BusinessMagazin

Tag: ICCJ

  • Dosarul Microsoft va fi reluat de la zero ca urmare a pensionării judecătoarei Geanina Arghir

    Magistraţii instanţei supreme au decis să reia de la zero întreaga cercetare judecătorească în dosarul Microsoft III, deoarece judecătoarea Geanina Arghir urmează să se pensioneze, au precizat, pentru MEDIAFAX, avocaţii din dosar Alexandru Chiciu şi Dan Chitic. 

    Geanina Arghir, magistrat în dosarul Microsoft III (în care sunt judecaţi Dinu Pescariu, Gabriel Sandu, Călin Tatomir şi Claudiu Florică) urmează să se pensioneze. În aceste condiţii, instanţa supremă a decis reluarea de la zero a cercetării judecătoreşti.

    Informaţia a fost confirmată, pentru MEDIAFAX, de avocaţii din dosar Alexandru Chiciu şi Dan Chitic.

    DNA a dispus, în luna septembrie a anului 2017, trimiterea în judecată a fostul ministru Gabriel Sandu, a fostului şef al Microsoft România Călin Tatomir şi a oamenilor de afaceri Claudiu Florică şi Dinu Pescariu în dosarul „Microsoft III”.

    Aceştia sunt acuzaţi de procurori că au prejudiciat statul cu peste 51 de milioane de euro.

    „În condiţiile în care, în luna aprilie 2009 expira contractul comercial privind închirierea de licenţe Microsoft nr. 0115RO/15.04.2004, inculpatul Sandu Gabriel, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi la instigarea inculpaţilor Florică Claudiu Ionuţ şi Pescariu Dinu Mihail, a depus diligenţele necesare pentru încheierea unui nou contract de închiriere software”, a arătat DNA la acea vreme.

    Acest lucru nu se putea realiza decât prin organizarea unei licitaţii publice în condiţiile OUG 34/2006 privind achiziţiile publice, au mai precizat procurorii.

    În acest context, Pescariu şi Florică, în calitate de reprezentanţi în fapt/drept ai societăţii D.Con.Net AG, pentru a fi favorizaţi în câştigarea licitaţiei publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme, Gabriel Sandu, căruia i-au şi plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro (pentru aceste fapte, prin Sentinţa nr. 258/24.03.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr. 1191/1/2015, au fost condamnaţi Cocoş Dorin şi Sandu Gabriel pentru trafic de influenţă).

    „În urma înţelegerii avute de Pescariu Dinu Mihail şi Florică Claudiu Ionuţ cu ministrul Sandu Gabriel, acesta din urmă a aprobat documentaţia de atribuire aferentă procedurii de licitaţie deschisă, iniţiată pentru „Achiziţionarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare”. Documentaţia care a stat la baza licitaţiei (referat de necesitate şi caiet de sarcini) conţinea condiţii restrictive nejustificate de participare la licitaţia organizată de către MCSI, fiind favorizată în acest mod D.Con-Net AG, în calitate de lider al unei asocieri din pare făcea parte şi firma Dim Soft SRL”, a mai precizat sursa menţionată.

  • BREAKING. Decizia luată de Instanţa Supremă în cazul contestaţiei lui Liviu Dragnea

    Magistraţii au admis marţi, în principiu, recursul în casaţie formulat de Liviu Dragnea faţă de decizia de condamnare în dosarul DGASPC şi au stabilit termen pentru dezbateri data de 14 ianuarie 2020. Tot marţi, magistraţii instanţei supreme au respins o altă contestaţie în anulare a fostului lider PSD. 

    UPDATE ora 13.15 Dragnea, încă o contestaţie a condamnării. ICCJ i-a admis, în principiu, recursul în casaţie

    Recursul în casaţie formulat de Dragnea, o altă cale de atac faţă de o decizie de condamnare, a fost admis în principiu, marţi, de instanţa supremă. Următorul termen, când va fi dezbătută contestaţia fostului lider PSD va avea loc pe 14 ianuarie 2020.

