BusinessMagazin

Tag: ICCJ

  • Decizie definitivă: Alina Bica, eliberată din penitenciar şi plasată în arest la domiciliu

    Ca urmare a deciziei de luni a instanţei, va fi eliberat şi Şerban Pop, arestat în acelaşi dosar tot pe 2 septembrie.

    Instanţa supremă a dispus, pe 22 octombrie, înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pentru fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop, în dosarul în care sunt judecaţi pentru fapte de corupţie legate de soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu.

    Procurorii DNA au constastat decizia, însă luni instanţa supremă le-a respins contestaţia, astfel că Bica şi Pop vor fi judecaţi în arest la domiciliu.

    Totodată, ICCJ a respins şi cererea Alinei Bica de înlocuire a măsurii arestării preventive cu controlul judiciar.

    Astfel, Alina Bica şi Şerban Pop sunt obligaţi ca, în perioada arestului la domiciliu, să nu părăsească imobilul în care locuiesc, fără încuviinţarea instanţei, să se prezinte în faţa anchetatorilor şi judecătorilor ori de câte ori sunt chemaţi şi să nu comunice, direct sau indirect, între ei, cu inculpatul Horia Simu şi cu martorii din dosar.

    În 25 septembrie, procurorii DNA i-au trimis în judecată, în stare de arest, pe fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi pe fostul şef al ANAF Şerban Pop, pentru luare de mită şi, respectiv, complicitate la dare de mită pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu, acesta fiind şi el acuzat în cauză, pentru dare de mită.

    Potrivit rechizitoriului, în 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară, pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.

    “La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Alina Bica a înlocuit procurorul care instrumenta dosarul lui Horia Simu şi a făcut presiuni asupra magistratului care a preluat cauza pentru a da o soluţie de clasare în dosarul în care era urmărit penal Horia Simu. În final, în dosarul omului de afaceri, procurorul de caz a dispus o soluţie de clasare, DNA arătând că, potrivit probelor administrate în cauză, magistratul a acţionat fără vinovăţie.

    Procurorii anticorupţie au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale lui Şerban Pop şi ale Alinei Bica şi le-au pus poprire pe conturi.

    Fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop au fost arestaţi în acest caz, pe 2 septembrie, de instanţa supremă. La începutul lunii octombrie, Alina Bica a fost transferată din Arestul Poliţiei Capitalei în Penitenciarul de Femei Târgşor, din judeţul Prahova.

    Alina Bica a fost arestată preventiv şi în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

    Bica este judecată în prezent în alte două dosare de corupţie, în care a fost arestată timp de cinci luni.

    În dosarul “Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima. În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie. Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

    În urma unei decizii a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului “Bica 2”.

    Alina Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie.

  • BCR aşteaptă redactarea hotărârii instanţei pentru clarificări;vizează să încheie amiabil litigiile

    “Aşteptăm redactarea hotărârii instanţei, în această situaţie fiind incertă interpretarea sintagmelor (citate de mass-media): nulitatea absolută parţială a clauzei privind dobânda, în partea privind dobânda de referinţă variabilă, precum şi orice altă clauză care permite modificarea unilaterală a cuantumului dobânzii”, se arată într-o reacţie a băncii.

    BCR mai notează că are o strategie clară de închidere amiabilă a tuturor litigiilor, măsură aplicată inclusiv clienţilor aflaţi în proces cu banca la instanţele superioare, pentru a beneficia de dobânzi competitive.

    “Rămânem fermi în această strategie indiferent de atmosfera creată de avocaţii care promovează discordia în dauna parteneriatelor şi a încrederii”, se mai arată în nota transmisă.

    Reprezentanţii instituţiei de credit consideră că nicio hotărâre a instanţei nu poate lasă un contract de credit fără dobânda, astfel că se aşteaptă ca detalierea hotărârii “să nu facă altceva decât să consfinţească decizia băncii din 2010 privind eliminarea modificărilor unilaterale ale nivelului dobânzii şi modul de calcul al acesteia, ancorat în indicele Euribor sau Robor şi respectând costurile de finanţare ale băncii”.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis marţi, irevocabil, că dobânda de referinţă variabilă, modificată unilateral de bancă, este abuzivă, într-un proces colectiv intentat BCR de peste 200 de clienţi.

    “Constată nulitatea absolută parţială a clauzei privind dobânda, în partea privind dobânda de referinţă variabilă, precum şi orice altă clauză care permite B.C.R. S.A. modificarea unilaterală a cuantumului dobânzii. Obligă pe pârâta B.C.R. S.A. să modifice contractele încheiate cu reclamanţii ca urmare a constatării nulităţii absolute parţiale a clauzei privind dobânda, precum şi să emită noi grafice de rambursare în urma acestei modificări”, se arată în minuta deciziei de marţi a instanţei supreme.

