BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Macron şi Biden cred că Beijingul poate juca un rol important în oprirea conflictului din Ucraina

    Preşedinţii Franţei şi Statelor Unite, Emmanuel Macron şi Joseph Biden, consideră că Administraţia Chinei poate juca un rol important în eforturile diplomatice de oprire a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, pe baza principiilor Cartei ONU, anunţă Palatul Élysée.

    Emmanuel Macron a discutat joi, prin telefon, cu preşedintele SUA, Joseph Biden, cei doi lideri “reafirmând determinarea comună de menţinere a sprijinului” pentru Ucraina, anunţă Preşedinţia Franţei.

    Preşedintele Macron i-a prezentat lui Biden rezultatele recentei sale vizite de stat la Beijing. “China ar avea de jucat un rol pentru a contribui, pe termen mediu, la oprirea conflictului, prin respectarea principiilor şi obiectivelor Cartei Naţiunilor Unite. Cei doi şefi de stat au convenit asupra importanţei de a continua implicarea autorităţilor chineze pe această bază”, a transmis joi seară Palatul Élysée, conform unui comunicat vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    Preşedintele Macron a evidenţiat “contribuţia majoră a Uniunii Europene în susţinerea Ucrainei”, eforturile civile şi militare depăşind 67 de miliarde de euro. Emmanuel Macron a evocat “importanţa ca europenii să continue refacerea propriilor capabilităţi militare, pentru a asuma responsabilităţi în securitatea transatlantică”. “Franţa va face totul din punctul său de vedere în acest sens, prin noua lege de programare militară”, a subliniat Preşedinţia de la Paris.

    Emmanuel Macron şi Joseph Biden au evidenţiat şi importanţa intensificării cooperării pentru susţinerea “libertăţii de navigaţie” în regiunea Indo-Pacifică. Cei doi preşedinţi au discutat şi despre situaţia “extrem de preocupantă” din Sudan.

    Casa Albă a anunţat că preşedintele Biden a vorbit cu Emmanuel Macron despre recenta vizită efectuată de acesta în China şi despre “eforturile în curs de avansare a prosperităţii, securităţii, valorilor comune şi ordinii internaţionale bazate pe reguli în regiunea Indo-Pacifică”, reafirmând “importanţa menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan”. De asemenea, preşedinţii Statelor Unite şi Franţei au reiterat “susţinerea constantă” pentru Ucraina, în contextul agresiunii militare ruse, a subliniat Casa Albă.

  • Proteste în centrul Parisului după decizia Consiliului Constituţional privind reforma pensiilor

    Mii de persoane s-au adunat, vineri după-amiază, în centrul Parisului, pentru a protesta faţă de hotărârea Consiliului Constituţional de validare a planului reformei pensiilor, în timp ce preşedintele Emmanuel Macron şi premierul Elisabeth Borne încearcă să diminueze tensiunile.

    În centrul Parisului s-au adunat aproximativ 3.000 de manifestanţi, iar numărul participanţilor la protest este în creştere.

    Principalele centrale sindicale i-au cerut vineri seară preşedintelui Emmanuel Macron să nu promulge legea reformei pensiilor.

    “Consiliul Constituţional a stabilit, analizând atât pe fond, cât şi la nivel procedural, că reforma este conformă cu normele Constituţiei noastre. Textul ajunge la finalul procesului democratic. În această seară, nu este niciun învingător şi niciun învins”, a declarat premierul Elisabeth Borne.

    Preşedintele Emmanuel Macron şi Guvernul Franţei au cerut noi consultări cu liderii principalelor centrale sindicale, pe fondul stării generale de nemulţumire a cetăţenilor.

    Manifestaţii spontane au loc şi în oraşele Lyon, Nantes şi Strasbourg.

    Consiliul Constituţional din Franţa a validat principalele norme ale planului reformei pensiilor, inclusiv creşterea vârstei de pensionare. Măsura creşterii vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani a fost aprobată. Au fost respinse unele măsuri referitoare la stimularea angajărilor persoanelor cu vârste mai avansate.

    De asemenea, a fost respinsă cererea opoziţiei de organizare a unui referendum pe tema reformei pensiilor. O decizie privind o altă cerere în acest sens este aşteptată pe 3 mai, conform cotidianului Le Figaro şi postului BFMTV.

    “Soarta proiectului reformei pensiilor nu este pecetluită. Cetăţenii vor trebui să pregătească alternativa ca reacţie la această reformă inutilă şi incorectă”, a reacţionat deputata Marine Le Pen, unul dintre liderii formaţiunii de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională (RN).