    UPDATE ora 12.48 Instanţa supremă a respins contestaţia în anulare a lui Liviu Dragnea

    Magistraţii instanţei supreme au decis, marţi, să respingă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de Liviu Dragnea în dosarul DGASPC în care a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, marţi, contestaţia în anulare formulată de Liviu Dragnea, ceea ce înseamnă că fostul lider PSD rămâne după gratii. Decizia este definitivă.

    UPDATE ora 10.35 Dragnea a cerut ICCJ suspendarea pedepsei. Avocat: A spus că se consideră un om nevinovat

    Flavia Teodosiu, avocatul lui Liviu Dragnea, a declarat că a cerut instanţei supreme să fie suspendată condamnarea de 3 ani şi 6 luni, dar şi admiterea în principiu a contestaţiei în anulare. La rândul lui, fostul lider PSD a spus să fie admise cererile, pentru că se consideră nevinovat.

    „S-a pus în discuţie admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare formulate de noi. Este o etapă premergătoare, obligatoriu prevăzută de codul de procedură penală. am susţinut toate aspectele şi elementele pe care le considerăm a fi legale şi sperăm să se admită contestaţia în anulare, în principiu. Am cerut şi suspendarea, aşteptăm să vedem ce se va întâmpla. Textul de lege este sec, spune doar că un complet de judecată poate dispune şi suspendarea hotărârii care este atacată cu contestaţia în anulare, motiv pentru care este la îndemâna judecătorilor să aprecieze în ce măsură vor dispune sau nu suspendarea acestei hotărâri”, a declarat, la ieşirea din sediul instanţei supreme, avocatul lui Liviu Dragnea, Flavia Teodosiu.

    Potrivit apărătorului, nimeni nu i-a interzis lui Liviu Dragnea să discute cu jurnaliştii, însă nu era momentul potrivit.

    „Ce a spus în faţa instanţei – se consideră în continuare că este un om nevinovat şi a considerat că ce s-a susţinut în contestaţia în anulare este perfect legal şi admisibil. Nu ştiu dacă astăzi (, nu ştiu când. Sper să se întâmple”, a mai explicat Teodosiu.

    Marţi, instanţa supremă a judecat ambele căi extraordinare de atac.

    Fostul lider PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în luna mai, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.

    Potrivit legii, odată cu admiterea în principiu a contestaţiei sau ulterior acesteia, instanţa poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii.

    În prezent, Liviu Dragnea este încarcerat în Penitenciarul Rahova.

  • Răsturnare de situaţie in dosarul Elenei Udrea! Judecătorii au luat decizia care poate schimba totul

    „Admite, în parte, cererea formulată de recurenta inculpată Udrea Elena Gabriela şi sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală şi art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale”, se arată în minuta instanţei.

    Decizia este definitivă.

    Concret, articolul 438 din Codul de procedură penală se referă la cazurile în care se poate face recurs în casaţie, iar alineatul 1) în privinţa căruia a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate arată: „Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri: 1. în cursul judecăţii nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente; 2. hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; 3. instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; 4. judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; 5. judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; 6. şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; 7. inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; (…) 10. instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; 12. s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; 13. instanţa şi-a întemeiat hotărârea pe probe pentru care a fost aplicată sancţiunea excluderii sau în mod greşit s-a aplicat sancţiunea excluderii cu privire la probe legal administrate; 14. instanţa nu s-a pronunţat asupra unuia sau mai multor motive de apel”.

    Veronel Rădulescu, avocatul Elenei Udrea, a ridicat, marţi, două excepţii de neconstituţionalitate, la termenul stabilit în apelul prin care fostul ministru al Turismului solicită anularea condamnării în dosarul „Gala Bute”.

    O excepţie de neconstituţionalitate a fost respinsă de instanţa supremă.

    Fostul ministru al Turismului a fost condamnată, în 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. Aceasta se afla, la momentul pronunţării deciziei definitive, în Costa Rica, unde a fost încarcerată.

    Ulterior, Udrea a fost eliberată din detenţie în urma deciziei CCR privind completurile de 5 judecători. În urmă cu câteva luni, Elena Udrea s-a întors cu fiica sa în România.