    Totodată, judecătorii instanţei supreme au constatat caracterul abuziv şi nulitatea absolută a unei alte clauze, care permite BCR declararea scadenţei anticipate a creditului, dacă valoarea garanţiilor constituite de consumator scade sub valoarea creditului rămas de plată.

    Astfel, ICCJ a admis recursurile declarate de recurenţii-reclamanţi (clineţii băncii – n.r.) şi a modificat decizia instanţei anterioare în sensul că “Admite excepţia autorităţii de lucru judecat şi respinge cererea de constatare a caracterului abuziv, de constatare a nulităţii absolute a clauzei indicate în petitul 1.1, precum şi celelalte capete de cerere formulate în principal şi în subsidiar în legătură cu această clauză (petitele 2, 3.1, 4 şi 5), pentru contractele nr. 678 din 19 iunie 2007, nr. 765 din 8 martie 2006 şi 2008691448 din 4 septembrie 2008, constatând autoritate de lucru judecat”.

    Decizia este irevocabilă, astfel că banca este obligată să modifice contractele încheiate cu reclamanţii.

    “Am înfrânt BCR în primul dosar colectiv privitor la clauzele abuzive. Irevocabil. Azi se fac fix 5 ani fără 5 zile de la demararea acestui dosar”, a scris avocatul Gheorghe Piperea, care i-a reprezentat pe reclamanţi.

  • Senatorul Dan Şova spune că nu îşi va da demisia şi că nici premierul nu ar trebui să demisioneze – FOTO

    Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a analizat, luni, la primul termen din dosarul “Turceni-Rovinari”, măsurile asiguratorii şi preventive dispuse de procurori, senatorul Dan Şova fiind trimis în judecată cu măsura controlului judiciar.

    Discuţiile în dosar, care au avut loc cu uşile închise, au durat aproximativ o oră, senatorul Dan Şova declarând, la ieşirea din sediul ICCJ, că a cerut ridicarea controlului juridiciar, fără a face alte precizări.

    Întrebat dacă are emoţii în privinţa judecării dosarului, Şova a spus că nu are niciun fel de emoţie, pentru că-şi va prezenta argumentele, după care magistratul va lua o decizie în cazul său.

    Întrebat dacă el crede că Victor Ponta îşi va da demisia din funcţia de premier, după trimiterea dosarului în instanţă, Dan Şova a spus că nu vede de ce primul ministru ar face acest lucru. Dan Şova a mai spus, răspunzând unei întrebări, că nu îşi va da demisia din funcţia de senator.

    Dan Şova a mai arătat că nu-l derajează interdicţia stabilită de procurori de a lua legătura cu premierul Victor Ponta, adăugând că dosarul se dezbate în sala de judecată.

    Întrebat cum vede faptul că “Ungaria ne arată cu degetul”, respectiv că suntem prima ţară al cărei premier în funcţie este trimis în judecată, Şova a răspuns: “Prin prisma prezumţiei de nevinovăţie reglementată de Constituţia României”.

    De asemenea, Dan Şova a spus, răspunzând unei întrebări, că a respectat întotdeauna Constituţia României.

    Şova a mai arătat, întrebat dacă se consideră vinovat de faptul că Victor Ponta are probleme după ce a colaborat cu cabinetul său de avocatură: “Îmi pare rău, s-a interpretat că ar avea vreo legătură….”.

    Premierul Victor Ponta nu a fost la ICCJ, el fiind prezent la şedinţa Comitetului Executiv al PSD, care a votat, în unanimitate, sprijinul pentru menţinerea la guvernare cu Victor Ponta premier.

    Magistratul Cristina Rotaru, de la ICCJ, care trebuia să analizeze dosarul premierului Victor Ponta, în 18 septembrie, în cameră preliminară, s-a abţinut, ea fiind judecătorul care în dosarul “Trofeul calităţii” a decis, în opinia separată, achitarea lui Adrian Năstase. Astfel, dosarul a fost din nou repartizat aleatoriu, unui alt judecător, fiind stabilit primul termen pentru 21 septembrie.

    În 17 septembrie, premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat “Ponta Victor-Viorel”.

    În acelaşi dosar, Dan-Coman Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi “Şova şi Asociaţii”, în prezent senator, va fi judecat, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani. Şova a fost trimis în judecată sub control judiciar.

    Procurorii i-au trimis în judecată, în libertate, şi pe Laurenţiu-Dan Ciurel, director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni (CET), acuzat de cinci infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, şi Laurenţiu-Octavian Graure, la data faptelor director economic al CET, acuzat de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA “Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi care, în realitate, nu s-au efectuat.

