BusinessMagazin

Tag: fond

  • Un hedge fund care a pariat împotriva GameStop îşi închide oficial uşile. Fondul avea active de peste 400 de milioane de dolari înainte să vândă în lipsă acţiunile lanţului de magazine

    Un hedge fund din Londra care a suferit pierderi după ce a pariat împotriva retailerului american GameStop în timpul primului raliu de „meme stocks” din ianuarie a anunţat că îşi închide oficial uşile, potrivit Financial Times.

    White Square Capital, condus de un fost trader, Florian Kronawitter, le-a spus investitorilor că îşi va desfiinţa principalul fond şi le va returna luna acesta capitalul investit.

    White Square, care gestiona la apogeu aproximativ 440 de milioane de dolari în active, a pariat împotriva GameStop, spun mai multe persoane familiare cu situaţia, citate de FT, compania înregistrând scăderi masive la începutul anului.

    Mişcarea marchează una dintre primele închideri ale unui hedge fund lovit de creşterile aşa-numitelor meme stocks. Investitorii din retail, care şi-au coordonat adesea operaţiunile pe forumuri online, cum ar fi grupul WallStreetBets de pe Reddit, au luat în vizor mai mulţi short selleri, generând creşteri puternice pentru GameStop şi lanţul de cinematografe AMC Entertainment.

    De exemplu, acţiunile retailerului de jocuri video au crescut de la 17 dolari la peste 340 de dolari în ianuarie. Preţul unei acţiuni ajunge astăzi la 200 de dolari.

    Rezultatele au dus la scăderi imense pentru unele fonduri, precum Melvin Capital şi Light Street Capital. Totuşi, hedge fund-urile rămân active, Melvin atrăgând recent investiţii de 2,75 miliarde de dolari, în condiţiile în care pierderile raportate de firmă au crescut la 44,7% anul acesta. Declinul înregistrat de Light Street ajunge la 20,1%.

    Între timp, GameStop a numit săptămâna trecută doi foşti executivi Amazon în funcţiile de CEO şi CFO, iar veniturile trimestrului încheiat pe 1 mai au crescut cu 25% faţă de anul trecut la 1,28 miliarde de dolari. Pierderile nete ale societăţii ajung la 66,8 milioane de dolari.

     

  • Bitcoin a atins în weekend un nou minim

    Cea mai cunoscută criptomonedă la nivel global a ajuns să fie tranzacţionată pentru 31.772 de dolari, înregistrând o scădere puternică pe fondul anunţului făcut de autorităţile chineze. Acestea intenţionează să aplice reguli şi taxe mai dure pentru piaţa cripto, scrie CNBC.

    Speriaţi de anunţul autorităţilor, deţinătorii de Bitcoin au început să renunţe la moneda digitală, fapt ce a determinat prăbuşirea preţului acesteia cu 16%.

    În mai, Bitcoin a fost atacată atât de autorităţi, cât şi de unii dintre cei mai înfocaţi susţinători ai săi.

    Elon Musk, care a cumpărat în trecut Bitcoin în valoare de 1,5 mld. dolari, a aruncat piaţa cripto în aer după ce a anunţat că Tesla nu va mai accepta plata în Bitcoin. Tesla a renunţat la faimoasa criptomonedă pe fondul îngrijorărilor legate de poluarea energetică asociată producerii acesteia.

     

  • Unde se află singurul oraş din lume unde nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani – FOTO

    Imaginaţi-vă un loc în care nu există bani, religii sau politică. Un loc în care idealul societăţii este acela de a nu urma standardele cu care suntem obişnuiţi. Imaginaţi-vă că acel loc ar exista şi aţi putea ajunge acolo. Utopie? Nu chiar; faceţi cunoştinţă cu Auroville.