  • Consiliul Constituţional din Franţa a validat principalele elemente ale planului reformei pensiilor

    Consiliul Constituţional din Franţa a validat principalele norme ale planului reformei pensiilor, inclusiv creşterea vârstei de pensionare, respingând cererea de organizare a unui referendum.

    Consiliul Constituţional a aprobat principalele măsuri decise de Guvernul Elisabeth Borne prin asumarea răspunderii. Măsura creşterii vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani a fost aprobată.

    Au fost respinse unele măsuri referitoare la stimularea angajărilor persoanelor cu vârste mai avansate.

    De asemenea, a fost respinsă cererea opoziţiei de organizare a unui referendum pe tema reformei pensiilor. O decizie privind o altă cerere în acest sens este aşteptată pe 3 mai, conform cotidianului Le Figaro şi postului BFMTV.

    În contextul deciziei Consiliului Constituţional, preşedintele Emmanuel Macron urmează să promulge în următoarele zile legea privind reforma pensiilor.

    “Soarta proiectului reformei pensiilor nu este pecetluită. Cetăţenii vor trebui să pregătească alternativa ca reacţie la această reformă inutilă şi incorectă”, a reacţionat deputata Marine Le Pen, unul dintre liderii formaţiunii de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională (RN).

    Mii de persoane s-au adunat, vineri, în centrul Parisului pentru a aştepta decizia Consiliului Constituţional. Franţa este afectată de câteva luni de proteste masive faţă de reforma pensiilor. Guvernul Elisabeth Borne a adoptat legea privind reforma pensiilor prin asumarea răspunderii guvernamentale, evitând votul Parlamentului.

  • Războiul cu statul nu s-a terminat. Sindicatele franceze lansează o nouă rundă de proteste şi haos pe străzile Parisului din cauza reformei pensiilor

    Sindicatele franceze protestează din nou joi împotriva reformei sistemului de pensii a preşedintelui Emmanuel Macron, profitând de sprijinul larg al publicului. Ultimele runde de proteste au lăsat străzile Parisului pline de haos, gunoaie şi distrugere, iar manifestaţiile au devenit violente, scrie Bloomberg.

    „Suntem într-o criză socială, avem o criză democratică, există o problemă, iar preşedintele are soluţia în mâinile sale”, a declarat Laurent Berger, liderul sindicatului CFDT, la postul de radio RTL.

    Operatorul feroviar francez SNCF a declarat că se aşteaptă la perturbări pe mai multe linii, iar autoritatea de aviaţie civilă DGAC a cerut companiilor aeriene să reducă zborurile cu 20% pe unele aeroporturi regionale, inclusiv Marsilia-Provence şi Bordeaux. Gunoierii s-au întors la lucru în Paris, dar intenţionează să reia grevele pe termen nelimitat la 13 aprilie.

    Conflictul privind pensiile ameninţă să afecteze agenda de reforme economice pro-business pe care Macron a condus-o de la  preluarea mandatului în 2017. Să dea înapoi în această etapă târzie a procesului legislativ ar fi o înfrângere politică, însă dacă merge mai departe riscă să cimenteze lipsa sa de majoritate în parlament şi să distrugă relaţiile cu sindicatele cu care guvernul trebuie să colaboreze pentru viitoarele revizuiri.

    De asemenea, debandada politică este în beneficiul partidului de extremă dreapta Raliul Naţional. Potrivit unui sondaj realizat de Ifop pe 1.105 adulţi la 30-31 martie, dacă ar avea loc alegeri prezidenţiale în acest weekend, veşnica candidată naţionalistă Marine Le Pen ar conduce în primul tur de scrutin împotriva oricărui aliat al lui Macron cu până la 36% din voturi.

    El nu poate candida pentru un al treilea mandat în 2027.

    Guvernul şi sindicatele se concentrează acum pe decizia Consiliului Constituţional, care se va pronunţa şi asupra unei cereri susţinute de opoziţie de a supune proiectul de lege unui referendum. Cu toate acestea, dacă nu respinge în mod categoric reforma, conflictul privind pensiile va continua probabil – cel puţin până când Macron va promulga modificările în cursul acestui an.

    „O decizie juridică ar adăuga legitimitate legii, dar nu ar şterge dezacordurile politice”, a declarat joi ministrul Muncii, Olivier Dussopt, la BFM TV.