    Procurorii DNA spun că în 30 august 2007 între SCA “Şova şi Asociaţii”, reprezentată de Dan-Coman Şova şi Cabinetul Individual de Avocat “Ponta Victor-Viorel”, reprezentat de Victor Ponta, s-a încheiat o “convenţie de conlucrare profesională”, având ca obiect “conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea”.

    Convenţia a fost încheiată pe o perioadă nedeterminată, în aceasta fiind ca pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar Victor Ponta să primească o sumă fixă de 2.000 de euro, pentru care va emite o factură lunară.

    “Prin procesul-verbal din 29 octombrie 2007 inculpaţii au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel pentru luna octombrie 2007 (lună în care Şova Dan-Coman s-a înţeles cu inculpatul Cristea Dumitru să încheie un contract de asistenţă juridică prevăzut cu comision de succes). În data de 27 martie 2008, inculpaţii au încheiat un act adiţional la convenţia de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexe energetice încheiaseră cu SCA Şova şi Asociaţii alte contracte de asistenţă juridică prevăzute cu comision de succes)”, au arătat procurorii DNA în actul de sesizare a instanţei.

    Conform procurorilor anticorupţie, convenţia de conlucrare a fost încheiată în luna decembrie 2008, moment în care Victor Ponta a devenit ministru.

    DNA mai spune că în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare Victor Ponta a emis, în calitate de avocat, un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA “Şova şi Asociaţii”, care a efectuat plata contravalorii lor, după care le-a înregistrat în contabilitate.

    Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare, mai arată DNA.

    “Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi. Din probele administrate a rezultat că, prin încheierea contractului de conlucrare, s-a urmărit bonificarea inculpatului Ponta Victor Viorel pentru contractele încheiate de SCA Şova şi Asociaţii cu complexurile energetice, având în vedere că a rezultat că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă, la nivelul companiilor de stat, nu ar fi existat percepţia că Şova Dan Coman beneficiază de susţinerea inculpatului Ponta Victor Viorel”, au precizat procurorii.

    Potrivit procurorilor, în 18 iulie 2011, în timpul desfăşurării unui control fiscal, Victor Ponta a răspuns în scris în cadrul unei note explicative la trei întrebări adresate de inspectorii ANAF, în cuprinsul căreia a prezentat o stare de fapt inexistentă, în sensul că a acordat “Consultanţă în dosare penale aflate pe rolul Parchetelor”.

    Ulterior, pe fondul aceluiaşi control fiscal, Victor Ponta s-ar fi înţeles cu Dan Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică ce ar fi fost prestată de Ponta în cele 16 luni cât a durat convenţia.

    “Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal, s-a stabilit ca activităţile să vizeze asistenţa juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienţii societăţii de avocaţi.
    În cursul lunii august 2011, în vederea depunerii la organele fiscale, inculpaţii Şova Dan Coman şi Ponta Victor-Viorel au întocmit în fals 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008, prin care atestau că Ponta Victor-Viorel ar fi desfăşurat diferite activităţi juridice în mai multe cauze ale SCA „Şova şi asociaţii” aflate pe rolul instanţelor de judecată. Cele 16 înscrisuri falsificate au fost tehnoredactate prin metoda «copy paste» după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfăşurată de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA Şova şi Asociaţii, avocaţi care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activităţile respective, nici măcar în parte”, au scris procurorii în rechizitoriu.

    În ceea ce priveşte infracţiunile de spălare de bani, anchetatorii notează că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, Victor Ponta şi Dan Şova au disimulat adevărata natură a provenienţei banilor (181.439,98 lei) obţinuţi de Ponta şi justificaţi în baza convenţiei de conlucrare profesională între SCA “Şova şi Asociaţii” şi cabinetul de avocat “Ponta Victor-Viorel”. În realitate, susţin procurorii, “banii reprezentau bonificarea lui Victor Ponta în considerarea facilitării, de către acesta, a încheierii şi derulării contractelor de asistenţă juridică a SCA «Şova şi Asociaţii» cu cele două complexuri energetice, cunoscând că banii provin din săvârşirea de infracţiuni”.

    Procurorii mai spun că o parte din aceste sume a fost folosită, în perioada octombrie 2007 – 2009, inclusiv pentru achiziţionarea în anul 2008 a două apartamente situate în Bucureşti, care ulterior, în anul 2013, au revenit în mod gratuit în proprietatea lui Victor Ponta, în urma lichidării patrimoniului Cabinetului de Avocat “Ponta Victor-Viorel”. Totodată, cabinetul de Avocat “Ponta Victor-Viorel” a folosit sumele provenite de la SCA “Şova şi Asociaţii” pentru achitarea unor obligaţii contractuale şi a unor obligaţii fiscale, iar o parte din aceste sume i-au revenit direct actualului premier.

