuţiile sociale foarte mare, în special la veniturile mici. Mai sunt şi alţi factori care ţin de birocraţia plăţii taxelor şi impozitelor, de multe ori efortul birocratic este atât de mare încât mulţi îşi pun întrebarea dacă chiar merită să te supui”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Alţi factori care influenţează nivelul economiei neoficiale sunt: controlul statului asura corupţiei, eficacitatea guvernului (calitatea serviciilor publice, calitatea seviciilor sociale), statul de drept, dar şi capacitatea guvernului de a reglementa în mod eficient economia, astfel încât să permită şi să avantajeze dezvoltarea mediului privat.

    Reglementările din piaţa muncii reprezintă un factor esenţial pentru dimensiunea economiei ascunse. Astfel, în 2008, diferenţa dintre salariul minim pe economie şi cel mediu pe economie în România se apropia de 32%, în 2012 diferenţa a crescut la 35%, în 2015 această diferenţă a crescut până la 43%, iar în 2017 ecartul s-a majorat până la aproximativ 47%. „Aş adăuga un alt factor. Faptul că, neavând o calitate a serviciilor publice corespunzătoare, în special de sănătate şi educaţie, conformarea voluntară este extrem de mică şi motivaţia de a face evaziune este foarte mare – tu plăteşti taxe şi impozite foarte mari, însă atunci când ai o problemă medicală trebuie să scoţi bani din buzunar şi rişti să intri cu o boală în spital şi să ieşi cu şapte, motivaţia de conformare voluntară scade dramatic.”

    Nivelul şi calitatea serviciilor publice sunt de asemenea factori determinanţi pentru dimensiunea şi evoluţia economiei subterane. Nivelul şi calitatea serviciilor publice se pot reflecta în numărul de morţi din accidente rutiere, care în România este cel mai mare din UE raportat la populaţie. Astfel, în 2017, 98 de persoane la un milion de locuitori au murit în accidente rutiere pe şoselele din România, în timp ce media europeană este de 49 de decese la un milion de locuitori. De asemenea, România are cea mai mare rată din UE a deceselor care ar fi putut fi evitate la persoane cu vârsta mai mică de 79 de ani, de 48%. Media europeană este de 33,1%.

    În ceea ce priveşte munca la negru, România ocupa în 2013 locul doi în Uniunea Europeană ca dimensiune, de 26,2% din valoarea adăugată brută. Deficitul de încasare a TVA-ului din România este cel mai mare din Uniunea Europeană, de 35,9% în 2016. Deficitul de încasare de TVA se referă la diferenţa între ce şi-a propus statul să încaseze din TVA într-un anumit an şi cât a încasat efectiv.

    Ionuţ Dumitru este de părere că reducerea nivelului economiei subterane ţine de aceiaşi factori care sunt determinanţi pentru dimensiunea acesteia, dar şi de digitalizarea instituţiilor româneşti, în special a autorităţii fiscale.

    „Reducerea economiei neobservate ţine de multe aspecte care sunt legate între ele: nivelul taxelor pe muncă, calitatea serviciilor publice, eficienţa cheltuirii banilor publici. Mai este şi aspectul digitalizării în domeniul administraţiei fiscale, care ar ajuta enorm. În felul acesta Bulgaria şi Polonia au redus masiv apetitul de evaziune fiscală, în timp ce la noi aceste programe sunt inexistente. Am asistat în 2015 la reducerea TVA-ului şi cu toate acestea nu am văzut efecte de conformare – problema este foarte gravă şi structurală – rezolvarea problemei colectării taxelor trebuie realizată pe calea digitalizării. Este mult mai uşor, de exemplu, să plăteşti taxele online decât să te duci să stai la cozi”, adaugă Dumitru.

    El dă atât exemplul Poloniei, cât şi pe al Bulgariei, ţări în care relaţia dintre contribuabil şi autoritate fiscală este una digitalizată, la fel şi supravegherea tranzacţiilor de către autorităţi.

    „Polonia a făcut recent asta (digitalizarea autorităţii fiscale – n. red.), iar acum relaţia dintre autoritatea fiscală şi contribuabil este una în timp real, electronică, în timp ce la noi ne-am dorit să facem, am avut programul cu Banca Mondială, la care actualul ministru de finanţe a renunţat, ceea ce arată destul de clar că, după şase ani în care nu s-a făcut nimic, nu există voinţă politică. Bulgaria a făcut un program similar cu Banca Mondială cu mulţi ani înaintea noastră, cu rezultate majore de colectare, în timp ce noi am tras de el ani de zile, după care am renunţat.”

