Tag: FMI

  • Prima ţară care merge la FMI în criza coronavirus: Venezuela are nevoie de 5 miliarde de dolari

    Venezuela a cerut 5 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a combate efectele coronavirusullui în economie.

    Preşedintele Nicolas Maduro a făcut această cerere într-o scrisoare către Kristalina Georgieva, bulgăroaica care conduce acum FMI, potrivit FT. 

    Venezuea are 33 de cazuri confirmare de Covid-19, majoritatea în ultimele zile.

    Cu toate acestea, ţara trece printr-o criză economică şi umanitară extremă.

    Angajaţii din sistemul medical spun că nu au măşti chirurgicale şi în unele cazuri nici măcar săpun sau apă curată pentru se descurca în faţa pandemiei.

    Inflaţia pe un an din Venezuela, unul dintre cei mai mari deţinători de resurse de petrol din lume, s-a redus la 7.374,4% în 2019, de la 1.700.000% în 2018 – dar rămâne totuşi la un nivel de criză.  

     

    .

     

  • Primul stat depăşit complet de criza pandemiei de coronavirus

    Iranul a cerut Fondului Monetar Internaţional (FMI) o finanţare de urgenţă în valoare de 5 miliarde de dolari pentru a lupta împotriva răspândirii coronavirusului, care a lovit puternic republica islamistă, scrie Reuters.

    Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, „a declarat că ţările afectate de Covid-19 vor primi sprijin prin intermediul Instrumentului de finanţare rapidă (RFI)”, a scris pe contul său de Twitter ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif.

    „Banca noastră centrală a solicitat acces imediat la această facilitate”, a mai adăugat Zarif.

    Şeful băncii centrale iraniei Abdolnaser Hemmati a scris la rândul său pe pagina sa de Instagram că, “printr-o scrisoare adresată şefului FMI, a solicitat cinci miliarde de dolari din fondul de urgenţă RFI ca ajutor în lupta cu coronavirusul”.

    În Iran au fost confirmate peste 8.000 de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 şi au fost înregistrate peste 350 de decese.

  • Prima femeie care reuşeşte într-un univers condus anterior de bărbaţi: a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8, a condus FMI şi conduce acum BCE

    Christine Lagarde este prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8 (Franţa), este prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi este prima femeie care conduce Banca Centrală Europeană (BCE). Aceste premiere vin într-un univers financiar mondial dominat şi condus mult timp de bărbaţi. Care este povestea Christinei Lagarde?

