BusinessMagazin

Tag: gunoi

  • ATENTAT dejucat la Târgu Secuiesc: Beke Istvan trebuia să pună dispozitivul exploziv într-un coş de gunoi din centrul oraşului

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism l-au prins pe Beke Istvan Attila, membru al formaţiunii extremiste “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria (HVIM), în urma unor percheziţii care au avut loc în noaptea de luni spre marţi, acesta fiind pus sub acuzare pentru că ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care să-l detoneze în public, marţi, la manifestările de Ziua Naţională organizate la Târgu Secuiesc. Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi noapte, propunerea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Beke Istvan.

    Anchetatorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a lui Beke Istvan, că în 10 octombrie, în judeţul Covasna, a avut loc o întâlnire a mai multor membri HVIM, la care s-a propus amplasarea şi detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat pe timpul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie 2015 la Târgu Secuiesc, cel care a făcut propunerea spunând că are o cutie de petarde acasă ce poate fi folosită în acest sens.

    În timpul întâlnirii s-a convenit ca dispozitivul să fie realizat de Beke Istvan, care se pricepe la electronică, prin utilizarea unui fitil care “ar face să se aprindă cel puţin trei-patru petarde simultan” şi că mai trebuie “doar o baterie”.

    Beke Istvan ar fi afirmat la acea întâlnire că de pe telefonul mobil poate accesa camera video amplasată în exteriorul magazinului său situat în centrul localităţii Târgu Secuiesc şi că va putea urmări marşul de Ziua Naţională a României şi detona dispozitivul exploziv improvizat de la distanţă, “chiar dacă va fi plecat din localitate cu familia”, au scris procurorii în documentul citat.

    Astfel, pentru detonarea dispozitivului exploziv improvizat trebuia să se cumpere “o cartelă nou-nouţă şi un telefon la fel”, de la care să se facă apelulul, apoi să fie distruse. “La ce am avut noi, puteai să fixezi un cronometru la maxim 24 de ore”, ar fi spus Beke Istvan.

    Anchetatorii au găsit în locuinţa lui Beke Istvan un dispozitiv electronic de iniţiere şi temporizare a impulsurilor electrice de 12 V. De asemenea, procurorii DIICOT au stabilit că, după întâlnirea din 10 octombrie, Beke Istvan Attila a cumpărat un telefon mobil nou de pe site-ul “rezistent telefon.ro”.

    Persoana care a propus detonarea unui dispozitiv exploziv a indicat ca loc de amplasare perimetrul din zona în care se află statuia lui Gabor Aron, respectiv un coş de gunoi din centrul localităţii situat pe traseul de deplasare al paradei militare, afirmând că după acţiune “o să se spună că Târgu Secuiesc a fost atacat de terorişti”.

    “Trebuie să facem o încercare, nu mănânci pizza cu poftă, doar o guşti, vezi cum e”, au mai redat procurorii din discuţia purtată la întâlnirea din 10 octomhrie, precizând că termenul de “pizza” a fost folosit cu referire la dispozitivul exploziv improvizat. Tot atunci, H.I. ar fi afirmat: “Ar merita să facem, măcar să acumulăm experienţă”.

    Sesizarea la DIICOT despre acest caz a fost făcută în 23 octombrie de către Serviciul Român de Informaţii, care a arătat că membri ai organizaţiei autohtone din judeţul Covasna a grupării naţionalist-extremiste “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate”, ai cărei lideri se află în contactul direct al coordonatorilor formaţiunilor ungare extremiste “Mişcarea pentru o Ungarie mai bună” (JOBBIK), HVIM, respectiv “Oastea Haiducilor” – recunoscută de către Oficiul pentru Protecţia Constituţiei din Ungaria drept structură cu profil terorist – desfăşoară, în scopul îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, acţiuni împotriva ordinii constituţionale de natură a pune în pericol securitatea naţională.