    “În perioada 11.11.2008 – iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societăţii de avocaţi, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocaţi a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) şi alte obligaţii către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societăţii de avocaţi. Autoturismul a fost achiziţionat de societatea de avocaţi SCA Şova şi Asociaţii, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel, care a participat la alegerea acestuia şi l-a preluat personal”, mai spune DNA.

    Procurorii susţin, de asemenea, că în perioada aprilie 2010 – 2011, în condiţiile în care în presă au apărut o serie de articole cu privire la contractele de asistenţă juridică semnate cu complexurile energetice Rovinari şi Turceni, Dan Şova a conceput şi semnat 11 înscrisuri denumite procese-verbale ale Adunării Generale a Asociaţilor SCA “Şova şi Asociaţii”, înscrisuri antedate şi care prezintă în cuprinsul lor o stare de fapt inexistentă, astfel încât să corespundă interesului actual al inculpatului Şova Dan-Coman.

    “Concret, înscrisurile au fost întocmite pentru a susţine ideea că Şova Dan-Coman nu s-ar fi implicat în negocierea contractelor cu cele două complexuri energetice. Respectivele înscrisuri au fost folosite în datele de 01.10.2014 şi 20.02.2015 în faţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar unul dintre acestea (procesul-verbal datat 15.01.2007) a fost folosit la data de 27.04.2010 în faţa Tribunalului Bucureşti, în cadrul unui dosar având ca obiect acţiune în răspundere delictuală, mai arată anchetatorii.

  • ICCJ respinge cererea PNL de începere a urmăririi penale în cazul lui Ponta pentru abuz în serviciu

    “Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul Partidul Naţional Liberal – filiala Cluj, împotriva ordonanţei nr.46/P/2015 din data de 6 aprilie 2015 dispusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Obligă petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în decizia de joi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Copreşedintele executiv al PNL Cluj Mihai Seplecan a depus, în 20 ianuarie, la Parchetul ICCJ o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva premierului Victor Ponta, pentru că nu organizează alegeri parţiale la preşedinţia Consiliul Judeţean Cluj, după demisia lui Horea Uioreanu, trimis în judecată pentru fapte de corupţie.

    Potrivit unui comunicat al lui Mihai Seplecan transmis atunci, după turul al doilea al alegerilor prezidenţile, Victor Ponta a fost notificat să respecte legea “şi să facă diligenţele necesare desfăşurării alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al CJ Cluj”.

    Curtea de Apel Cluj a dat, în luna aprilie, câştig de cauză PNL Cluj, care a intentat proces Guvernului, pentru că nu a organizat alegeri anticipate pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, rămasă vacantă după demisia lui Horea Uioreanu, decizia instanţei nefiind definitivă.

    Ulterior, în 6 aprilie, Parchetul instanţei supreme a decis neînceperea urmăririi penale premierului Victor Ponta, decizia fiind atacată de liberali.

    După această decizie, PNL Cluj a cerut demisia procurorului general Tiberiu Niţu.

    Funcţia de preşedinte al CJ Cluj a rămas vacantă în 6 octombrie 2014, când prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, a emis ordinul prin care se constată încetarea de drept a mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al lui Horea Uioreanu, ca urmare a demisiei acestuia.

    Horea Uioreanu a fost arestat preventiv în 29 mai 2014 ,alături de oamenii de afaceri Vasile Pogăcean şi Ioan Bene pentru fapte de corupţie, iar în 23 iunie a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnatură privată şi complicitate la spălare de bani.

    Mihai Seplecan a fost ales, în luna iunie, preşedinte al CJ Cluj, fiind votat de plenul deliberativului judeţean conform prevederilor noii legi a alegerilor locale.

  • Trei judecători decid că Guvernul a ÎNCĂLCAT LEGEA, iar procurorii iau o decizie INCREDIBILĂ. Ce se întâmplă cu Victor Ponta

    După ce  judecătorii au arătat că Executivul a comis o ilegalitate, procurorii au luat o decizie greu de crezut.

    Trei judecători decid că Guvernul a ÎNCĂLCAT LEGEA, iar procurorii iau o decizie INCREDIBILĂ. Ce se întâmplă cu Victor Ponta

  • SURPRIZĂ URIAŞĂ pentru toţi şoferii din România. „Manevra” care este INTERZISĂ, începând cu această săptămână. Decizia a fost luată de Curtea Supremă

    Începând din acestă săptămână, îşi produce efectele o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îi priveşte pe toţi şoferii din România. La o sezizare a Avocatului Poporului, judecătorii au decis să pună capăt uneia dintre cele mai mari afaceri din România. De acum, interdicţia vizează toate drumurile publice.