    Sistemul financiar este în continuare dominat de bărbaţi, dar criza financiară şi economică care a izbucnit în 2007/2008 a trecut unele dintre cele mai importante frâie în mâinile unor femei care rescriu istoria leadershipului în instituţiile financiare mondiale. Christine Lagarde a fost caracterizată ca o figură impunătoare, carismatică, cu o personalitate foarte puternică, care se evidenţiază clar ca lider. Se simte în largul ei când vorbeşte cu oamenii, nu este arogantă şi abordează direct problemele, jonglând cu cuvintele cu diplomaţie. Este renumită pentru abilităţile solide de negociere şi nu este de mirare, având în vedere faptul că a lucrat mulţi ani ca avocat corporatist şi a avut multe funcţii în viaţa politică în Franţa.
    Din poziţiile importante deţinute în lumea finanţelor internaţionale, franţuzoaica Christine Lagarde (63 de ani) – supranumită „rock star of finance” –  a ajuns să-şi pună amprenta asupra întregii economii mondiale, să influenţeze pieţele financiare, chiar şi numai prin cuvintele rostite, şi, practic, să-şi pună indirect amprenta asupra vieţii fiecăruia dintre noi prin deciziile pe care le girează.
    Născută în anul 1956 la Paris într-o familie de profesori, Christine Madeleine Odette Lagarde este avocat de profesie, absolventă a Şcolii Superioare de Drept din Paris şi a Institutului de Studii Politice din Aix-en-Provence. Franţuzoaica este divorţată, mamă a doi copii, vegetariană, pasionată, printre altele, de yoga şi grădinărit. În adolescenţă a fost membră a echipei naţionale de înot sincron.
    Christine Lagarde are o importantă experienţă internaţională, fiind timp de mai mulţi ani şefa firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie din Chicago. Până să ajungă în fruntea FMI, a deţinut diverse portofolii de ministru în Franţa, ajungând şi ministru de finanţe – prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8. Financial Times a desemnat-o în 2009 cel mai bun ministru de finanţe din zona euro, în timp ce revista Forbes a clasat-o în primele 20 cele mai puternice femei din lume.
    În 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional de la înfiinţarea acestuia în 1944. Christine Lagarde, cel de-al 11-lea managing director al FMI, a câştigat respectul lumii financiare în timpul crizei financiare care a debutat în 2007/2008, având un rol important în salvarea euro. Ea a condus instituţia financiară internaţională cu sediul la Washington în perioada 2011-2019. FMI a redevenit un pion important pe scena finanţelor internaţionale odată cu venirea crizei economice mondiale, după ce anterior ajunsese în situaţia de a fi nevoit să-şi justifice raţiunea de a mai exista şi se uita cum îi scad veniturile pentru că nu mai avea pe cine să finanţeze.
    Pe parcursul crizei, realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere instituţiile financiare internaţionale, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.
    La FMI Christine Lagarde a fost cu ochii şi pe creşterea economică, iar după ce a părăsit Washingtonul pentru Frankfurt în toamna anului 2019, pentru a prelua conducerea BCE, ea urmăreşte în continuare, printre altele, şi relansarea creşterii economice.
    Alegerea Christinei Lagarde la conducerea BCE – instituţia din inima zonei euro a fost o surpriză, cu atât mai mult cu cât a fost exclusă această posibilitate în trecut. O alegere neconvenţională şi controversată pentru şefia BCE în condiţiile în care ea nu a fost nici economistă, nici şef de bancă centrală, după cum au criticat unii analişti.
    La conducerea BCE, noul gardian al euro a primit o moştenire destul de dificilă, concretizată în normalizarea politicii monetare, caracterizată în prezent de dobânzi foarte mici şi chiar negative şi de reluarea achiziţiilor de active de către BCE, şi îndepărtarea pericolului „japonizării“ Europei. Japonia a ajuns în deflaţie după spargerea unei bule financiare în 1990. Iar inflaţia şi dobânzile reduse pentru o perioadă mare reduc dramatic spaţiul de manevră într-o nouă criză economică.
    Strategia adoptată după criza financiară izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, cu stimulente importante şi recapitalizări bancare, a dat rezultate câţiva ani, dar acum, inflaţia, un indicator al echilibrului economiei urmărit de BCE şi Fed, este sub ţintă atât în zona euro, cât şi în SUA. Iar politicile radicale precum ratele negative ale dobânzilor au devenit foarte nepopulare în unele ţări.
