BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • Primăria Capitalei a solicitat fonduri europene în valoare de 283 de milioane de euro. Ce vrea să facă administraţia condusă de Firea cu banii

    „Primăria Municipiul Bucureşti a depus 13 cereri de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional (Por) 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Reducerea Emisiilor de Carbon în Zonele Urbane bazată pe Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă, pentru proiecte având că obiective reducerea emisiilor de echivalent CO2 generate de transportul rutier motorizat la nivelul Municipiului Bucureşti şi îmbunătăţirea eficienţei transportului public de călători, cu o valoare cumulată de aprox. 283 milioane euro”, se arată într-un comunicat al PMB.

    Potrivit sursei citate, la data de 17.05.2018 au fost depuse opt cereri de finanţare în vederea achiziţionării a 100 de tramvaie, investiţie a cărei valoare este de aproximativ 220 milioane euro, din care s-a solicitat asistenţă financiară nerambursabilă de aproximativ 176,4 milioane Euro.

    „La data de 20.06.2018 au fost depuse 4 cereri de finanţare în vederea achiziţionării a 100 de autobuze electrice, după cum urmează: Achiziţionare 29 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 312,313, 368 şi 385, în valoare totală de 75.9 milioane lei; Achiziţionare 13 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 137,138, în valoare totală de 34.1 milioane lei; Achiziţionare 33 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 173,311,336,381,601 în valoare totală de 86.3 milioane lei; Achiziţionare 25 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 300, 330 şi 335 – valoare totală – 65.4 milioane lei”, se mai arată în comunicatul PMB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineri manageri de top 2018: Marian Olteanu, director general, Gramma Wines

    Marian Olteanu a dat Bucureştiul pe Iaşi, preluând o podgorie pe care a obţinut-o în urma unor retrocedări de terenuri. În 2007, alături de părinţii săi, el a decis să acceseze fonduri europene pentru construirea unei crame. Câţiva ani mai târziu, în urma unei investiţii de peste un milion de euro, primele vinuri produse sub brandul Gramma intrau pe piaţa locală.

    În prezent podgoria Gramma e întinsă pe 17 hectare, viţă proprie, la care se adaugă alte 17 hectare luate în arendă. Podgoria are o vechime de aproape 50 de ani şi este formată din soiurile Aligoté, Fetească Regală şi Fetească Albă. Vinurile produse sub brandul Gramma sunt distribuite în proporţie de 90% în HoReCa şi de 10% în lanţurile de retail de pe plan local, iar pe pieţele de peste hotare ajung în cantităţi mici în Germania, Olanda şi Anglia.

    „Vinul ce e? Vinul e expresia strugurelui cules dintr-o anumită zonă, căruia îi aplici o anumită tehnologie modernă – dar asta nu neapărat ca să îl faci mai bun, ci ca să îl protejezi de oxidare, ca să te asiguri că iese un vin curat. Eu, dacă fac mult vin într-un an şi nu reuşesc să îl vând, mă complic; prefer să produc mai puţin şi să cresc capacitatea proporţional cu forţa de vânzare“, povestea Marian Olteanu într-un interviu acordat anterior Business Magazin. În 2016, cifra de afaceri a companiei a fost de 250.000 de euro. „Ţinta noastră pentru următorii ani este să creştem calitatea“, spune Olteanu.

    Cât despre producţie, ea rămâne la un nivel de 50.000 de sticle vândute în HoReCa şi alte 50.000 pe diferite canale, aşa cum ar fi corporate sau pe export. „Ne aşteptăm la o uşoară expansiune la export, pe pieţe din sudul Europei spre care nu aveam curajul să ne îndreptăm, însă se pare că există o cerere tot mai mare pentru vinurile albe româneşti, prin prisma calităţii date de temperaturile mai scăzute“, încheie el.