    “S-a reţinut faptul că, începând cu anul 2014, pe teritoriul României a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini/cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii extremiste ungare «Mişcarea de Tineret 64 de Comitate» – HVIM pentru dezvoltarea propriilor abilităţi fizice, în vederea iniţierii de acţiuni de natură violentă şi, implicit, acte teroriste care să conducă la materializarea obiectivelor autonomiste şi revizioniste (refacerea «Ungariei Mari»), au menţionat procurorii în referatul trimis instanţei care a judecat propunerea de arestare preventivă a lui Beke Istvan.

    Procurorii DIICOT au început urmărirea penală în acest caz în 30 octombrie, pentru infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, prevăzută de articolul 397 alineatul 2 din Codul penal, faptă care se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM este una din cele mai active organizaţii cu caracter revizionist şi iredentist, rasist, antisemit şi anti-românesc care acţionează la nivelul Bazinului Carpatic pentru educarea tineretului de etnice maghiară în spiritul apartenenţei la valorile identitar-naţionale ale statului ungar, au precizat anchetatorii.

    Obiectivul declarat al HVIM îl reprezintă refacerea Ungariei Mari, aşa cum aceasta exista înainte de încheierea Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), prin alipirea la Ungaria a teritoriilor pierdute după încheierea Primului Război Mondial. Însăşi denumirea entităţii are conotaţii revizioniste, întrucât “cele 64 de comitate” reprezintă teritoriile care au aparţinut “Sfintei Coroane a Ungariei” înainte de Tratatul de la Trianon (1920), între acestea figurând şi “regiuni” din România: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Ciuc, Cluj, Covasna, Făgăraş, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Odorhei, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Târnava Mică, Târnava Mare, Timiş, Turda.

    Membrii HVIM se remarcă prin atitudini extremiste, acţiuni violente pentru atingerea obiectivelor revizionist-separatiste, critici lansate la adresa Uniunii Europene pe motiv că nu permite exprimarea liberă a atributelor identitare naţionale maghiare în relaţia cu statele comunitare şi că impune condiţii inacceptabile pentru ţările membre, au mai arătat procurorii în referatul trimis instanţei.

    Pe teritoriul României activează HVIM Transilvania, entitate care, prin structura ideologică şi modelul acţional respectă tiparul mişcării ungare, preşedinte fiind din anul 2014 Szocs Zoltan. În prezent, HVIM activează în România pe raza judeţelor Cluj, Covasna, Harghita şi Mureş.

    Beke Istvan, acuzat de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive, este în arest preventiv, dar decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, contestaţia urmând să fie judecată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Anchetatorii au găsit la percheziţiile din Covasna, la imobilul folosit de Beke Istvan Attila, sute de materii explozive, dispozive electronice care permiteau acţionarea de la distanţă, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte, dar şi un poligon de tragere, potrivit unor surse judiciare.

    Beke Istvan Attila nu apucase să asambleze materiile explozive şi dispozitivele atunci când au avut loc percheziţiile. Dispozitivul, dacă ar fi fost asamblat, cu materiile explozive pe care le avea la dispoziţie şi cu acţionare de la distanţă, putea produce victime, au precizat surse din rândul anchetatorilor.

    Bărbatul amenajase şi un poligon de tragere, însă nu au fost găsite şi arme de foc sau dintre cele pentru care este necesară autorizarea. De asemenea, au fost găsite la percheziţii şi aproximativ 400 de articole pirotehnice.

  • Mai mulţi artişti valorifică gunoaiele nereciclate, creând adevărate opere de artă

    Acolo unde unii nu văd decât gunoi, alţii văd materiale care ar putea fi folosite în scop creativ şi invită artiştii să-şi dea frâu liber imaginaţiei. 

    Un exemplu de astfel de iniţiativă este centrul de reciclare a deşeurilor din San Francisco, Recology, care de 25 de ani oferă rezidenţe artistice, cu mult înainte ca revalorificarea materialelor refolosibile să devină o preocupare importantă.