    Locul de care vă povestesc se află în India de Sud, la 150 de kilometri de Chennai. Auroville a fost fondat în 1968 şi este recunoscut de UNESCO ca un oraş internaţional – lucru firesc, din moment ce peste 100 de naţionalităţi sunt reprezentate aici. Aceşti oameni trăiesc la un loc aparent fără probleme, pentru că aici nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani. Toată viaţa din Auroville se desfăşoară pe bază de troc.

    |n acest oraş epic, clădirile sunt experimente arhitecturale şi se schimbă în mod constant. Motivul, dincolo de imagine, este că structurile devin din ce în ce mai prietenoase cu mediul. Constructorii caută să optimizeze consumul de energie regenerabilă pentru a-şi atinge obiectivul declarat: reutilizare şi reciclare.

    Cine a pus bazele acestui experiment aproape utopic?

    ”Ar trebui să existe un loc pe Pământ pe care nicio naţiune să nu îl poată revendica; un loc în care toate fiinţele umane care aspiră la bine să poată trăi ca şi cetăţeni liberi ai lumii, respectând o singură autoritate, şi anume aceea a adevărului suprem. Un loc al păcii şi al armoniei, unde toate instinctele de luptă ale omului să fie folosite pentru a depăşi suferinţele, slăbiciunile şi ignoranţa, pentru a triumfa în faţa limitărilor şi a dizabilităţilor.“ Rândurile de mai sus îi aparţin Mirrei Alfassa, cunoscută celor din Auroville ca ”Mama“.

    Ea a avut ideea unei astfel de societăţi ca urmare a relaţiei cu filosoful indian Sri Aurobindo. ”Secolul al XIX-lea în India a fost unul imitativ, artificial“, scria Aurobindo în 1909. ”Dacă europenizarea noastră ar fi reuşit, ne-am fi pierdut capacitatea spirituală, forţa intelectuală, elasticitatea specifică şi puterea de a ne reinventa.“

    Mirra Alfassa a preluat ideile filosofului şi le-a transformat într-un proiect internaţional de ”realizare a unităţii umane şi stabilire a unei societăţi ideale“. Pe 28 februarie 1968, peste 5.000 de oameni din 124 de ţări au ajuns la locul stabilit: la acea vreme, Auroville însemna doar o zonă deşertică şi un vis.

    Alfassa a ales membrii societăţii privindu-i în ochi: mulţi îşi amintesc de moment ca o experienţă adânc spirituală şi chiar suprarealistă. Cei ”aleşi“ primeau şi prima sarcină: aceea de a planta un copac. |n câţiva ani, zona deşertică se transformase într-o pădure.

    Astfel, Auroville a fost construit de la zero de generaţia flower-power a anilor ’60; a fost o un soi de revoluţie psihologică a hipioţilor, după cum scria W.M. Sullivan în cartea sa ”Naşterea Auroville-ului“. Pe lângă lipsa banilor, a guvernului sau a religiei, aici nu există şosele şi oamenii nu au acces la ziare sau la ştiri legate de război, sărăcie sau genocid. Construit pentru 50.000 de oameni, Auroville mai are astăzi doar 2.500 de rezidenţi autoexilaţi din peste 100 de ţări. Iar numărul turiştilor este dublu – în orice moment, în Auroville se află în jur de 5.000 de vizitatori.

    Comunitatea defineşte modul de trai ca fiind unul sustenabil din punct de vedere ecologic. Astfel, pentru mâncare se folosesc 15 ferme ce acoperă mai bine de 160 de hectare. Aici sunt cultivate fruncte şi legume suficiente pentru hrana zilnică a celor din Auroville, în vreme ce animalele asigură lactate.

    Dar comunitatea nu este doar raiul hipioţilor, ci şi o imagine reprezentativă a Indiei: potrivit unei decizii a Curţii Supreme indiene din 1982, Auroville ”se află în conformitate cu cele mai înalte idealuri şi aspiraţii ale naţiunii“. Ca urmare, guvernul indian donează în jur de 200.000 de dolari anual comunităţii, în vreme ce UNESCO protejează proiectul încă de la naşterea sa, în 1968.