    Predecesorul Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avut grijă de zona euro în cea mai dificilă perioadă din istoria acesteia, reuşind să salveze euro, să ţină uniunea monetară închegată şi să scoată economia din criză, cu un efort financiar fără precedent, dar şi cu discursul devenit celebru prin cele trei cuvinte, „orice este nevoie“ („whatever it takes”) pronunţat la paroxismul crizei datoriilor suverane din zona euro.
    În primul său discurs important de la ocuparea funcţiei de preşedinte al BCE, Christine Lagarde a cerut ajutor guvernelor europene, care lasă pe umerii băncilor centrale obiectivul relansării economiilor, pentru ca economia zonei euro să se revigoreze. Ea a explicat că este nevoie de un nou mix de politici în care investiţiile publice sunt accelerate pentru reducerea greutăţii ce apasă pe politicile monetare de stimulare pentru ca regiunea să se revigoreze. Franţuzoiaca a transmis că instituţia pe care o conduce va continua să sprijine economia zonei euro şi a spus că politica bugerară este un element cheie pentru depăşirea celor două provocări principale ale uniunii monetare: schimbarea naturii comerţului global, blocat de politici protecţioniste, şi încetinirea creşterii economice interne.
    „Pentru a culege toate roadele măsurilor noastre de politică monetară, alte zone ale politicii trebuie să contribuie mai hotărât la îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung, sprijinind cererea şi reducând vulnerabilităţile. Guvernele cu spaţiu bugetar ar trebui să fie gata să acţioneze într-o manieră eficientă şi din timp. În ţările în care datoria publică este ridicată, guvernele trebuie să urmeze politici prudente şi să-şi atingă ţintele de echilibru structural“, a spus Lagarde.
    Într-un context economic delicat, marcat de semnale mixte, cu provocări precum Brexitul, războiul comercial SUA-China şi disensiuni la nivelul Europei (şi chiar în cadrul boardului BCE), fosta şefă a FMI a optat pentru cartea prudenţei la primele decizii în fruntea BCE, începându-şi mandatul cu menţinerea dobânzilor pentru zona euro la minime record, în ton cu aşteptările. BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni.
    Banca centrală a zonei euro şi-a revizuit în jos prognoza de creştere economică pentru regiune în 2020, de la 1,2% la 1,1%.
    Christine Lagarde şi-a început mandatul la BCE lăsând dobânda pentru împrumuturi la minimul record de 0% şi menţinând la -0,5% dobânda pentru banii ţinuţi de bănci în depozitele sale pentru a le stimula să crediteze economia reală. În plus, facilitatea de creditare a BCE, utilizată de bănci pentru credite pe termen scurt, are în continuare o rată de dobândă de 0,25%.
    Mesajul transmis de noua preşedinţie a BCE a rămas în linie cu cel susţinut de italianul Mario Draghi: dobânzile din zona euro vor rămâne la minimele record ceva timp, până când perspectiva inflaţiei va ajunge la un nivel suficient de apropiat de ţinta de 2% a băncii centrale a zonei euro.
    BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni – instituţia cumpără active de 20 mld. euro în fiecare lună – şi că va lăsa acest mecanism pornit „atâta timp cât este necesar“. Programul ar urma să fie oprit „cu puţin timp înainte“ ca BCE să înceapă să majoreze dobânzile.
    Rămâne de văzut dacă Christine Lagarde va urma la conducerea BCE ritualul clasic, cu o coregrafie mai mult sau mai puţin strictă, sau va avea propria manieră de a trata problemele. Şi rămâne de văzut dacă ea va reuşi să convingă pieţele financiare şi să le dea încredere prin mesajele transmise de ea.
    Primele semnale indică faptul că şefa BCE intenţionează să îşi lase amprenta asupra instituţiei cu cea mai ambiţioasă strategie, Christine Lagarde cerându-le colegilor să înceapă un proces de analiză a ţintei de inflaţie, care nu a mai fost schimbată din 2003, conform Bloomberg. În acest proces vor fi incluse şi probleme precum tehnologia, inegalităţile sau schimbările climatice.
    Ţinta de inflaţie în zona euro este „sub, dar destul de aproape de 2%“, însă creşterea preţurilor este modestă, chinuindu-se să treacă de 1%, artizanii finanţelor europene nereuşind să restabilizeze inflaţia zonei euro, în ciuda anilor de impulsuri monetare masive.
    Christine Lagarde, care este mai degrabă un fost politician decât un economist, consideră că regândirea strategiei era necesară de mai mult timp. Ea vrea să asculte cetăţenii pentru ca BCE să nu „ofere aceeaşi predică pe care toţi o ştiu“, însă parametrii revizuirii strategiei nu sunt încă stabiliţi.