    Premierul Elisabeth Borne a convocat miercuri o întâlnire cu liderii principalelor sindicate din Franţa, în încercarea de a discuta despre viitoarele modificări ale legislaţiei muncii. Aceştia au părăsit reuniunea după mai puţin de o oră, deoarece aceasta le-a refuzat cererile de a renunţa la reforma pensiilor.

    „Am avut impresia că nu trăim în aceeaşi lume.Nu vom discuta nimic până când această reformă nu va fi retrasă”, declarat şeful Force Ouvriere, Frederic Souillot.

     

  • Francezii s-au săturat de trotinetele electrice din Paris şi le-au spus „au revoir”

    Majoritatea covârşitoare a parizienilor a votat interzicerea trotinetelor electrice pe străzile capitalei Franţei, într-un referendum care nu este obligatoriu, dar pe care autorităţile oraşului au declarat că îl vor pune în aplicare, potrivit Reuters.

    Pentru interzicerea trotinetelor electrice pe străzile Parisului au votat, duminică, între 85,77% şi 91,77% în cele 20 de cartiere din capitala Franţei care au publicat rezultate, potrivit site-ului oraşului.

    Acest referendum a fost catalogat drept o „consultare publică” rară şi a provocat cozi la urne în Paris.

    „Am preferat să votez împotrivă, pentru că la Paris este o mizerie”, a declarat pentru Reuters, lucrătorul feroviar Ibrahim Beutchoutak, în vârstă de 47 de ani. „Modul în care este organizat, pericolul pe care îl creează la Paris, poluarea vizuală, nu este bine”.

    Oraşele din întreaga lume înăspresc reglementările privind scuterele electrice, limitând numărul de operatori, precum şi viteza şi unde pot parca.

    În 2021, 24 de persoane au murit în accidente legate de scutere în Franţa, inclusiv una la Paris. Anul trecut, Parisul a înregistrat 459 de accidente cu scutere electrice şi vehicule similare, dintre care trei mortale.

    „În munca mea, vedem o mulţime de accidente rutiere cauzate de scutere, aşa că vedem cu adevărat efectele negative”, a declarat pentru Reuters medicul general Audrey Cordier, în vârstă de 38 de ani, după ce a votat împotriva scuterelor.

    Trotinetele electrice accesate prin intermediul aplicaţiilor pentru smartphone funcţionează în Paris din 2018, dar în urma plângerilor cu privire la desfăşurarea lor anarhică, Parisul în 2020 a redus numărul operatorilor la trei. Le-a dat un contract pe trei ani, a impus ca viteza scuterelor să fie limitată la 20 km/oră şi a impus zone de parcare pentru scutere. Actualele contracte se vor derula până în septembrie.

    Operatorii au oferit reglementări suplimentare, inclusiv verificarea utilizatorilor peste 18 ani, fixarea plăcuţelor de înmatriculare pentru ca poliţia să poată identifica infracţiunile rutiere şi limitarea la un pasager.

    Duminică, operatori precum Tier şi Lime au trimis coduri de voucher gratuite utilizatorilor pentru a-i încuraja să voteze împotriva interdicţiei.

    Unii alegători au spus că ar fi preferat să aibă reglementări mai stricte decât o interdicţie totală.

     

  • Francezii s-au săturat de trotinetele electrice din Paris şi le-au spus „au revoir”

    Majoritatea covârşitoare a parizienilor a votat interzicerea trotinetelor electrice pe străzile capitalei Franţei, într-un referendum care nu este obligatoriu, dar pe care autorităţile oraşului au declarat că îl vor pune în aplicare, potrivit Reuters.

    Pentru interzicerea trotinetelor electrice pe străzile Parisului au votat, duminică, între 85,77% şi 91,77% în cele 20 de cartiere din capitala Franţei care au publicat rezultate, potrivit site-ului oraşului.

    Acest referendum a fost catalogat drept o „consultare publică” rară şi a provocat cozi la urne în Paris.

    „Am preferat să votez împotrivă, pentru că la Paris este o mizerie”, a declarat pentru Reuters, lucrătorul feroviar Ibrahim Beutchoutak, în vârstă de 47 de ani. „Modul în care este organizat, pericolul pe care îl creează la Paris, poluarea vizuală, nu este bine”.

    Oraşele din întreaga lume înăspresc reglementările privind scuterele electrice, limitând numărul de operatori, precum şi viteza şi unde pot parca.

    În 2021, 24 de persoane au murit în accidente legate de scutere în Franţa, inclusiv una la Paris. Anul trecut, Parisul a înregistrat 459 de accidente cu scutere electrice şi vehicule similare, dintre care trei mortale.