    Pentru un oraş aproape utopic, Auroville are însă destul de multe probleme: au fost raportate numeroase cazuri de viol, sinucideri şi chiar crime.

    Paradis sau înşelătorie?

    Elaine este o tânără din Auroville care a acceptat să răspundă mai multor întrebări adresate de cei de la Slate.com. Ea a venit în urmă cu mai bine de 10 ani, ca turistă, şi a decis apoi să devină rezidentă. ”Atunci când începi să verifici dincolo de suprafaţă, imaginea devine mult mai urâtă decât cea percepută din exterior“, a povestit ea. ”Începi să vezi problemele, iar acestea sunt deja stratificate în comunitate. Realitatea e cu totul alta atunci când devii parte din ea.“

    Ea a vorbit de crime, violuri şi alte acte de violenţă; cea mai mare problemă pare însă a fi cea legată de bani. ”Cine controlează banii într-o societate fără bani?“, se întreabă tânăra aproape retoric. În urmă cu şapte ani, ea a trebuit să facă o donaţie de 48.000 de dolari în contul casei pe care a primit-o; ulterior, a găsit imagini ale aceleiaşi case cu menţiunea că ar fi fost vândută pentru 20.000 de dolari. ”Nu ştiu ce s-a întâmplat cu banii. Nu ştiu cine controlează fondul“, a mai spus ea.

    Fondul de care vorbeşte Elaine este Fondul Unităţii, ”principalul canal pentru toate veniturile ce intră în Auroville“ – după cum menţionează site-ul oficial al comunităţii.

    Iar acest fond este unul care gestionează extrem de mulţi bani: pe lângă donaţiile ”oferite“ de cei care au nevoie de o casă, guvernul donează sume importante an de an; mai există donatori privaţi şi sumele date de cei care vizitează Auroville.

    Ce se întâmplă cu aceşti bani pare a fi, aşadar, o întrebare centrală. Şi una la care, pare-se, nu are cine să răspundă. |n lipsa unui guvern central, autoritatea este reprezentată de diverse comitete, formate uneori spontan, care gestionează oraşul: comitetul pentru case, comitetul pentru muncă, cel pentru siguranţa în muncă a femeilor, cel de gestionare a bunurilor şi aşa mai departe; sub comitete există o serie de consilii, grupuri private şi voluntari. Guvernul Indiei are de asemenea un reprezentant în Auroville, numit ”secretar permanent“. Reporterii de la Slate.com nu au reuşit însă să intre în contact cu niciun reprezentant: răspunsul cel mai des întâlnit era: ”Ne cerem scuze, dar sunt prea ocupaţi pentru a putea aranja o întâlnire“.

    |nsă aurovilienii nu sunt interesaţi de cine le gestionează banii; până la urmă, ideea de bază a fost aceea a unei societăţi fără valută. Cei mai mulţi locuitori sunt artişti, fermieri eco, aventurieri şi visători.

    Auroville va împlini, la anul, 50 de ani; ce ţine această comunitate în viaţă?

    ”Crezul“, explică Clare Fanning, una dintre femeile care au pus umărul la construcţia oraşului. ”Crezul e tot ceea ce contează.“

    Crezul, sau visul original, stă inscripţionat pe o placă în formă de lotus, la câţiva paşi de clădirea ce marchează centrul spiritual al oraşului. ”Auroville nu aparţine unei singure persoane. Auroville aparţine umanităţii. Dar pentru a trăi în Auroville, omul trebuie să fie servitor al Conştiinţei Divine.“

  • Google oferă 25 de milioane de euro fondului UE pentru combaterea fake news: „Este mai important ca niciodată să avem acces la informaţii precise şi să facem diferenţa între fapte şi ficţiune”

    Google va contribui cu 25 de milioane de euro la Fondul European pentru Media şi Informaţii, creat pentru a combate ştirile false, decizia fiind lansată pe fondul criticilor conform cărora giganţii din industria tech nu acţionează suficient de mult în privinţa dezinformărilor din spaţiul digital, conform Reuters.