    SURPRIZĂ URIAŞĂ pentru toţi şoferii din România. „Manevra” care este INTERZISĂ, începând cu această săptămână. Decizia a fost luată de Curtea Supremă

  • De ce a fost redeschis dosarul “Ţigancă împuţită”

    Mai exact, magistratul Judecătoriei Sectorului 1 invocă faptul că preşedintele Traian Băsescu a beneficiat de imunititate, motiv pentru care nu a putut fi pusă în mişcare acţiunea penală nici faţă de faptă, nici faţă de persoana fostului şef al statului.

    “Reţinând că ordonanţa supusă confirmării are ca temei dispariţia împrejurării pe care s-a întemeiat soluţia de neîncepere a urmăririi penale, dar şi dispoziţiile art. 305 alin (1) C.proc.pen., care în esenţă obligă efectuarea de cercetări cu privire la faptele sesizate, înainte de a dispune începerea urmăririi penale, in personam, judecătorul de camera preliminară va confirma redeschiderea urmăririi penale, in rem, doar sub aspectul săvârşirii faptelor care constituie obiectul sesizării, iar nu şi faţă de persoana faţă de care s-a dispus soluţia de neîncepere a urmăririi penale”, arată magistratul în motivarea sentinţei de luni.

    Pentru confirmarea ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară a verificat existenţa unor fapte sau împrejurări noi din care să rezulte că “a dispărut împrejurarea pe care s-a întemeiat soluţia revocată şi totodată dacă a intervenit o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal”.

    “În ceea ce priveşte verificările efectuate de judecătorul de camera preliminară, acestea se vor limita la actele existente în cauză până la acest moment procesual, altfel acesta s-ar erija în organ de urmărire penală sau instanţa de judecată, singurele organe judiciare în drept să administreze probe şi ulterior să pronunţe soluţii în cauză, raportat la fondul faptelor sesizate şi al persoanelor faţă de care se efectuează cercetări. Astfel, judecătorul de camera preliminară reţine că la data de 10.01.2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a dispus în mod corect neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Traian Băsescu, sub aspectul săvâşiririi infracţiunilor prevăzute de art. 208 alin(1)-209 alin(1) lit. e C.pen. de la 1968 şi art. 205 C.pen. de la 1968, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 84 alin(2) din Constituţia României, potrivit cărora “în timpul mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate …”, precum şi faptul că în atare condiţii preşedintele în funcţie nu poate fi cercetat, dedus judecăţii sau judecat pentru săvârşirea de fapte penale, cu excepţia faptei de înaltă trădare” “, conform motivării instanţei.

    Judecătoria Sectorului 1 a confirmat redeschiderea urmăririi penale pentru furt, furt calificat şi insultă, cu privire la fapte fostului şef al statului care a folosit, în 2007, apelativul “ţigancă împuţită” la adresa unei jurnaliste şi i-a luat acesteia telefonul mobil.

    Judecătoria Sectorului 1 a constatat, luni, că ordonanţa emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) de redeschidere a urmăririi penale este legală şi temeinică.

    Decizia magistraţilor este definitivă, motiv pentru care procurorii PICCJ pot relua cercetările în acest caz, cu privire la faptă.

    Luna aceasta, aceeaşi instanţă a dispus redeschiderea urmăririi penale şi în dosarul “Casa din Mihăileanu”, anchetă ce vizează modul în care fostul şef al statului a obţinut, în perioada în care era primar, casa din strada Mihăileanu din Capitală, procurorii urmând să facă cercetări in rem pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii,

    Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis, în 23 mai 2007, să-l sancţioneze pe preşedintele Traian Băsescu cu avertisment, stabilind, cu unanimitate de voturi, că utilizarea expresiei “ţigancă împuţită” de către fostul şef al statului la adresa jurnalistei Andreea Pană de la Antena 1 este o discriminare.

    Fostul preşedinte a contestat atunci decizia CNCD la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), însă, în noiembrie 2007, instanţa a respins contestaţia ca neîntemeiată. Ulterior, Traian Băsescu a atacat cu recurs hotărârea la instanţa supremă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis, în 15 mai 2008, recursul lui Băsescu, considerând însă că sintagma cu care s-a adresat fostul şef al statului unui reporter TV este discriminatorie.

    Magistraţii instanţei supreme au mai dispus anularea totală a punctelor trei (parţial) şi patru din hotărârea CNCD, din textul cărora reieşea că gestul fostului preşedinte ar fi fost o contravenţie. Totuşi, ICCJ a stabilit că sintagma “ţigancă împuţită” este discriminatorie. Hotărârea instanţei supreme a fost irevocabilă.