    „În munca mea, vedem o mulţime de accidente rutiere cauzate de scutere, aşa că vedem cu adevărat efectele negative”, a declarat pentru Reuters medicul general Audrey Cordier, în vârstă de 38 de ani, după ce a votat împotriva scuterelor.

    Trotinetele electrice accesate prin intermediul aplicaţiilor pentru smartphone funcţionează în Paris din 2018, dar în urma plângerilor cu privire la desfăşurarea lor anarhică, Parisul în 2020 a redus numărul operatorilor la trei. Le-a dat un contract pe trei ani, a impus ca viteza scuterelor să fie limitată la 20 km/oră şi a impus zone de parcare pentru scutere. Actualele contracte se vor derula până în septembrie.

    Operatorii au oferit reglementări suplimentare, inclusiv verificarea utilizatorilor peste 18 ani, fixarea plăcuţelor de înmatriculare pentru ca poliţia să poată identifica infracţiunile rutiere şi limitarea la un pasager.

    Duminică, operatori precum Tier şi Lime au trimis coduri de voucher gratuite utilizatorilor pentru a-i încuraja să voteze împotriva interdicţiei.

    Unii alegători au spus că ar fi preferat să aibă reglementări mai stricte decât o interdicţie totală.

     

  • Cresc tensiunile în Franţa: Aliaţii lui Macron se tem că violenţele de stradă ar putea scăpa de sub control. Preşedintele refuză să renunţe sau să amâne reforma pensiilor

    Escaladarea violenţelor în oraşele din Franţa răspândeşte panica în coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron, unii susţinători importanţi ai preşedintelui temându-se că situaţia scapă de sub control, raportează Bloomberg.

    Aliaţii lui Macron din Adunarea Naţională susţin în continuare controversata sa reformă a pensiilor, deşi un număr semnificativ dintre aceştia îl îndeamnă pe preşedinte să găsească o modalitate de a diminua fervoarea demonstraţiilor. În condiţiile în care tot mai mulţi poliţişti se confruntă cu protestatarii pe străzi, oficialii sunt îngrijoraţi că cineva ar putea fi ucis, declanşând un nou val de furie.

    „Ne îndreptăm către un teritoriu necunoscut şi fiecare pas ne aduce mai aproape de un dezastru”, a declarat Eric Bothorel, un deputat din partidul Renaissance al lui Macron din Bretania. „Prioritatea cea mai urgentă este diminuarea violenţei din stradă”.

    O opţiune ar fi să se pună pe pauză reforma pensiilor, oferindu-i lui Macron posibilitatea de a relua discuţiile cu sindicatele privind condiţiile de muncă şi de a acorda mai multa atenţie problemelor legate de educaţie şi sănătate, în conformitate cu cererile manifestanţilor, a declarat economistul Philippe Aghion.

    „Sunt în favoarea punerii în aşteptare a reformei – asta ar clarifica lucrurile”, a declarat Aghion, fost profesor la Universitatea Harvard. „A lăsa lucrurile să putrezească, aşa cum sunt ele acum, nu este o strategie bună”.

    Sute de persoane au fost arestate de la începutul lunii martie. Mai multe ONG-uri pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au acuzat guvernul de utilizarea excesivă a forţei şi de arestări abuzive. Imagini cu jandarmi care agresau cetăţenii au devenit virale, alături de o serie de secvenţe cu protestatari care dau foc la gunoaie, jefuiesc supermarketuri, aruncă cu cocktailuri Molotov în poliţie şi iau cu asalt bănci.

    Nivelul de violenţă a luat amploare de când guvernul lui Macron a folosit o prevedere constituţională pentru a ocoli un vot în parlament pe care urma să îl piardă la începutul acestei luni.

    Până acum, Macron se menţine ferm. Pentru preşedinte, punerea în aşteptare a reformei pentru câteva luni ar echivala cu uciderea acesteia, potrivit unui consilier guvernamental. Cu toate acestea, având în vedere numărul de tineri care s-au alăturat protestelor de stradă, liderul francez va lua în considerare noi propuneri privind o serie de probleme care implică tinerii, schimbările climatice şi puterea de cumpărare, a declarat consilierul.

  • Comerţul viitorului e fără angajaţi? Carrefour testează un magazin complet digitalizat, în care clienţii pot face cumpărăturile în 20 de secunde. Care e modelul?