    Fondul, lansat săptămâna trecută de Fondaţia Calouste Gulbenkian şi Institutul Universitar European, intenţionează să atragă cercetători, ONG-uri şi alte grupuri orientate către interesul public al Uniunii pentru a lupta împotriva informaţiilor false din mediul online.

    „În timp ce am navigat de-a lungul incertitudinilor şi provocărilor din ultimul an, s-a dovedit că este mai important ca niciodată să avem acces la date precise şi să facem diferenţa între fapte şi ficţiune”, spune Matt Brittin, şeful EMEA Business & Operations din cadrul gigantului de pe Silicon Valley.

    Fondul va fi funcţional pe o perioadă de cinci ani, iar proiectele urmează să fie selectate de Observatorul European pentru Media Digitală, proiect creat anul trecut de Comisia Europeană.

    Google a declarat în februarie că va începe să plătească pentru conţinutul de presă pe care în preia în Regatul Unit, decizie confirmată de lansarea produsului News Showcase, prin intermediul căruia au fost încheiate contracte cu 120 de publicaţii britanice.

    Pe 8 martie, Google a anunţat lansarea Impact Challenge, o serie de programe şi granturi în valoare de 25 de milioane de dolari, bani folosiţi pentru organizaţii non-profit care sprijină femeile din mediul de business.

     

     

  • Rata inflaţiei s-a temperat în februarie la 0,4% faţă de ianuarie, după ce în prima lună a anului accelerase brusc la 1,3% pe fondul majorării preţului la energie. Inflaţia anuală a urcat uşor, la 3,16%

    Rata inflaţiei s-a temperat în februarie la 0,4% faţă de ianuarie, după ce în prima lună a anului accelerase brusc la 1,3% pe fondul majorării preţului la energie cu 18% de la o lună la alta, arată datele INS.

    Evoluţia din februarie a fost deteminată de creşterea cu 0,4% a alimentelor şi a mărfurilor nealimentare şi cu 0,2% a serviciilor.

    Faţă de februarie 2020, preţurile de consum au crescut în februarie 2021 cu 3,16%. Alimentele s-au scumpit în acest interval cu 2,7%, mărfurile nealimentare cu 3,8%, iar serviciile cu 2,3%.

    Cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat în ultimul an la energie electrică (17%), fasole (16%), ulei (11%), servicii poştale (9%).

    În schimb, cartofii s-au ieftinit cu 30%, biletele de avion cu 20% faţă de februarie 2020, gazele cu 2%, citricele cu 5%, 

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2020– februarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (martie 2019 – februarie 2020 ), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,1%.

    În 2020, România a înregistrat o rată medie anuală de 2,6%, calculată pe baza IPC. În decembrie şi noiembrie, rata anuală a inflaţiei coborâse la 2,1%, după ce fusese 2,2% în octombrie şi 2,5% în septembrie. 

    Nivelul din februarie 2021 este cel mai mare din ultimele 10 luni, în condiţiile în care un procent apropiat a mai fost raportat în februarie şi martie 2020, de 3,1%. În ianuarie 2020, rata inflaţiei era la 3,6%.

    Bugetul pe anul 2021 a fost construit pe o creştere economică estimată la 4,3%, o inflaţie de 2,5% şi un curs de 4,89 lei/euro, pe baza datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

  • BCE cere detalii băncilor europene cu privire la expunerea lor pe fondul britanic Greensill şi GFG Alliance, condus de şeful Liberty Galaţi (Sidex), Sanjeev Gupta

    Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut detalii creditorilor continentului în legătură cu expunerea lor pe compania de servicii financiare Greensill şi GFG Alliance, principalul client al grupului britanic, notează Financial Times.