    În 2007, fostul preşedinte i-a luat cu forţa telefonul mobil jurnalistei Andreea Pană, care îl filma în timp ce acesta se afla la cumpărături într-un hypermaket. El s-a adresat ziaristei cu apelativul “păsărică”.

    După ce şeful statului s-a urcat în autoturismul personal, telefonul l-a înregistrat pe Băsescu în timp ce o numea pe jurnalistă “ţigancă împuţită”. Înregistrarea respectivă a fost ştearsă. Ulterior, aparatul a fost restituit, iar angajaţii postului TV au reuşit să recupereze înregistrarea afirmaţiilor şefului statului, care a fost făcută publică.

    Tot Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu, în dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe fostul preşedinte de şantaj.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, preciza Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie 2014, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

  • Fostul ministru Darius Vâlcov va fi judecat în arest preventiv în dosarul de corupţie

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a verificat, vineri, legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive în cazul lui Darius Vâlcov, Minel Florin Prina, Lucian Petruţ Şuşală, Petre Bogdan Timofte şi Constantin Cristian Tomescu, după ce în 20 mai au fost trimişi în judecată, în dosarul în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie legate de atribuirea unor contracte de lucrări.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Vâlcov, în arest preventiv, pe Prina şi Şuşală, în arest la domiciliu, pe Timofte şi Tomescu, sub controlului judiciar, şi au cerut instanţei supreme să menţină măsurile preventive în cazul acestora şi în timpul judecării cauzei.

    Instanţa supremă a admis cererea procurorilor şi a dispus ca cei cinci inculpaţi să aibă în continuare aceleaşi măsuri preventive.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la un alt complet de la instanţa supremă.

    DNA l-a trimis în judecată, în 20 mai, pe Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina, judeţul Olt, fost ministru al Finanţelor, în prezent senator, pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupa de acesta.

    Minel Florin Prina, fost primar al municipiului Slatina, este judecat pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani, omul de afaceri Lucian Petruţ Şuşală, pentru complicitate la trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, Petre Bogdan Timofte şi Constantin Cristian Tomescu, pentru complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit rechizitoriului trimis instanţei, în 2009, Theodor Berna, administratorul societăţii Tehnologica Radion la data faptelor, i-a cerut lui Darius Vâlcov, care atunci era primar al municipiului Slatina, să intervină la factori de decizie de la SC Compania de Apă Olt SA, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti. În schimbul intervenţiei sale, Theodor Berna i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA) din contractele de execuţie a lucrărilor.

    “Propunerea a fost făcută în contextul în care, în luna noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul «Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt», al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile. În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv «Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava», «Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina» şi «Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt»”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    La procedurile de licitaţie pentru atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei, la îndemnul lui Darius Vâlcov, ar fi eliminat abuziv din caietul de sarcini unele condiţii de eligibilitate, pentru a favoriza astfel firma omului de afaceri, susţin anchetatorii.

    Astfel, societatea Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, fiind semnate contracte cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, în valoare de 78.201.552,15 lei.

    Darius Vâlcov şi Theodor Berna ar fi convenit ca sumele de bani promise în schimbul intervenţiei fostului ministru să fie date doar în numerar, în lei şi la sediul firmei. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2011, Vâlcov s-ar fi prezentat periodic la sediul societăţii Tehnologica Radion, unde ar fi primit, de la administratorul acesteia, suma totală de 1,2 milioane de lei, în trei tranşe de câte 400.000 de lei.

    Anchetatorii susţin că Darius Vâlcov primea câte o tranşă de bani “ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”.

    “La momentul efectuării plăţilor de către Compania de Apă Olt, Vâlcov Darius se prezenta la sediul SC Tehnologica Radion, după ce îl suna în prealabil pe telefonul mobil aspecte confirmate de angajaţi. Remiterea sumelor de bani către Vâlcov s-a realizat în pungi de plastic în tranşe cuprinse între 400.000 şi 1.000.000 de lei, provenienţa banilor remişi fiind justificată de omul de afaceri ca fiind din vânzarea unor terenuri proprietate personală sau din retrageri în numerar din contul personal”, se arăta în referatul cu propunere de arestare preventivă a lui Minel Prina şi a omului de afaceri Lucian Petruţ Suşală.

    Darius Vâlcov mai este acuzat că, în perioada aprilie-decembrie 2011, a primit de la omul de afaceri, prin intermediul fostului primar Minel Florin Prina, suma totală de 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei, banii fiind daţi lui Prina, în municipiul Slatina.

    Vâlcov ar mai fi primit, în perioada 2012- 2013, de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 de lei.

    “În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a iniţiat şi derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi şi a altor persoane interpuse, un mecanism financiar fictiv între firma omului de afaceri şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens”, potrivit rechizitoriului.