    Christine Lagarde în vizită la unul din cei mai mari „clienţi” ai FMI 

    Pentru a face faţă crizei, România a devenit în 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. A semnat un împrumut record cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD de aproape 20 de miliarde de euro. Mai exact, România a convenit asupra unui pachet de finanţare în sumă de 19,95 de miliarde de euro de la finanţatorii externi (din care cea mai mare parte, respectiv 12,95 mld. euro, de la FMI), cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În vara anului 2013 Christine Lagarde, atunci şefa FMI, a ajuns la Bucureşti. Ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI în România: consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere, deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat.
    Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale recente, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care însă, din păcate, s-a lăsat aşteptată mai mulţi ani în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi şi austeritate. Apoi, vorbeau de deficite bugetare. Şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea. Vorbind despre calea integrării europene, care nu a fost nici scurtă, nici netedă, franţuzoaica de la conducerea FMI a amintit în România un citat din francofonul Eugène Ionesco (un celebru dramaturg din Slatina care a plecat în Franţa), că „visurile şi angoasele ne unesc“. După trei acorduri succesive cu FMI, România a ajuns să fie macrostabilizată“, dar letargică, economia revigorându-se lent. 


    Carte de vizită

    ∫ 1956 Christine Lagarde s-a născut în Paris
    ∫ Are studii de drept la University Paris X, un master în economie şi finanţe la Political Science Institute din Aix-en-Provence şi un master în drept comercial (DESS in Commercial and Labour Law) la University Paris X Law School;
    ∫ 1981 S-a alăturat firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie ca associate şi a devenit după 18 ani preşedinte global al acestei firme;
    ∫ 2005
    A devenit ministru al afacerilor externe în Franţa, iar în 2007 a devenit ministru de finanţe şi economie în Franţa (prima femeie care a deţinut această poziţie într-o economie a G8);
    ∫ 2011-2019
    A fost şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI);
    ∫ 2019
    Din noiembrie a devenit preşedinte al Băncii Centrale Europene.

  • FMI estimează că PIB/capita ajustat cu puterea de cumpărare va depăşi 30.000 de dolari în 2021

    FMI estimează că PIB/capita ajustat cu puterea de cumpărare va depăşi 30.000 de dolari în 2021, în România, conform celui mai recent set de date, din octombrie 2019. 

    PIB/capita, ajustat puterea de cumpărare, va creşte în România, în 2020, la 29.554 dolari, peste media Europei de Est, de 28.099 dolari, arată datele prezentat interactiv de FMI.

    Valoarea indicatorului este peste cea din Turcia (29.326 dolari), Bulgaria (26.034 dolari) sau China (20.984 dolari), dar sub Federaţia Rusă (30.819 dolari), Polonia (35.651 dolari) sau Ungaria (35.941 dolari)

    PIB/capita ajustat cu puterea de cumpărare va depăşi 30.000 de dolari în 2021, când ar putea ajunge la 31.071 dolari, iar în 2022 va urca la 32.647 dolari.

    Citiţi continuarea AICI

  • FMI estimează că PIB/capita ajustat cu puterea de cumpărare va depăşi 30.000 de dolari în 2021

    FMI estimează că PIB/capita ajustat cu puterea de cumpărare va depăşi 30.000 de dolari în 2021, în România, conform celui mai recent set de date, din octombrie 2019. 

    PIB/capita, ajustat puterea de cumpărare, va creşte în România, în 2020, la 29.554 dolari, peste media Europei de Est, de 28.099 dolari, arată datele prezentat interactiv de FMI.

    Valoarea indicatorului este peste cea din Turcia (29.326 dolari), Bulgaria (26.034 dolari) sau China (20.984 dolari), dar sub Federaţia Rusă (30.819 dolari), Polonia (35.651 dolari) sau Ungaria (35.941 dolari)

    PIB/capita ajustat cu puterea de cumpărare va depăşi 30.000 de dolari în 2021, când ar putea ajunge la 31.071 dolari, iar în 2022 va urca la 32.647 dolari.

    PIB/capita, în preţuri curente, este estimat de FMI pentru aceest an la 13.414 dolari, urmând a creşte la 14.398 dolari anul viitor şi la 15.455 dolari în 2022. Indicatorul estimat pentru acest an este peste Bulgaria (10.133 dolari), Turcia (9.683 dolari) şi media Estului Europei (11.720 dolari), dar sub Croaţia (15.645 dolari), Polonia (15.988 dolari) sau Lituania (20.355 dolari).

    În procente, creşterea PIB estimată de FMI este de 3,5% în acest an şi de 3% în următorii patru ani.

    Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 4,1%.

  • FMI reia negocierile privind un nou program pentru Ucraina

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional va relua negocierile asupra unui nou program de credit pentru Ucraina, în cursul zile de joi, potrivit Reuters.

    Uncraina şi Fondul Monetar Internaţionale au discutat o nouă înţelegere care să înlocuiască aranjamentul stand-by în valoare de 3,9 miliarde de dolari care va expira în ianuarie.