    Dimensiunea medie a economiei mondiale ascunse este de 31,9% din PIB. Din 158 de ţări analizate, cea mai mare pondere a economiei subterane există în Zimbabwe – 60,6% – şi Bolivia – 62,3% din PIB. Cele mai mici rate ale acestei economii se regăsesc în Austria – 8,9% din PIB – şi Elveţia – 7,2% din PIB, potrivit economiştilor Medina şi Schneider de la FMI.

    Estimările economiei informale sunt dificil de realizat, în cea mai mare măsură din cauza faptului că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. Metodele folosite în estimări sunt de asemenea contestate de unii economişti. Pentru o mai bună acurateţe, autorii studiului din cadrul FMI au folosit, pe lângă informaţiile de la birourile de statistică naţionale, şi metoda sondajelor de opinie, atât în cadrul populaţiei, cât şi în cadrul managerilor de companii. De asemenea, un alt indicator folosit în cercetare a fost estimarea diferenţei între consumul per gospodărie şi venitul gospodăriei. Toate aceste date au permis, într-o oarecare măsură, aproximarea unei dimensiuni a acestor tipuri de activităţi economice.

  • Garda Forestieră Cluj: Peste 3.000 de copaci tăiaţi ilegal în judeţul Bistriţa-Năsăud

    Peste 3.000 de copaci au fost tăiaţi ilegal în fondul forestier al oraşului Sângeorz-Băi din judeţul Bistriţa-Năsăud, au stabilit reprezentanţii Gărzii Forestiere Cluj, în urma unor verificări efectuate în zonă. Valoarea prejudiciului se ridică la peste un milion de lei.

    Potrivit unui comunicat al Gărzii Forestoere Cluj, controlul în fondul forestier proprietate a oraşului Sângeorz-Băi a început în 2018 şi încă nu a fost finalizat, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, dar şi a faptului că verificările din teren se fac în condiţii grele, cum ar fi pantă foarte mare şi grohotiş la suprafaţă.

    „Pînă la data de 13.09.2019 au fost identificate un număr de 3.350 de cioate provenite din tăieri ilegale de arbori, cu un volum de 2994,56 mc şi o valoare a pagubei de 1.070.315 lei”, se arată în comunicatul Gărzii Forestiere Cluj.

    Potrivit reprezentanţilor instituţiei, verificările în zonă urmează să fie finalizate în toamna acestui an.

    Aceştia mai precizează că pădurarului care răspunde de cantonul în cauză i-au fost cerute explicaţii în scris „cu privire la constatările făcute cu ocazia patrulărilor în canton, răspunsul acestuia fiind că nu a identificat nimic în neregulă”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Contrabanda cu ţigarete a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii şase ani

    „Regiunea nord-est rămâne şi în iulie cea mai afectată de comerţul ilegal, cu toate că s-a redus cu 1,2 p.p. până la 29,5%. Piaţa neagră se menţine la niveluri ridicate şi în sud-vest (22,3%) şi vest (21,8%). Din punct de vedere al provenienţei, „cheap whites” (ţigarete no-name, produse legal sau ilegal şi destinate pieţei negre), care reprezintă 61,9% din totalul ţigaretelor ilegale, continuă să fie principala sursă. Spre deosebire de luna mai, când această categorie a atins cel mai mare procent din ultimii zece ani, în iulie ponderea e în uşoară scădere. Nivelul produselor din tutun provenite ilegal din Moldova (12,7%), Ucraina (11,5%) şi Serbia (2%) rămâne relativ constant”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

    În primele opt luni ale lui 2019 am virat către bugetul de stat cu peste jumătate de miliard de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi ca urmare a reducerii pieţei negre. Credem că e cea mai bună dovadă că dacă autorităţile vor mai mulţi bani la bugetul de stat soluţia nu este introducerea peste noapte a unor taxe sau reglementări excesive, ci asigurarea predictibilităţii fiscale şi continuarea eforturilor de stopare a reţelelor care trec ilegal frontiera, adesea noaptea, încărcate de produse de contrabandă. Desigur că măsurile de întărire a securităţii frontierelor trebuie dublate de acţiuni de educare a consumatorilor şi, de aceea, în cadrul proiectului StopContrabanda, British American Tobacco a lansat recent în toate punctele de frontieră ale României o campanie de informare a cetăţenilor cu privire la cantităţile maxime de ţigarete cu care pot trece graniţa, precum şi asupra consecinţelor negative ale încălcării legii”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic şi Relaţii Publice, British American Tobacco.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Probleme pentru Facebook: Compania va fi judecată pentru colectarea şi stocarea ilegală a datelor biometrice

    Decizia a fost luată cu 3-0 de o curte de apel de la San Francisco şi face referire la tehnologia de recunoaştere facială.