    31 de ani  
    director general  
    Gramma Wines

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • GUVERNUL, undă verde pentru a emite ORDONANŢE în VACANŢA PARLAMENTARĂ

    Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe a fost adoptat cu 172 de voturi “pentru”, 95 de voturi “împotrivă” şi 4 abţineri.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Iohannis, despre Pilonul II de pensii: “O harababură totală”

    Iohannis a criticat modul în care guvernul a gestionat până acum fondurile europene, notând că România nu a folosit nici măcar 10% din suma alocată exerciţiului financiar 2014-2020. Mai exact, el a spus că autorităţile au absorbit doar 2,2 miliarde de euro din cele 23 de miliarde ce “puteau fi folosite pentru dezvoltarea României.”

    El a vorbit apoi despre situaţia incertă a Pilonului II de pensii, numind-o “o harababură totală”. “Unii îşi pun chiar întrebarea dacă aceşti bani vor fi folosiţi, poate, în altă parte”, a declarat Iohannis.

    “Nu ştiu, dar ei trebuie să ne dea un răspuns. În acest sens, cred că guvernul şi PSD trebuie să răspundă clar, documentat, la două întrebări: ce aveţi de gând cu Pilonul II de pensii? Iar intrebarea a doua e următoarea: mai aveţi bani pentru pensii şi salarii până la sfârşitul anului?”

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Charles Michel propune un nou mecanism de monitorizare a situaţiei statului de drept în UE

    “Belgia propune introducerea unui mecanism de evaluare de către omologi a situaţiei statului de drept”, a transmis Charles Michel joi prin Twitter.

    “Fiecare dintre cele 27 de state se vor supune examinării de către restul ţărilor membre. Această evaluare va permite dezvoltarea în mod colegial, prin bune practici şi corectarea problemelor”, a explicat premierul Belgiei.

  • Investiţie de 3,6 mil. euro pentru realizarea la Oradea a unui incubator de afaceri destinat industriei creative

    Proiectul presupune reabilitarea întregului imobil şi amenajarea a şase ateliere la subsolul clădirii: două de prototipare, un atelier de prelucrare metal, un atelier de vopsitorie, un birou de arhitectură şi unul de design. 17 birouri pentru viitorii rezidenţi vor fi amenajate la parterul clădirii, iar la etajul I va fi o zonă deschisă pentru 30 de spaţii de lucru. De asemenea, vor exista săli de şedinţe, săli de conferinţe, dar şi o sală multifuncţională.

    ’’Noi dorim să creăm condiţii pentru ca antreprenorii care doresc să dezvolte o afacere în această zonă a industriilor creative să poată fi sprijiniţi, iar persoanele cu idei, în special tinerii, să poată să le pună în practică, să poată să le dea o valoare economică atât pentru ei, cât şi pentru oraşul nostru. După 6 luni de zile, rezidenţii vor trebui să aibă un angajat nou, cel puţin, pentru că interesul nostru este să şi creăm locuri de muncă”, a spus Mircea Mălan, viceprimarul municipiului Oradea.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ieşean condamnat după ce a jucat ”la păcănele” banii europeni primiţi pentru fermieri

    Judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au decis condamnarea lui Andrei Anti la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

    Instanţa i-a impus lui Anti Andrei obligaţia de a urma un curs de calificare profesională. De asemenea, acesta va presta o muncă neplătită în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei Butea, pe o perioadă de 70 de zile.

    Ieşeanul este obligat la plata sumei de 107.304 lei, au declarat, miercuri, magistraţii ieşeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PMB va extinde staţia de epurare de la Glina. Investiţia se ridică la aproape 2 miliarde lei

    “În primul an de mandat am reuşit deblocăm acest proiect vital pentru contractul de lucrări după ce acesta fusese contestat patru ani de zile.În acest moment facem paşi concreţi pentru a putea demara efectiv lucrările. Extinderea staţiei de epurare de la Glina este o investiţie, cu fonduri europene, care se situează topul investiţiilor de mediu din Europa”, a afirmat Gabriela Firea, prin intermediul unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În cadrul acestui contract va fi posibilă realizarea unei staţii de epurare pentru întregul debit de ape uzate colectat în sistemul de canalizare al Municipiului Bucureşti, ape uzate provenite atât de pe raza Capitalei, dar din alte localităţi învecinate din judeţul Ilfov, cât şi construirea unui incinerator de nămol.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E oficial: România a pierdut 1,64 miliarde de euro din fondurile europene