  • MONITORUL JUSTIŢIEI Avocat Cătălin Oncescu: Implicaţiile deciziilor CCR privind completurile de 3 şi 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Efecte şi posibile căi reparatorii

    Potrivit Codului de procedură penală (art. 40), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi curţile militare de apel, precum şi apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    În ceea ce priveşte numărul de judecători care compun completurile de judecată, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară arată următoarele:

    în cauzele date în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători [art. 31 alin. (1) lit. a)].
    pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se judecă de Completurile de 5 judecători [art. 24 alin. (1)].

    CITEŞTE mai departe ARTICOLUL din Monitorul Justiţiei

  • CCR, explicaţii oficiale despre ceea ce se întâmplă cu dosarele de pe rolul ÎCCJ, după decizia privind completurile de 3

    „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis:

    1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea
    nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

    2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, arată CCR, în comunicatul de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.

    Sursa citată a adăugat că „decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

    CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING Dosarul Mineriadei, trimis înapoi la Parchetul Militar, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Decizie a ICCJ în prima instanţă

    Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, miercuri, restituirea dosarului Mineriadei la parchet, fiind anulate ordinele de punere sub acuzaţie a inculpaţilor, dar şi toate probele din rechizitoriu.

    Decizia a fost pronunţată în şedinţa de miercuri, la care au avut acces părţile din dosar.

    După încheierea şedinţei, soluţia pronunţată de instanţă a generat un val de nemulţumiri în rândul părţilor civile din dosar, care acuză „injustiţie”.

    „Pentru injustiţia asta nefuncţională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmaşi, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câştigat libertatea. Ce rost mai am eu faţă de societate, când nu am parte de acest proces echitabil. Bataie de joc”, a spus Marin Stoica, unul din părţile civile din dosar.

    La rândul său, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989, a spus că speranţa moare ultima şi că e încrezător că Bogdan Licu, procurorul general interimar, va găsi o soluţie. Mărieş nu acuză decizia instanţei, ci termenul „nepermis” de mai bine de un an în care dosarul s-a aflat în cameră preliminară.

    „Un dosar incomplet, judecătorul nu are ce să facă, decât să il dea înapoi. Eu nu îl acuz pe Epure de decizia de azi. Eu îl acuz pe Constantin Epure, judecător de Înaltă Curte, că şi-a permis să ne ţină un an şi jumătate în detrimentul acestor oameni care au venit la termene, cu speranţă că li se va face dreptate, iar acum aflăm că avem in rechizitoriu bun de aruncat la gunoi. Chiar dacă nu vor face părţile vătămate contestaţie, cineva se va găsi şi vom mai sta. (…) Speranţa moare ultima. Trebuie să rămânem cu speranţă şi sper că domnul procuror general interimar, care a mai salvat un dosar. al Revoluţiei, sper să salveze un dosar, să îl construiască.

    A fost construit prost, trebuie construit bine, trimis cu fundament ca să înceapă odată judecarea. Bătaia de joc pentru victime este imensă ca să ţii un an şi jumătate un dosar care trebuia să stea la Curtea Supremă 2 luni. În 2 luni putea să îşi facă domnul Epure părerea şi să îl retrimită. Nu contest decizia, ci contest termenul nepermis de un an şi jumătate în cameră preliminară”, a spus Teodor Mărieş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se apropie o zi de foc pentru Înalta Curte/ Care este stadiul contestaţiilor în anulare în dosarele celebre

    Elena Udrea, Alina Bica, Dan Şova, Constantin Niţă, Rudel Obreja, Şerban Pop şi Horia Simu se află în libertate începând din luna decembrie 2018, după ce instanţa supremă a suspendat executarea pedepselor, ca urmare a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare (o cale extraordinară de atac), după decizia Curţii Constituţionale privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Toţi cei care au fost eliberaţi nu au avut interdicţie de a părăsi ţara.

    Dacă în unele dosare, instanţa supremă deja a pronunţat o soluţie de rejudecare a apelului anulând pedepsele definitive, alte contestaţii aşteaptă soluţionarea. Ziua de 20 mai va fi una de foc la Înalta Curte, când se vor judeca dosarele celebre.