    Compania care administrează cea mai mare reţea de socializare online este criticată de mai mulţi parlamentari şi autorităţi de reglementare pentru practicile sale.

    Luna trecută, Facebook a fost de acord să plătească o amendă record în valoare de 5 miliarde de dolari într-un dosar al Comisiei Federale pentru Comerţ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Preda o atacă pe Maria Grapini: Agramata trişează. E ilegal să figureze pe lista PSD

    „E evident ilegal ca Grapini, membră a unei formaţiuni numite PPU, să figureze pe lista PSD pentru europene. PPU nu a încheiat vreo alianţă cu PSD şi are un membru în BEC întrucât Grapini e deputată europeană. Agramata trişează. Ar trebui descalificată”, a scris pe Facebook Cristian Preda.

    Europarlamentarul Maria Grapini candidează la alegerile europarlamentare pe lista PSD.

    „Maria Grapini e un om pe care cred că tot partidul o apreciază pentru poziţiile pe care le-a avut în Parlamentul European”, a anunţat Liviu Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Nicuşor Dan: Firea îi face un cadou de peste 22 milioane de euro lui Ţiriac, printr-un PUZ ilegal

    “Gabriela Firea este extrem de generoasă în ultima vreme cu investitorii imobiliari. În şedinţa de mâine (luni -n.r.) a Consiliului General se pregăteşte să-i facă un cadou de peste 22 milioane de euro omului de afaceri Ion Ţiriac. Gabriela Firea propune consilierilor generali un PUZ ilegal care ar permite construirea unui complex de blocuri în Pădurea Băneasa. Beneficiare sunt doua firme care aparţin lui Ion Ţiriac, iar beneficiul ilegal pentru aceste firme este de 22,5 milioane de euro”, arată deputatul Nicuşor Dan, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Parlamentarul susţine că pe un teren de 23.900 mp neconstruit în acest moment se propune construirea unui ansamblu rezidenţial de blocuri cu două subsoluri, parter şi cinci etaje, suprafaţa desfăşurată construită propusă fiind de 60.000 mp.
     
    “De asemenea, pe terenul de 27400 mp pe care se află clubul Stejarii, construit nelegal în 2013, se propune supraînălţarea complexului de restaurante. Suprafaţa desfăşurată construită propusă este de 44.000 mp. Conform Planului Urbanistic General, ambele loturi au prevazută funcţiunea sere. Articolul 18 alin. (8) din Legea 24/2007 a spaţiilor verzi urbane prevede “(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), pepinierele care nu sunt proprietate publică, serele şi terenurile amenajate ca grădini zoologice îşi pot schimba destinaţia, cu condiţia transformării acestora în alte tipuri de spaţii verzi.” Deci singura posibilitate legală de utilizare a terenului este o funcţiune de spaţiu verde cu dotări specifice (restaurante, sport şi agrement, dotări culturale) cu o suprafaţă desfaşurată de cel mult 20% faţă de suprafaţa terenului. Prin urmare, pentru cele doua terenuri de 23900 mp şi 27400 mp, suprafaţa desfăşurată construită poate fi de cel mult 10.000 mp”, potrivit sursei citate.
     

  • Bacalbaşa : Protestele pe legile justiţiei sunt ilegale, o agresiune împotriva legalităţii în această ţară

    ”Aceste proteste sunt nişte manifestări ilegale, cu încălcarea legii, încă o agresiune împotriva legalităţii în această ţară”, a declarat la RFI deputatul PSD Nicolae Bacalbaşa.
     
    El consideră ”justă” ordonanţa de urgenţă care modifică legile justiţiei.
     
    ”În ceea ce priveşte Ordonanţa, mie mi se pare, din punctul meu de vedere, o măsură justă, care se înscrie în efortul de a corecta o instituţie care a deviat de la scopurile ei, justiţia din România din ultimii ani, care din nefericire a devenit o justiţie selectivă, non-democratică şi fără îndoială că beneficiarii, unii interni, alţii mai ales externi a acestei deviaţii a justiţiei se opun cu ferocitate intereselor lor. Deci este o luptă politică în care se folosesc mijloace ilegale şi din nefericire, organele statului nu aplică legea, asta mi se pare regretabil”, a adăugat parlamentarul social-democrat.
     
    Bacalbaşa criticat Uniunea Europeană.