    Procurorii au stabilit că transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul lui Lucian Petruţ Suşală, Petre Bogdan Timofte, Constantin Cristian Tomescu şi al altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale. Aceştia ar fi creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani.

    “Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii. Acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care inculpatul Vâlcov Bogdan Darius îl deţinea şi controla prin interpuşi”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    Darius Vâlcov mai este acuzat şi că, începând din 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel foloase de 2.272.200 de lei.

    Potrivit anchetatorilor, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei.

    Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 de lei, 172 de opere de artă, în valoare de 2.558.658 de lei, 63.010 de lire sterline, 290.334 de euro şi 73.077 de dolari. De asemenea, a fost instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 de dolari, 1.322.950 de lei şi 600.000 de lei.

    “Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepţia sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăţi comerciale”, au precizat anchetatorii.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie. În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Potrivit surselor citate, Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au spus sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Udrea, dusă din Penitenciarul Târgşor la ICCJ. Avocat: E îngrijorată din cauza scrisorii de ameninţare

    Marţi dimineaţă, Elena Udrea a fost dusă de la penitenciarul de femei de la Târgşor, din judeţul Prahova, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru a da declaraţii în faţa magistraţilor care judecă o contestaţie a acesteia la decizia de prelungire a arestului preventiv. Elena Udrea nu a făcut declaraţii la intrarea în sediul ICCJ.

    Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea, a confirmat că aceasta a primit o scrisoare de ameninţare, prin care era anunţată că un deţinut ar fi fost plătit să o înţepe cu un ac infectat cu virusul HIV.

    Avocatul a spus că Elena Udrea ”avea o îngrijorare generată de acestă scrisoare”.

    Întrebat care este starea de spirit a Elenei Udrea astăzi, în comparaţie cu alte dăţi, în condiţiile în care când a fost adusă la instanţă nu a zâmbit şi era supărată, Striblea a spus că supărarea este generată ”de situaţia scrisorii de ameninţare” pe care fostul ministru a primit-o la Penitenciarul Târgşor.

    ”Poate că această supărare de fapt este îngrijorarea generată de situaţia scrisorii şi sigur că un om care se află într-un mediu pe care nu-l controlează, într-un mediu în care nu are protecţia pe care şi-o doreşte, are această temere şi s-ar putea ca starea ei de spirit să fie fundamental afectată de această chestiune”, a declarat avocatul, precizând că la Penitenciarul Târgşor a fost declanşată o anchetă în cazul scrisorii de ameninţare primită de Elena Udrea.

    De asemenea, întrebat despre o afirmaţie a Elenei Udrea potrivit căreia nu va mai ieşi din închisoare, el a spus că aceasta se referă la faptul că în toate încheierile pe care le-a avut până acum se vorbeşte despre existenţa unui pericol pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea sa în libertate.

    ”Se referă la faptul că în toate încheierile pe care le-am avut până acum se vorbeşte despre existenţa unui pericol pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea sa în libertate, dar din păcate pentru noi şi pentru dânsa acest pericol nu este niciodată indicat. Nu este indicată proba din care reiese acest lucru. Ea reclama şi în faţa instanţei faptul că dacă apreciezi că lăsarea în libertate a cuiva este pericol pentru ordinea publică eminamente din încadrarea faptelor, înseamnă nu mai ieşi niciodată din arest, fiindcă aceleaşi încadrări le ai de la începutul procesului până la sfârşit”, a mai spus Striblea.

    El a adăugat că instanţa supremă a respins solicitarea Alinei Bica formulată la termenul de luni, de audiere a Elenei Udrea în dosarul ANRP.

    Joi, 30 aprilie, Elena Udrea, arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”, a fost transferată la penitenciarul pentru femei de la Târgşor (Prahova), aceeaşi unitate de detenţie în care au fost încarcerată şi fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Udrea urmând să stea 21 de zile în carantină, în secţia specială.

    Unul din avocaţii Elenei Udrea, Alexandru Chiciu, declara, joi, pentru MEDIAFAX că aceasta a fost luată prin surprindere de mutarea sa la Târgşor, unde până marţi, când îi va putea fi alimentat cardul de penitenciar, nu îşi va putea cumpăra nimic de la magazinul închisorii.

    Potrivit lui Chiciu, Udrea a fost luată practic peste noapte doar cu lucrurile pe care le avea la ea în acel moment şi transferată la Târgşor deşi prezenţa ei era mult mai necesară în arestul Poliţiei Capitalei, dat fiind faptul că marţi are termen la instanţă şi că cel mai probabil va fi adusă şi la DNA pentru noi audieri.