    Greensill a început să demareze săptămâna trecută procedurile de insolvenţă după ce Credit Suisse a suspendat o linie de finanţare de 10 miliarde de euro către fondul britanic, iar BaFin – autoritatea de supraveghere financiare din Germania – a îngheţat conturile unei subsidiare din Bremen a fondului.

    Supervizorii BCE le-au cerut băncilor să ofere informaţii cu privire la împrumuturile restante către Greensill şi GFG Alliance, grup care operează mai multe oţelării la nivel global, bazându-se masiv pe Greensill.

    O sursă citată de FT a menţionat că măsură iniţiată de BCE este una standard şi nu reflectă un grad ridicat de îngrijorare în cadrul instituţiei europene. BCE, Greensill şi GFG Alliance au refuzat să comenteze.

    Între timp, BaFin a menţionat că Greensill Financial, parte a grupului cu sediul în Londra, este mult prea mic pentru a declanşa un prejudiciu grav în interiorul sistemului monetar.

    Principalul produs financiar din cadrul Greensill este cunoscut drept un „lanţ de aprovizionare al finanţelor”, care ajută business-urile să obţină împrumuturi pentru a-şi acoperi costurile. Însă criticii spun că mişcarea ar fi folosită pentru a deghiza o serie masivă de datorii.

    Indiferent de impactul pe care l-a generat asupra sistemului monetar internaţional, declinul suferit de Greensill începe să afecteze GFG, imperiu construit de antreprenorul Sanjeev Gupta, cu venituri de 20 de miliarde de dolari şi peste 30.000 de angajaţi.

    Una dintre companiile miliardarului, Liberty Steel, a finalizat în 2019 achiziţia fostului combinat Sidex de la Galaţi, devenind între timp Liberty Galaţi, într-o tranzacţie estimată la 740 de milioane de euro.

    Liberty Steel, deţinută de GFG Alliance, numără aproximativ 17.000 de angajaţi în Europa, potrivit Reuters.

    Incertitudinile generate de relaţia GFG-Greensill nu sunt noi. În 2018, GAM Holding – grup elveţian care administrează zeci de miliarde de euro – a îngheţat un fond de 12 miliarde de dolari după ce un avertizor de integritate (whistleblower) a ridicat mai mult semne de întrebare cu privire la modul în care au fost evaluate activele Greensill, incluzând aici active nelichide legate de business-urile lui Sanjeev Gupta, în valoare de sute de milioane de euro.

     

  • Preţul petrolului urcă la maximul a 13 luni pe fondul reducerii livrărilor

    Preţurile petrolului au crescut joi, pentru a patra sesiune consecutivă, la cel mai înalt nivel din ultimele 13 luni, susţinute de politicile de relaxare monetară şi de producţia mai mică din Statele Unite, anunţă Reuters.

    Petrolul Brent cu livrarea în aprilie a câştigat 19 cenţi, 0,3%, până la 67,23 dolari pe baril, în timp ce referinţa americană West Texas a ajuns la 63,30 dolari pe baril, în creştere cu 8 cenţi, sau 0,1%.

    Ambele contracte au atins cel mai mare nivel din ianuarie 2020, la începutul sesiunii, cu Brent la 67,44 dolari şi WTI la 63,67 dolari.

    Asigurările oferite d eFED că ratele dobânzilor vor rămâne scăzute pentru o vreme au stimulat apetitul pentru risc al investitorilor.

    Vremea rece din Texas a provocat redus producţia de petrol de ţiţei cu peste 10%, sau 1 milion de barili pe zi (bpd) săptămâna trecută, a anunţat Energy Information Administration.

    Aprovizionarea cu combustibil a celui mai mare consumator de petrol din lume s-ar putea, de asemenea, să se înrăutăţească, întrucât intrările sale de petrol pentru rafinărie au scăzut la cel mai redus nivel din septembrie 2008.

    Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol şi aliaţii acestora, inclusiv Rusia, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, urmează să se întâlnească pe 4 martie.

    Grupul va discuta o reducere modestă a livrărilor de petrol din aprilie, având în vedere redresarea preţurilor, au spus surse OPEC +, deşi unii sugerează menţinerea constantă pentru moment, având în vedere riscurile legate de evoluţia pandemiei.

  • Un fond de investiţii al BRD devine cel mai mare fond mutual din România ca număr de investitori: 72.100 în ianuarie 2021 faţă de 58.000 de investitori în ianuarie 2020

    ♦ BRD Simfonia 1 a detronat Erste Bond Flexible RON la finele lunii ianuarie din 2021 ♦ Fondul Erste, care a deţinut pentru mai mulţi ani titlul de cel mai mare fond ca număr de investitori, a închis ianuarie 2021 cu 71.198 de investitori ♦ Dar la active, fondul Erste este pe primul loc.

    Un fond de investiţii în obligaţiuni administrat de BRD Asset Manage­ment a devenit cel mai mare fond deschis de investiţii din România ca număr de investitori în contextul în care din ianuarie 2020 şi până la ianuarie 2021 şi-a majorat numărul de investitori cu 14.400 de persoane, la circa 72.000 de investi­tori.

    Astfel, fondul de obligaţiuni BRD Sim­fonia 1 a detronat în ia­nuarie 2021 Erste Bond Flexible RON, fond administrat de Erste şi care timp de mai mulţi ani s-a poziţionat pe primul loc în clasamentul celor mai mari fonduri de investiţii ca număr de investitori, arată datele Asociaţiei Administrato­rilor de Fonduri (AAF). Spre comparaţie, la ianuarie 2021 Erste Bond Flexible RON avea circa 71.200 de investitori, în scădere de la 79.000 de investitori la final de ianuarie 2020, arată datele AAF. Pe partea de active însă, Erste Bond Flexible RON rămâne cel mai mare fond din România, cu active de 3,65 mld. lei faţă de 1,85 mld. lei cât are BRD Simfonia 1.

    „Toată creşterea este organică“, spune Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management, administra­torul fondului BRD Simfonia 1. „În mo­mentul în care vorbim de diversificarea plasamentelor primul pas este de obicei către produse cu un grad redus de risc, produse care pot oferi un randament mai bun, fără însă asumarea unor riscuri mari, adaugă el.

    „În acest fel clienţii câştigă experienţă practică şi se familiarizează cu fondurile de in­vestiţii, iar BRD Simfonia este trecerea naturală pentru mulţi clienţi de la depozite bancare în lumea investiţiilor“

    La nivelul industriei de fonduri mutuale deschise, cele mai recente date ale AAF, cele de la final de 2020 arată că numărul de investitori era de 351.000 de investitori, dintre care 219.000 în fonduri de obligaţiuni.

    Potrivit datelor AAF, în ultimele 12 luni, deci de la ianuarie 2020 la ianuarie 2021, BRD Simfonia 1 a livrat investitorilor un randament de 5,7%. În ultimele 36 de luni randamentul este de aproape 15%. Pe de altă parte, Erste Bond Flexbile Ron a avut un randament de 4,5%, respectiv 13%.

    În ianuarie 2021, numărul de investitori al BRD Simfonia 1 a urcat cu 1.693 de personae, în timp ce numărul de invetitori al Erste Bond Flexible Ron a crescut cu 326 de investitori, arată datele AAF.

    „În climatul actual, când băncile centrale au o politică monetară foarte expansivă, dobânzile la depozitele clasice au ajuns să nu mai ţină pasul cu inflaţia, astfel încât este important să existe alternative investitionale pentru clienţi. De fiecare dată când am avut ocazia am prezentat clienţilor informaţii privind alternativele pe care aceştia le au pentru a îşi proteja şi creşte valoarea economiilor“, spune Mihai Purcărea.