    Viitorul comerţului este un subiect dezbătut constant, chiar şi în România unde, cel mai recent, a existat o discuţie aprinsă privind viitorul jobului de casier în contextul în care casele de marcat de tip self-checkout prind tot mai mult la public. În această perioadă, retailerii mari testează varii concepte de magazine şi de tehnologii. 

    ♦ Pe plan local, grupul francez are mai multe formate de magazine, respectiv hipermarketuri (Carrefour), supermarketuri (Market), proximitate modernă (Express) şi discount (Supeco), pe lângă operaţiunile online.

    Viitorul comerţului este un subiect dezbătut constant, chiar şi în România unde, cel mai recent, a existat o discuţie aprinsă privind viitorul jobului de casier în contextul în care casele de marcat de tip self-checkout prind tot mai mult la public. În această perioadă, retailerii mari testează varii concepte de magazine şi de tehnologii. Unele funcţionează şi sunt păstrate în portofoliu, altele nu. Un exemplu în acest sens este con­ceptul Flash 10/10 al Carrefour, pe care grupul francez îl testează la Paris. Acest concept a fost anunţat anterior, în pandemie, dar e încă în teste, conform afirmaţiilor reprezen­anţilor Carrefour.

    „La nivel de grup, testăm noi ex­pe­rienţe de cumpărare, precum ma­gazinul Carrefour Flash 10/10 din Paris – un nou concept de magazin complet digitalizat, în care clienţii pot face cum­părăturile în 20 de secunde, iar produ­sele pe care aceştia le ridică sunt detec­tate automat şi apoi sunt adău­gate în coşul lor virtual“, spun ofi­cialii compa­niei. Când clienţii au ter­minat cumpă­răturile, produsele sunt deja scanate, iar plata se face contactless.

    Scanând un cod QR, ei primesc imediat o chitanţă electronică. Pentru clienţii care vor să plătească şi numerar, este disponibilă şi o casă automată, adaugă reprezentanţii Carrefour.

    „Magazinul Flash 10/10 este un magazin de testare, unde este disponibil un sortiment zilnic de aproximativ 900 de produse (faţă de câteva mii în supermarketuri şi zeci de mii în hipermarketuri – n.red.). Numele conceptului vine de la faptul că toţi clienţii vor avea nevoie de 10 secunde pentru a face cumpărături şi 10 secunde pentru a plăti.“

    Oficialii retailerului nu spun dacă există planuri pentru ca acest tip de magazin să fie adus în România.

    Pe plan local, grupul francez are mai multe formate de magazine, respectiv hipermarketuri (Carrefour), supermarketuri (Market), proximitate modernă (Express) şi discount (Supeco), pe lângă operaţiunile online. Acestea sunt însă formatele clasice. Totuşi, în 2021, francezii anunţau că deschid în România, la Sfântu Gheorghe, primul hipermarket cu case de marcat exclusiv self-checkout. Ulterior, reprezentanţii companiei nu au comunicat dacă au păstrat acest model sau dacă au introdus şi case cu casier.

    Ei aveau la momentul acela deja magazine cu sisteme self-checkout, dar care funcţionau alături de cele clasice, cu casier.

    „În luna martie 2023, totalul caselor de marcat din magazinele Carrefour la nivel naţional este de 2.624. Din total, aproximativ 30% sunt case de tip self-checkout. Avem case de tip self-checkout în toate hipermarketurile noastre, iar în unele magazine până la peste 70% din tranzacţiile zilnice au loc prin intermediul acestora, aşa cum este cazul magazinului din Băneasa.“

    În România, francezii au peste 400 de magazine, dintre care 43 de hipermarketuri, conform celor mai recente date. Cele mai multe sunt însă supermarketurile – aproape 190. Totuşi,oficialii grupului au anunţat anterior că, pe viitor, vor miza mai mult pe proximitate şi discount, alături de online.

    Indiferent de numărul de magazine şi de format, numărul de case de tip self-checkout creşte.

    „În 2017 am introdus primele case de marcat de tip self-checkout, cu scopul de a eficientiza fluxul clienţilor la ieşire, anticipând dorinţa acestora de a optimiza timpul petrecut la cumpărături şi de a evita cozile. Acestea s-au dovedit a fi extrem de utile în ultimii doi ani, în contextul pandemiei.“

    Francezii au început în 2017 cu două magazine şi opt case self-checkout. Deşi numărul lor a crescut puternic, oficialii Carrefour spun că încearcă să păstreze un echilibru între cele două sisteme – clasice cu casier şi self-checkout.