    Ucraina va trebui să îndeplinească cerinţele Fondului, printre care se numără respectarea independenţei băncii centrale şi viitorul PrivatBank, cea mai mare instituţie de creditare din ţară, care a fost naţionalizată împotriva voinţei acţionarilor în 2016.

  • Pesimist în privinţa economiei europene, FMI menţine prognozele pentru România

    FMI a menţinut, în perspectivele asupra economiei europene lansate miercuri, o prognoză stabilă pentru economia României, cu o creştere economică de 4% în acest an şi o inflaţie de 4,2%. 

    Prognozele sunt acelaşi din ediţia din octombrie a World Economic Outlook şi cele făcute publice la finele lunii august, după vizita de evaluare a unei misiuni a instituţiei la Bucureşti.

    În Regional Economic Outlook: Europe, prezentat miercuri, FMI avertiează Europa să pregătească planuri de urgenţă pentru o criză economică, pe măsură ce riscurile afectează perspectiva regiunii iar politicile monetare şi-au epuizat arsenalul. „Având în vedere riscurile ridicate, planuri de urgenţă ar trebui să fie gata de pus în aplicare în cazul în care aceste riscuri se vor materializa, nu numai în contextul în care domeniul de acţiune efectivă a politicii monetare s-a diminuat”, a declarat FMI. „Un răspuns fiscal sincronizat” poate fi necesar, spune fondul în raport, subliniind pericolele generate de protecţionismul comercial, de Brexitul haotic şi de către geopolitică.

    Avertismentele vin după ce ultimele date economice au arătat că economia zonei euro dovedeşte mai multă rezistenţă decât s-a anticipat, din cauza expansiunii robuste din ţări precum Franţa. Totuşi, Germania a intrat probabil într-o recesiune tehnică în ultimul trimestru, în timp ce piaţa muncii din cea mai mare economie a continentului a început să se deterioreze.

     

  • PIB-ul unei ţări din America de Sud va creşte cu 86% în 2020

    Ţara sud-americană este aşteptată să înregistreze cel mai alert ritm de creştere economică din lume anul viitor, după prognozele Fondului. Guyana, o ţară cu 780.000 de locuitori ce se învecinează cu Brazilia şi Venezuela, va înregistra astfel un salt economic masiv de la un avans al PIB-ului de 4,4% în 2019 odată ce va demara producţia de petrol din proaspăt descoperitele sale rezerve masive din offshore.

    Ţara sud-americană are cele mai mari rezerve de petrol din lume per locuitor iar noi descoperiri se fac constant. În comparaţie cu Arabia Saudită, ce are 1.900 de barili în rezerve offshore/persoană, Guyana are 3.900 de barili offshore pentru un locuitor.

    Guyana este aşteptată să demareze pentru prima data producţia de petrol luna viitoare, o dezvoltare ce va transforma dinamica economică în singura ţară nativ vorbitoare de engleză din America de Sud.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă în China: FMI anunţă o creştere economică de doar 5,8% pentru 2020

    Creşterea economică a Chinei ar putea continua cu o creştere moderată în 2020 – deşi economia mondială şi-ar relua ritmul de creştere – proiectează Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cel mai recent raport asupra economiei mondiale.

    Astfel, în raportul World Economic Outlook, FMI arată că economia Chinei ar putea creşte cu 5,8% anul viitor – sub ritmul de 6,1% estimat pentru anul 2019.

    „Economia Chinei încetineşte, continuând astfel un trend anterior de încetinire, care a început în urmă cu câţiva ani”, spune Tao Zhang, deputy managing director al FMI, citat de CNBC la întâlnirea anuală dintre Banca Mondială şi FMI ce a avut loc sâmbătă la Washington.

    Creşterea economică din China a fost de 6,6% în 2018, potrivit datelor FMI.

    „În ultimii ani, tot ce se întâmplă în lume – de la tensiuni comerciale, alte forte geopolitice, plus aceste incertitudini din toată lumea – acestea pun presiune constant pe economia Chinei”, adaugă Zhang.