    Recology a organizat anul acesta o expoziţie aniversară intitulată sugestiv ”Make Art, Not Landfill„ (”Creaţi artă, nu gropi de gunoi„) în cadrul căreia pot fi admirate lucrări ale artiştilor participanţi la programul său, cum ar fi ”Thank You Bag„, o pungă-maieu brodată manual de artista Lauren DiCiccio, ori ”Worldscape IV„, un colaj de bucăţi de hârtie şi tapet recuperate de creatoarea sa, Val Britton, de la groapa de gunoi.

  • Recolamp: Românii aruncă la gunoi 5 milioane de becuri cu mercur. Comisia Europeană poate declanşa infringement

    “De la 1 ianuarie 2016, vorbim de o ţintă de colectare de minimum 40% din greutatea medie a produselor introduse pe piaţă, în ultimii trei ani, de către producătorii români. Iar până în 2021, trebuie să fim capabili să asigurăm colectarea şi tratarea a minimum 65% din deşeurile de echipamente electrice. În 2014, participanţii Recolamp au introdus pe piaţa din România circa 6,6 milioane unităţi de echipamente de iluminat, cifre comparative cu cele înregistrate în 2013. Din această cantitate, însă, de aproximativ 1.200 de tone, 476 tone au fost colectate şi reciclate. În afară de deşeurile gestionate de asociaţie, există încă necolectate 2.000 de tone de echipamente de iluminat, ceea ce înseamnă peste 5 milioane de becuri şi neoane. Acestea sunt foarte periculoase pentru mediu, întrucât conţin mercur. Necolectate selectiv, ele ajung la gropile de gunoi”, a declarat pentru MEDIAFAX Roxana Şunică, director de marketing al Recolamp.

    Dacă nu îndeplineşte aceste ţinte, România riscă procedura de infringement din partea Comisiei Europene.

    Rata de colectare a deşeurilor de echipamente de iluminat (becuri, neoane şi corpuri de iluminat) a fost în România de numai 10% în anul 2013, faţă de 15% în 2012.

    Potrivit celor mai recente date publicate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în 2013, în România toţi cei autorizaţi să se ocupe de managementul deşeurilor de echipamente de iluminat au colectat 599,27 tone. Din această cantitate, aproximativ 80%, adică 476 de tone, au fost colectate de Recolamp. Din greutatea naţională totală de echipamente de iluminat puse pe piaţă în 2013, participanţii Recolamp au o cotă de piaţă de 18%, iar în numele lor asociaţia a asigurat o rată de colectare de 41%, în linie cu ţintele europene.

    “În vederea colectării şi reciclării deşeurilor provenite din surse de lumină uzate şi corpuri de iluminat, noi punem la dispoziţia generatorilor de deşeuri (companii private şi instituţii publice), în mod gratuit, recipiente de colectare. Şi asigurăm gratuit ridicarea, transportul şi depozitarea lor. Cu toate acestea, când ne uităm la rezultatele consolidate, de ţară, lucrurile încă merg foarte lent, suntem foarte departe de nivelul la care ar trebui să fim. Suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol, pentru că nu toţi actorii responsabili îşi îndeplinesc obligaţiile de mediu”, a precizat directorul de marketing al asociaţiei.

    În 2014, Recolamp a introdus pe piaţă 6,6 milioane unităţi de corpuri de iluminat, tuburi de neon, becuri economice, becuri stradale şi led-uri, care cântăresc în total 1.921 de tone. În plus, alte 350.000 de unităţi de sursă de lumină au fost exportate.

    Bucureştiul ocupă primul loc, la nivel naţional, în topul colectării deşeurilor de surse de lumină (becuri şi neoane), cu 44,64 tone colectate în 2014, urmat de judeţele Timiş (14,14 tone deşeuri colectate), Cluj – 10,18 tone, Arad – 9,08 tone şi Braşov – 8,67 tone.