    Cea mai recentă activitate din valul de contestaţii în anulare formulate este cea din 22 aprilie, când magistraţii instanţei supreme au suspendat procesul în care se judecă cererea Elenei Udrea de anulare a condamnării.

    Decizia de suspendare a venit în contextul în care instanţa a decis să transmită 3 întrebări Curţii de Justiţie a UE privind respectarea unei decizii CCR când sunt afectate interese financiare europene. Decizia privind suspendarea nu e definitivă. În acest dosar, fostul ministru Elena Udrea (în prezent în Costa Rica) a fost condamnată definitv la 6 ani de închisoare. A fost eliberată din penitenciarul din Costa Rica tot în decembrie 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING | DNA a cerut Înaltei Curţi termene mai scurte în dosarele lui Dragnea şi Vâlcov

    Reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au precizat, pentru MEDIAFAX, că DNA a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preschimbarea termenelor dispuse de magistraţi în dosarele lui Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov. Procurorii au invocat soluţionarea cu celeritate a celor două cauze, au precizat surse judiciare.
     
    Demersul vine după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, luni, ca următorul termen în dosarul DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare, să aibă loc în data de 20 mai.
     

  • BREAKING | ÎCCJ a desfiinţat sentinţa de 4 ani de închisoare primită de Alina Bica şi a decis rejudecarea apelului

    Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie a decis admiterea contestaţiei în anulare formulată de Alina Bica împotriva deciziei penale din iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care fostul procuror-şef DIICOT a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.

     
    Contestaţia în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
     
    Magistraţii au hotărât, de asemenea, desfiinţarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica şi a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica şi DNA contra decizie din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.
     
    Instanţa menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.
     
    Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.
     

  • Soţia lui Toni Greblă, noul avocat al lui Darius Vâlcov, cere judecarea dosarului la ÎCCJ

    Procesul în care Darius Vâlcov este acuzat de instigare la dare şi luare de mită s-a încheiat, marţi, cu o nouă amânare, după ce noul avocat al consilierului primului ministru, Mihaela Greblă, a solicitat ca dosarul să fie trimis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
     
    Avocatul, care este soţia secretarului general al Guvernului, susţine că Tribunalul Gorj nu este competent să judece această cauză, întrucât faptele pentru care clientul său a fost trimis în judecată sunt asimilate celor de corupţie.
     
    „Am invocat eu o excepţie, de nulitate absolută, pe articolul 281, litera b, din Codul de Procedură Penală, privind necompetenţa materială şi personală a instanţei de la Gorj. S-a dat termen ca să discutăm cererea, au fost audiaţi trei martori. În perioada de referinţă, 2012-2015, la care fac referire presupusele fapte prin rechizitoriu, Vâlcov avea calitatea de primar al municipiului Slatina. Faptele pentru care este trimis în judecată sunt asimilate faptelor de corupţie şi pe calitatea lui, competentă să judece cauza este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este opinia mea. Ei au reţinut în mod corect că avea calitatea de primar, dar faptele pentru care a fost trimis în judecată nu ar fi în legătură cu serviciul. Şi Înalta Curte ar putea să se pronunţe pe necompetenţa organului de urmărire penală, pentru că trebuia să fie făcută de DNA”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Mihaela Greblă, avocatul lui Darius Vâlcov.
     
    Despre acuzaţiile aduse lui Darius Vâlcov, Mihaela Greblă, care îl va reprezenta pe fostul ministru alături de Lucia Furtună, spune că sunt „o prostie”.
     
    „O prostie! Ar fi instigat pe un denunţător care avea şi el la rândul lui calitatea de deputat, la momentul acela, l-ar fi determinat pe acest personaj să meargă la OCPI, unde să găsească o persoană care să vină şi să instruiască salariaţii de la societatea aceasta presupus controlată de Vâlcov”, a spus noul avocat al lui Darius Vâlcov.
     
    Fostul ministru al Finanţelor şi senator de Olt, Darius Vâlcov, este acuzat de procurori că ar fi mituit un funcţionar din cadrul Oficiului de Cadastru.