    Totuşi, Zhang consideră că acest ritm de creştere este „rezonabil” luând în considerare actuala restructurare economică prin care trece China, în încercarea de a obţine o expansiune economică mai sustenabilă, ceea ce înesamnă să se bazeze mai puţin pe datorie pentru a alimenta creşterea economică şi mai mult pe consumul domestic.

    Vineri, China a anunţat că economia a crescut cu 6% în T3 2018, cel mai slab ritm de creştere din 1992 şi până în present, potrivit Reuters.

    „Nu te aştepţi la nicio altă economie, indiferent de dimensiunea ei, să crească în mod constant cu 10%, sau 7% sau 8%…Deci, cred că vorbim despre o creştere mai calitativă, de o sustenabilitate mai mare. 5,8%, sau orice alt număr din vecinătatea lui, este rezonabil”, adaugă Zhang.

     

     

  • FMI emite prognoze stabile pentru economia României, dar se arată pesimist în privinţa PIB global

    FMI a menţinut, în ediţia din octombrie a World Economic Outlook, lansat oficial marţi, prognozele de creştere economică şi de inflaţie pentru România făcute publice la finele lunii august, după vizita de evaluare a unei misiuni a instituţiei la Bucureşti. 

    Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 4% pentru acest an şi o inflaţie de 4,2%. Deficitul de cont curent este prognozat la 5,5% din PIB (5,2% din PIB pentru 2020).

    Instituţia a publicat raportul după consultările din iunie cu oficialii români. Raportul apreciază că activitatea economică va continua să fie stimulată de consum, iar inflaţia va rămâne ridicată, instuţia recomandând autorităţilor un proces de consolidare fiscală durabilă, susţinut de măsuri menite să reducă deficitul bugetar şi cel comercial. Instituţia recomanda redirecţionarea cheltuielilor fiscale dinspre salarii şi pensii spre investiţii, creşterea a investiţiilor publice, precum şi o absorbţie mai eficientă a fondurilor UE.

    Pe plan internaţional, FMI apreciază că războiul comercial a redus ritmul de creştere economică globală la cea mai scăzută valoare de la criza financiară de acum un deceniu, adăugând că perspectivele s-ar putea reduce şi mai mult dacă tensiunile comerciale rămân nerezolvate.

    Cele mai recente proiecţii ale perspectivei economice mondiale avansate de FMI arată o creştere a PIB global în 2019 cu 3,0%, în scădere faţă prognoza din iulie de 3,2%.

    Previziunile stabilesc un fundal tensionat pentru reuniunile anuale ale FMI şi ale Băncii Mondiale din această săptămână de la Washington, unde noul director general al Fondului, Kristalina Georgieva, ia în primire o serie de probleme, de la stagnarea comerţului până la criza politică din unele ţări emergente.

    Raportul „World Economic Outlook” prezintă dificultăţile economice cauzate de creşterile tarifelor vamale din conflictul comercial SUA-China, inclusiv costuri directe, tulburări în piaţă, investiţii reduse şi productivitatea scăzută din cauza perturbărilor lanţului de aprovizionare.

    FMI spune că, până în 2020, tarifele anunţate vor reduce producţia economică globală cu 0,8%. Georgieva a spus săptămâna trecută că acest lucru înseamnă pierderi de 700 de miliarde de dolari, echivalentul dispariţiei economiei Elveţiei.

    Pentru 2020, Fondul a declarat că creşterea globală va fi de până la 3,4%, din cauza previziunilor pozitive pentru Brazilia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită şi Turcia. Dar prognoza este cu o zecime de punct mai mică decât în ​​iulie şi vulnerabilă la tensiunile comerciale, perturbările legate de Brexit şi o aversiune a pieţelor financiare la risc.

    Achiziţiile globale de vehicule au scăzut cu 3% în 2018, ceea ce reflectă o scădere a cererii în China după expirarea stimulentelor fiscale şi a ajustărilor de producţie şi după adoptarea noilor standarde de emisii în Germania şi în alte ţări din zona euro.

    Noile proiecţii ale FMI arată că PIB-ul Chinei va scădea cu 2% pe termen scurt în scenariul tarifar actual şi cu 1% pe termen lung, în timp ce producţia americană va scădea cu 0,6% în ambele perioade de timp.