    La polul opus se află judeţele Caraş – Severin (1,09 tone), Bistriţa – Năsăud (1,06 tone), Giurgiu (1,04 tone), Botoşani (892 kg) şi Mehedinţi (434 kg).

    “Acest top este influenţat de numărul de puncte de colectare pe care noi le avem în zona respectivă, de dezvoltarea industrială a zonei, de receptivitatea interlocutorilor şi disponibilitatea lor de a colecta selectiv deşeurile de echipamente de iluminat, in ciuda faptului că au obligaţia legală de a face acest lucru (Legea 211/2011 si OUG 5/2015 – riscând amenzi între 20.000 şi 40.000 de lei), prin colaborarea cu Recolamp, pot preda deşeurile fără niciun cost”, a adăugat Şunică.

    Oficialul Recolamp subliniază totodată că în România încă se mai vând becuri clasice, cu filament, de asemenea dăunătoare mediului din cauza faptului că sunt mari consumatoare de energie. Uniunea Europeană a interzis în urmă cu câţiva ani comercializarea acestui tip de becuri.

    Asociaţia Recolamp este formată din 164 de producători sau importatori de echipamente de iluminat. În 2014, Recolamp a produs şi distribuit 17.000 de recipiente pentru colectarea deşeurilor. Asociaţia are ca membri fondatori companiile Philips România, Osram România şi GE Hungary ZRT.

    Recolamp a înregistrat în 2014 venituri de 6 milioane lei, reprezentând contravaloarea timbrului verde de 0,9 lei (plus TVA), aplicat la fiecare echipament vândut de producătorii asociaţiei. În cei şapte ani de activitate, Recolamp a colectat şi reciclat 1.800 de tone de deşeuri de echipamente de iluminat, respectiv 8 milioane de becuri, neoane şi corpuri de iluminat.

    Organizaţiile care au licenţă de operare pe deşeurile de echipamente de iluminat sunt asociaţiile Ecotic, RoRec, Recolamp, Environ, Ecopoint, Ecomold, Eco Lighting Collect şi firma CCR Logistics Systems.

  • „România, ţară frumoasă, mulţi oameni jegoşi!” SURPRIZĂ extrem de neplăcută pentru turiştii care au fost în acest weekend pe platoul Bucegilor

    Turiştii care au ajuns în acest weekend pe platoul Bucegilor au avut parte de o surpriză extrem de neplăcută.

    SURPRIZA CARE TE LASĂ „INTERZIS”: „România, ţară frumoasă, mulţi oameni jegoşi!”

     

     

  • Românii produc de două ori mai mult gunoi decât media la nivel european

    Anual, cantitatea totală de deşeuri generate la nivelul României este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Doar cinci alte ţări au produs mai multe deşeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia. La nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa şi SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică

    Risipa alimentară constituie o problemă serioasă, media la nivel de gospodărie în vestul Europei, fiind de aproximativ 25% din totalul alimentelor cumpărate. Această risipă se traduce prin irosirea resurselor naturale utilizate pentru producţia alimentelor respective, precum apă, energie, sol. Se estimează că, la nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa şi SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică. În acest context, 96 % dintre europeni consideră că este important ca Europa să îşi utilizeze resursele mai eficient.

    Pentru a sprijini eforturile de reducere a risipei alimentare, Comisia Europeană organizează din 2009, Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deşeurilor (EWWR), care anul acesta are loc în perioada 22-30 noiembrie. Axată în special pe deşeurile alimentare, iniţiativa va înlesni autorităţilor publice, entităţilor private, şcolilor şi cetăţenilor aflaţi în căutarea unui trai mai ecologic şi mai inteligent, derularea a peste 9 000 de acţiuni.