    România avea o perioadă de graţie  care s-a încheiat la 31 decembrie 2015 pentru a cheltui aceste fonduri. Din totalul de fonduri europene care nu au fost absorbite la nivelul tuturor celor 28 de state membre, României îi revine mai bine de o treime, transmite eurodeputatul Siegfried Mureşan prin intermediul unui comunicat de presă.

    Conform unei informări primită aseară de europarlamentarul Siegfried Mureşan de la Comisia Europeană, suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013 se ridică la 4,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă fondurile europene alocate ţărilor membre şi care au fost pierdute din cauză că nu au putut fi cheltuite până la termenul-limită prevăzut, adică 31 decembrie 2015. Din această sumă, România nu a absorbit 1,64 de miliarde de euro, adică mai bine de o treime.

    „Datele publicate de Comisia Europeană legate de fondurile dezangajate în precedentul exerciţiu bugetar arată că România a câştigat detaşat titlul de ţara europeană cea mai prost guvernată. Vina o poartă, într-o mai mică sau mai mare măsură, toate guvernele care au fost la putere în cei 9 ani în care puteam cheltui banii, adică 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2015, începând cu Guvernul Tăriceanu care ştia încă din 2006 că trebuie să pregătească lansarea autorităţilor şi sistemelor de management, precum şi a programelor operaţionale aferente absorbţiei fondurilor europene, dar a întârziat nepermis de mult demararea lor. Deşi majoritatea programelor operaţionale au fost aprobate în anul 2007, sistemele de management aferente acestora nu au fost certificate decât în 2009, făcând astfel imposibilă transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană. Acest lucru a rezultat într-o rată efectivă de 0% a absorbţiei fondurilor structurale pentru anii 2007 şi 2008, când Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministru. Cei doi ani irosiţi au contribuit semnificativ la pierderea celor 1,64 de miliarde de euro. Cu aceşti bani, România putea construi peste 160 de kilometri de autostradă sau putea reabilita 150 de kilometri de cale ferată, cunoscut fiind că România este astăzi ţara unde trenurile circulă cu aceeaşi viteză ca în secolul 19; puteam, cu aceeaşi bani, să construim 10 spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureşan.

    „Din păcate, vedem astăzi că aceleaşi greşeli care au dus la pierderea fondurilor europene în precedentul exerciţiu bugetar sunt repetate şi în gestionarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020. Astfel, Guvernul României a finalizat acreditarea autorităţilor de management de abia în a doua parte a anului trecut, adică după 3 ani şi jumătate de la demararea actualului cadru financiar. Fără aceste autorităţi de management nu se pot face atrage fondurile europene. În plus, nu sunt nici în prezent îndeplinite în totalitate condiţionalităţile ex-ante prevăzute în Acordul de parteneriat 2014 – 2020, dintre România şi Comisia Europeană. Condiţionalităţile ex-ante reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei şi a instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. În cazul în care nu îndeplinim aceste condiţionalităţi, Comisia Europeană poate suspenda temporar programele operaţionale de finanţare aferente condiţionalităţilor neîndeplinite. Aşadar, riscăm să pierdem din nou miliarde de euro din fondurile europene alocate României dacă autorităţile nu dau dovadă de mai mult interes şi nu fac mai mult pentru a absorbi aceşti bani. În plus, este foarte important ca, până în anul 2020, să dovedim că putem gestiona absorbţia fondurilor europene. Numai în felul acesta putem convinge statele membre net contributoare la bugetul UE că România merită acelaşi nivel ridicat al fondurilor europene şi după 2020”, a conchis deputatul european Siegfried Mureşan.