    „Ştim că unii consumatori doresc să aibă experienţa caselor tradiţionale, apreciind interacţiunea cu colegii noştri, iar alţii prioritizează rapiditatea caselor automate. În acelaşi timp, avem şi clienţi care alternează între cele două opţiuni. Totodată, am completat experienţa caselor self checkout cu funcţia Self Scan din aplicaţia Carrefour, prin care sesiunea de cumpărături poate fi chiar mai scurtă.“

    Clienţii scanează codurile de bare ale produselor dorite, la raft, pe măsură ce le adaugă în coş, iar atunci când ajung la casă pot achita direct valoarea finală a produselor, fără să le mai aşeze pe bandă.

    „Estimăm că la un coş de 30 de produse, funcţia economiseşte în medie 15 minute.“

    Vânzările grupului francez Carrefour au crescut like for like (fără a ţine cont de expansiune) cu 9% în România anul trecut, acesta fiind al doilea cel mai bun ritm din Europa, după cel din Polonia. Grupul francez a obţinut în România în 2022 vânzări cu TVA de 2,6 mld. euro.

    Totuşi, avansul trebuie raportat la inflaţia record care a depăşit 16% în România în 2022, ceea ce înseamnă că, de fapt, creşterea afacerilor Carrefour a fost susţinută de scumpiri, în volum – un indicator mai fidel al consumului privat – înregistrându-se scăderi.

    România a fost una dintre ţările cu care a raportat cele mai mari niveluri ale inflaţiei anul trecut. Deşi aceasta a fost o problemă generală a Europei în 2022, statele din centrul şi estul continentului au fost mai afectate decât cele din vest. Asta se vede şi în ritmul de creştere al vânzărilor Carrefour, Polonia şi România fiind pe primele locuri în Europa, departe de Franţa, Spania sau Italia.

     

  • Noi proteste în oraşele din Franţa din cauza legii pensiilor

    Sute de mii de persoane sunt aşteptate la protestele de joi din Franţa. Este a noua zi de proteste faţă de reforma pensiilor promovată de guvernanţi. Noile reglementări cresc vârsta de pensionare cu doi ani până la 64 de ani.

    Sindicatele susţin că protestul de joi va atrage mulţimi uriaşe îndignate de „dispreţul” şi „minciunile” preşedintelui Emmanuel Macron, potrivit Reuters.

    „Cel mai bun răspuns pe care îl putem da preşedintelui este că sunt milioane de oameni în grevă şi pe străzi”, a declarat Philippe Martinez, liderul sindicatului CGT.

    Greva de joi va afecta grav traficul feroviar şi aerian. De asemenea, la proteste vr participa numeroşi profesori, angajaţi de la companiile de salubrizare şi de la depozitele de petrol.

    Protestele au început în luna ianuarie. La început acestea au fost paşnice, dar furia a crescut săptămâna trecută după ce guvernul a folosit proceduri speciale pentru a aproba proiectul.

    În ultimele şapte nopţi la Paris şi în alte oraşe au avut loc demonstraţii spontane, cu coşuri de gunoi incendiate şi încăierări cu poliţia.

  • Reforma pensiilor în Franţa: guvernul francez se confruntă cu moţiuni de cenzură

    Guvernul preşedintelui francez Emmanuel Macron se confruntă luni cu două moţiuni de cenzură, după ce decizia sa de a forţa adoptarea unei reforme a pensiilor a provocat proteste în întreaga ţară şi critici din partea parlamentarilor.

    Specialiştii estimează ca guvernul lui Macron va supravieţui moţiunilor, iar acesta va rămâne preşedinte indiferent de rezultat, potrivit CNN.

    Săptămâna trecută, Guvernul francez a utilizat puterile constituţionale speciale pentru a promova controversata legislaţie de creştere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani pentru majoritatea lucrătorilor.

    Ulterior, legislatorii francezi au depus două moţiuni de cenzură împotriva premierului.

    Pentru a avea succes, este nevoie ca majoritatea legislatorilor să voteze în favoarea moţiunii. Dacă una dintre moţiuni va fi aprobată, premierul francez Elisabeth Borne va trebui să demisioneze, iar legea privind reforma pensiilor va fi respinsă.
    Legea pensiilor a stârnit numeroase proteste publice în ultimele săptămâni. Unele manifestări au devenit violente, iar poliţiştii au reţinut zeci de protestatari. Joi, sindicatele din Franţa vor organiza numeroase greve şi proteste în întreaga ţară.