     

     

  • Invenţii excentrice aşa cum numai un britanic îi putea trece prin cap (GALERIE FOTO)

    Invenţiile sale includ, scrie The Guardian, un pat cu salteaua în formă de corp omenesc, condeiul pentru nas ce poate fi folosit pe ecranul tactil al telefonului atunci când posesorul are mâinile ude, pantofii care te duc acasă, prevăzuţi cu leduri în zona degetelor şi tehnologie GPS, ori umbrela ghiveci, unde se pot pune plăntuţe pe care proprietarul le udă când o foloseşte pe timp de ploaie.

    Un alt obiect creat de Wilcox, de data aceasta pentru o licitaţie în scopuri caritabile, este coşul de gunoi cu xilofon. Instrumentul muzical este instalat pe coş sub forma unei spirale pe care coboară o biluţă de metal, producând sunete melodioase ori de câte ori cineva deschide capacul.

    În fine, o altă invenţie a excentricului este un dispozitiv auditiv care permite ca urechea stângă să audă sunetele pe care în mod normal le aude urechea dreaptă şi invers. Efectul, pentru cel care foloseşte dispozitivul, este de dezorientare, cum era şi normal, însă Wilcox susţine că merită încercată experienţa, măcar de curiozitate, ba chiar că în timp organismul s-ar putea adapta la acest mod nou de a recepta sunetele.

  • Aproximativ 100 de metri cubi de deşeuri menajere, scoase dintr-un apartament din sectorul 3

    Acţiunea a fost organizată de Primăria Sectorului 3 şi firma Rosal la solicitarea proprietarului apartamentului şi a asociaţiei de proprietari, se arată în comunicatul de marţi al administraţiei publice locale.

    Potrivit sursei citate, la acţiunea de curăţire, au participat 50 de muncitori de la Rosal şi echipaje ale Direcţiei Generale de Poliţie Locală Sector 3, ulterior ridicării deşeurilor din apartament, urmând să aibă loc o acţiune de igienizare şi deratizare.

  • Povestea uluitoare a oraşului care arde de 50 de ani

    Centralia este un oraş din Pennsylvania, Statele Unite, în care un incendiu arde încă din anii ’60. Nu este clar nici până în ziua de astăzi cum a pornit acest incendiu, însă cea mai plauzibilă explicaţie este că responsabilii cu păstrarea curăţeniei au dat foc unei gropi de gunoi pentru a face spaţiu noilor deşeuri. Acest lucru se întâmpla pe 27 mai 1962, relatează cei de la Business Insider.

    În mod normal, un astfel de incendiu ar fi putut fi stins cu uşurinţă, însă focul a înaintat către mina de cărbune din localitate. Deşi au investit sume considerabile pentru a stabiliza situaţia, în jur de şapte milioane de dolari, eforturile autorităţilor s-au dovedit în zadar. Focul a coborât în subteran, iar pompierii au reuşit doar să se asigure că flăcările nu vor mai ajunge la suprafaţă.

    Locuitorii din Centralia au acceptat situaţia şi chiar au beneficiat, o perioadă, de pe urma ei. Pământul avea o temperatură ridicată iar  în lunile de iarnă solul nu mai îngheţa. Toate acestea s-au schimbat însă în 1981, atunci când Centralia a ajuns în atenţia tuturor. Un băiat de 12 ani se juca în curtea grădinii sale când o uriaşă gaură a apărut în faţa sa: focul urcase până sub casa bătrânei, şi chiar dacă copilul a scăpat, guvernul american a decis că situaţia nu mai poate fi tolerată.

    Congresul american a atribuit 46 de milioane de dolari pentru strămutarea celor peste o mie de locuitori într-o altă localitate. Marea majoritate au fost de acord, însă câteva familii au considerat că pericolul nu este unul eminent şi au pornit o serie de procese împotriva statului. Decizia definitivă a venit în iunie 2014, atunci când tribunalul statului Pennsylvania a hotărât că ultimii opt locuitori din Centralia pot trăi la domiciliu până la sfârşitul vieţii, casele lor intrând ulterior în posesia statului american.