    Avocatul a atras atenţia că “până marţi Elena Udrea nu are bani şi posibilitatea să-şi achiziţioneze nimic, precum apă, produse igienice, pentru că nu se pot alimenta cardurile de penitenciar, având în vedere faptul că nu se lucrează în zilele de sărbătoare”. Avocatul a menţionat că, totuşi, apropiaţii îi pot aduce Elenei Udrea produse precum apă, dar nu şi produse de igienă sau sanitare precum deodorant, pastă de dinţi, săpun, şampon sau altele de acest gen. Chiciu a precizat că astfel de produse pot fi achiziţionate doar de la magazinul penitenciarului şi doar cu bani de pe cardul pe care Udrea îl primeşte la momentul înmatriculării în unitate.

    De asemenea, joi seară echipa de comunicare a Elenei Udrea a postat un mesaj pe Facebook intitulat “Nu mai bine o bateţi cu pietre în piaţa publică?”, în care arată că “mutarea la penitenciarul pentru femei de la Târgşor reprezintă o încercare de umilire şi distrugere a omului Elena Udrea, o încercare de suprimare emoţională şi intelectuală”.

    Ruxandra Dragomir, care în 1 mai a vizitat-o pe Elena Udrea la Penitenciarul Târgşor, spunea că pentru prima dată de când merge la aceasta în arest a simţit că într-adevăr îi este greu, precizând că au putut vorbi doar din spatele unui panou de sticlă, printr-un telefon, şi că a fost degradant şi dezumanizant.

    Elena Udrea se afla în stare de arest preventiv din 25 februarie în dosarul “Gala Bute”, iar în 21 aprilie a fost trimisă în judecată. Ea a fost transferată la penitenciar după ce DNA a notificat Arestul Central al Poliţiei Capitalei că a încheiat actele procedurale în cazul său.

    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată şi fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului “Gala Bute” de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    Săptămâna trecută, Alina Bica, fostul şef al DIICOT, a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu. La ieşirea din penitenciar, Alina Bica a lăudat condiţiile din unitatea de detenţie.

    ”Vreau să vă spun că eu am rămas plăcut surprinsă de ceea ce am găsit aici din perspectiva modului de organizare al penitenciarului, regulile care sunt înăuntru, profesionalismul oamenilor de aici… Acuma nu doresc nimănui să vină să vadă că ceea ce spun eu e adevărat”, spunea Bica.

    Întrebată dacă sunt condiţii mai bune la Târgşor decât cele din arestul Poliţiei Capitalei, Bica a răspuns: ”Cu certitudine da. Dacă ştiam, veneam de la început”.

  • Elena Udrea petrece Paştele în arest. Contestaţia la măsura preventivă a fost respinsă

    Decizia instanţei supreme este definitivă.

    Astfel, rămân în arest Elena Udrea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea, conform deciziei din 23 martie a instanţei supreme, când a fost prelungită această măsură.

    În ceea ce îi priveşte pe fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu, fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia şi primarului municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, aceştia vor fi cercetaţi în continuare în arest la domiciliu.

    Fostul ministru Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea, a declarat, joi, că procurorii DNA au justificat prelungirea arestului preventiv pentru fostul ministru al Dezvoltării prin faptul că aceasta a făcut parte dintr-un guvern care a tăiat pensiile şi salariile.

    Echipa de comunicare a Elenei Udrea anunţa recent, într-un mesaj postat pe Facebook, că avocaţii fostului ministru au depus o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sesizează nereguli comise de procurorii care derulează ancheta în dosarul “Gala Bute”.

    “Subliniem de la început faptul că nu avem de-a face cu orice anchetatori în acest dosar, ci vorbim de consilierii personali ai procurorului şef DNA. Practic, Laura Codruţa Koveşi conduce, de fapt, ancheta în acest dosar”, a scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, în mesajul postat pe Facebook.

    În sprijinul acestor afirmaţii, fostul ministru prezintă, prin echipa sa de comunicare, “câteva elemente punctuale şi perfect demonstrabile”.

    Astfel, Elena Udrea susţine că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    “Pentru că am vorbit de presiuni, luni (23 martie, n.r.), la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în «Gala Bute», ceilalţi doi inculpaţi aflaţi în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber”, potrivit mesajului postat pe Facebook.

    Udrea mai arăta că “procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar), deşi există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influenţeze şi constrângă pe Tudor Breazu” să dea o declaraţie împotriva sa.

    Totodată, fostul ministru preciza că momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare “a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător”, încălcându-se “foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent”.

    “E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic”, a mai scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, care menţionează că procurorii nu i-au permis fostului ministru sau avocaţilor acesteia să pună anumite întrebări relevante.

    În 19 martie, Elena Udrea a fost dusă din arest la DNA, pentru a fi confruntată, la cererea ei, cu denunţătorii Ştefan Lungu, Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia şi Adrian Gărdean.