    BRD Asset Management este al treilea cel mai mare administrator de fonduri de investiţii din România, cu active de circa 4,25 mld. lei la decembrie 2020, arată cele mai recente date AAF. Primul loc este ocupat de Erste AM cu active de 5,7 mld. lei, iar pe doi se poziţionează Raiffeisen AM cu 5,3 mld. lei.

     

     

  • Schimbări la nivelul managementului FTIS Bucureşti, administratorul unic al Fondului Proprietatea

    Franklin Templeton International Services (FTIS), administrator al Fondului de Investiţii Alternative (AFIA), cât şi gestionarul unic al Fondului Proprietatea, anunţă schimbări la nivel de management.

    Astfel, Călin Meteş a fost promovat Director General Adjunct pentru Investiţii al AFIA pentru companiile româneşti şi Director de Portofoliu Adjunct al Fondului.

    Funcţia de Director General Adjunct pentru Strategia Corporativă al AFIA a fost ocupată de către Marius Dan.

    Daniel Naftali a fost promovat Director de Portofoliu Adjunct al Fondului.

    Cei trei noi directori vor raporta în continuare lui Johan Meyer, Director General al AFIA pentru companiile romaneşti şi Manager de Portofoliu al Fondului.

     

  • Fondul Suveran al Norvegiei a câştigat 123 de miliarde de dolari în 2020, după ce companiile de tehnologie au livrat randamente de peste 40%

    Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, a înregistrat câştiguri de 123 de miliarde de dolari, întrucât companiile de tehnologie au livrat randamente „stratosferice”, notează Bloomberg.

    Rezultatul este al doilea cel mai bun înregistrat de gigant în ultimele două decenii. Evoluţia a fost condusă de o creştere de peste 12% a segmentului de acţiuni din portofoliul de 1.300 de miliarde de dolari al Fondului Suveran al Norvegiei.

    Obligaţiunile au livrat un randament de 7,5%, în timp ce poziţiile din imobiliare au înregistrat o scădere de 0,1%.

    În acelaşi timp, acţiunile companiilor de tehnologie au livrat un randament de 42%, rezultat alimentat prin deţinerile Fondului în companii precum Apple şi Amazon.

    Nicolai Tangen, CEO-ul Fondului Suverna, a explicat că acele creşteri imense din sectorul de tehnologie au fost conduse „în principal de creşterea cererii pentru produse destinate online-ului, de la muncă şi educaţie, la comerţ şi divertisment”.

    2020 a fost un an plin pentru Fondul Suveran al Norvegiei. Nicolai Tangen a preluat conducerea în septembrie, după un proces de recrutare tumultuos. Executivul în vârstă de 54 de ani a declarat deja că plănuieşte câteva schimbări în cadrul gigantului norvegian. El vrea să se bazeze mai mult pe manageri de active externi şi pe tehnologie, în goana după cele mai bune rezultate. De asemenea, a menţionat că sustenabilitatea va deveni un factor din ce în ce mai important.

    Joi, Tangen a declarat că fondul a investit deja aproape 12 miliarde de dolari în diferite proiecte de mediu.

    Câştigurile totale obţinute din companii precum Apple, Amazon, Microsoft, Tesla, Alphabet şi producătorul de cipuri TSMC s-au apropiat de 30 de miliarde de dolari, potrivit raportului.

    Înfiinţat în anii 90 pentru a investi veniturile din petrol şi gaze ale Norvegiei peste hotare, gigantul are deţineri în circa 9.000 de companii şi deţine 1,5% din acţiunile listate la nivel global.

    Guvernul norvegian a retras o sumă record de 34 de miliarde de dolari anul trecut pentru a lupta cu efectele pandemiei. Această sumă a depăşit nivelul pe care îl putea acoperi fondu din lichidităţi, ceea ce a forţat gigantul să iasă din câteva poziţii în portofoliul de obligaţiuni.