    Oraşul Centralia a devenit practic un oraş-fantomă, fiind astăzi considerat, în ciuda pericolelor evidente, una dintre cele mai populare destinaţii pentru cei dornici de aventură.

  • Cum să faci bani din gunoi. Constantin Damov, fondator Green Group: “90% din reciclarea din România este făcută de oamenii străzii”

    Green Group, grupul de firme care reciclează plastic, sticlă şi echipamente electronice,  a lansat în colaborare cu Carrefour România două staţii inteligente de preluare a deşeurilor direct de la consumatori în parcările Carrefour Băneasa şi Carrefour Vitantis. 

    Astfel, bucureştenii pot aduce pentru reciclare aproximativ zece tipuri de deşeuri: PET-uri, doze de aluminiu, recipienţi din sticlă, echipamente electrice şi electronice, baterii, hârtie, folii de plastic, recipienţi de polistiren sau diverse tipuri de ambalaje de plastic. Materialele reciclabile ajung în fabricile de reciclare din România, iar Green Group şi Carrefour oferă utilizatorilor sistemelor de reciclare recompense sub forma unor vouchere de cumpărături. Valoarea unui PET este de 5 bani, doza de aluminiu valorează 3 bani, un kg de hârtie sau carton 11 bani, iar sticla, 1 ban. Toate valorile sunt returnate sub forma unor bonuri de reducere la cumpărături, în funcţie cantitatea colectată.

    „Acţiunea face parte dintr-un proiect amplu iniţiat la Buzău în 2013. De la implementarea proiectului, au fost colectate prin acest sistem peste 450,000 kg de PET-uri şi doze şi aproximativ 500 de tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Împreună cu partenerul nostru strategic, Carrefour România, ne aşteptăm ca staţiile din Bucureşti să avem rezultate foarte bune în colectare, ajungând la aproximativ 12 tone PET, 10 tone sticlă, 100 de tone de echipamente electrice şi electronice şi 200 de tone hârtie în primele 6 luni de funcţionare”, a declarat Constantin Damov, cofondator Green Group.

    Damov a mai declarat că până la sfârşitul anului viitor, speră ca în toate oraşele din România care au mai mult de 50.000 de locuitori să existe câte cel puţin o astfel de unitate. „Este un plan de 75 de asemenea staţii de colectare, din care şase vor fi în Bucureşti”.

    Proiectul, finanţat prin reinvestirea profitului grupului, dar şi printr-un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care este şi acţionar al grupului, este, potrivit lui Damov “o activitate care nu este orientată profitului, ci o activitatea construită astfel încât să nu piardă”.

    În ce priveşte scepticismul românilor legat de reciclare, Damov crede că principala cauză este lipsa infrastructurii. „Astăzi din păcate, 90% din reciclare e făcută de oamenii străzii, asta pentru că materialele au fost abandonate, ei au fost primii care au identificat oportunitatea de a face bani din gunoi”.

    Green Group, prezent în România de zece ani, deţine cinci fabrici de procesare a deşeurilor, are circa 3000 de angajaţi şi o cifră de afaceri la nivel de grup de 120 de milioane de euro.

     

  • IMM din industrie pot lua până la 1,5 mil. euro pentru “înverzire”

    Programul sprijină dezvoltarea produselor şi serviciilor ecologice, eficienţa utilizării materialelor şi reducerea deşeurilor şi crearea de locuri de muncă “verzi”, adică în industrii cu un impact redus asupra mediului. Fondurile sunt disponibile firmelor româneşti din industrie, companiile din transporturi sau agricultură nefiind eligibile. Solicitările pentru finanţare pot fi depuse până la 26 septembrie la operatorul programului, Innovation Norway. Mai multe detalii se găsesc la adresa www.norwaygrants-greeninnovation.no.

    În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro. În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro.