BusinessMagazin

Tag: Florin Citu

  • Florin Cîţu explică prelungirea restricţiilor nocturne

    Premierul Florin Cîţu a vorbit despre prelungirea restricţiilor de circulaţie pe parcursul nopţii spunând că măsura este necesară deoarece nu toată lumea a respectat recomandările făcute în iarnă.

    Prim-ministrul Florin Cîţu susţine că decizia privind prelungirea restricţiilor de circulaţie pe parcursul nopţii a fost luată cu experţii după analiza modelelor europene. Premierul consideră că măsura trebuie aplicată deoarece unii români nu au respectat regulile instituite în iarnă.

    „Ne-am uitat la ce fac alte ţări, printre primele măsuri asta a fost (…) Este o măsură folosită cu succes în alte ţări. (…) Nu toată lumea a respectat recomandările din iarnă, de aceea trebuie să impunem această restricţie, este o restricţie minoră în viziunea mea”, a explicat premierul Florin Cîţu.

    Autorităţile nu au impus restricţii mai dure deoarece vaccinarea va face diferenţa, crede premierul.

    „Eu zic că diferenţa o fac dozele de vaccin, în martie vom vaccina aproape un milion de români, în aprilie vom vaccina aproape 2 milioane, în plus faţă de câţi avem acum”, a precizat Florin Cîţu.

    Guvernul a acceptat modificarea intervalului orar în care este restricţionată deplasarea în afara locuinţei. Interdicţia va fi valabilă în intervalul orar 22.00 – 05.00.

  • Ce spune Florin Cîţu, despre decizia în dosarul „10 august”

    Premierul Florin Cîţu a spus miercuri că, în calitate de cetăţean, este dezamăgit de decizia luată în dosarul „10 august” şi a anunţat că aşteaptă opinia experţilor cu privire la eventualele căi de atac.

    „Este o decizie a Tribunalului şi nu pot să comentez decât ca cetăţean. Sunt dezamăgit, e adevărat, când vedem că în România nimeni nu a tras în noi în Decembrie, nimeni nu răspunde pentru mineriade şi avem iar un eveniment în care e foarte greu să găsim resposabili. În ceea ce mă priveşte mă voi asigura că niciodată cetăţenii României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, aşa cum a fost în aceste situaţii”, a declarat premierul la finalul şedinţei de Guvern de miercuri.

    Acesta a precizat că a vorbit despre acest caz cu ministrul Justiţiei.

    „Am stat de vorbă cu ministrul Justitţiei, vom vedea dacă mai există alte căi de atac, dacă se poate face ceva, vă daţi seama că aştept opinia experţilor în această situaţie”, a mai spus şeful Guvernului.

    Marţi, Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT privind dosarul „10 august”. Asta înseamnă că ancheta DIICOT în cazul şefilor Jandarmeriei rămâne închisă.

  • Ce spune premierul Florin Cîţu despre 1,3 milioane de români care s-au întors în ţară în 2020

    Premierul Florin Cîţu susţine că cei peste 1,3 milioane de români care în 2020 s-au întors în ţară au găsit oportunităţi în România în ceea ce priveşte locurile de muncă, mai ales în domeniul IT. „Vom continua în aceeaşi direcţie anul acesta”, a spus premierul.

    Premierul Florin Cîţu a anunţat miercuri că 1,3 milioane de români s-au întors în ţară din străinătate în 2020, potrivit unui studiu care a fost prezentat şi de Financial Times.

    „Studiul spune că s-au întors voluntar pentru că au găsit în România loc de muncă şi studiul este prezentat şi de Financial Times. Este clar că au găsit oportunităţi în România cei care s-au întors, în special în domeniul IT. Vom face ceea ce am făcut şi până acum. Anul trecut provocarea a fost să păstrăm locurile de muncă, iar românii care au fost în şomaj tehnic să se poată întoarce la locurile de muncă. Toţi s-au întors pentru că rata şomajului în România scade, asta întreabă că au putut să se întoarcă la locul de muncă acei oameni şi în continuare s-au creat locuri de muncă suplimentare”, a declarat Florin Cîţu.

    Conform acestuia, Guvernul va continua „în aceeaşi direcţie anul acesta, mai ales că estimăm o creştere economică în acest an”.

  • Premierul Florin Cîţu: Bugetul pentru Educaţie nu ajunge la 6% din PIB. Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu

    Premierul Florin Cîţu recunoaşte că Guvernul nu a alocat educaţiei un buget 6% din PIB, aşa cum prevede legea, nici măcar cu finanţările venite de la alte ministere sau de la administraţiile locale. Prim-ministrul susţine că Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu. 

    „Nu (n.r. răspunde la întrebarea dacă Guvernul încalcă legea). Guvernul a alocat şi anul trecut şi alocă şi anul acesta resurse suplimentare în Ministerul Educaţiei. Discuţiile pe care le am cu toate sectoare, nu numai cu acest sector, sunt foarte simple. Eu sunt gata să aloc resurse mai multe, dar aş vrea să începem să legăm aceste resurse de rezultate. Şi aş vrea să văd în toate sectoarele, la toate bugetele pe care le alocăm, să facem şi o analiză nu numai cantitativă, dar şi calitativă. Şi atunci alocăm şi resurse. În aceste sectoare s-au alocat resurse anuale foarte mari, în 10 ani vreo 60 miliarde de euro. Aş vrea să ştiu pe ce s-au dus aceşti bani şi dacă românii simt că aceşti bani s-au dus în acest sector. Trebuie să facem o analiză clară pe ce ce se duc banii în acest sector”, a explicat Florin Cîţu la finalul şedinţei de Guvern de vineri.

    Bugetul va fi trimis Parlamentului în acest weekend.

  • Premierul Florin Cîţu: Bugetul pentru Educaţie nu ajunge la 6% din PIB. Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu

    Premierul Florin Cîţu recunoaşte că Guvernul nu a alocat educaţiei un buget 6% din PIB, aşa cum prevede legea, nici măcar cu finanţările venite de la alte ministere sau de la administraţiile locale. Prim-ministrul susţine că Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu. 

    „Nu (n.r. răspunde la întrebarea dacă Guvernul încalcă legea). Guvernul a alocat şi anul trecut şi alocă şi anul acesta resurse suplimentare în Ministerul Educaţiei. Discuţiile pe care le am cu toate sectoare, nu numai cu acest sector, sunt foarte simple. Eu sunt gata să aloc resurse mai multe, dar aş vrea să începem să legăm aceste resurse de rezultate. Şi aş vrea să văd în toate sectoarele, la toate bugetele pe care le alocăm, să facem şi o analiză nu numai cantitativă, dar şi calitativă. Şi atunci alocăm şi resurse. În aceste sectoare s-au alocat resurse anuale foarte mari, în 10 ani vreo 60 miliarde de euro. Aş vrea să ştiu pe ce s-au dus aceşti bani şi dacă românii simt că aceşti bani s-au dus în acest sector. Trebuie să facem o analiză clară pe ce ce se duc banii în acest sector”, a explicat Florin Cîţu la finalul şedinţei de Guvern de vineri.

    Bugetul va fi trimis Parlamentului în acest weekend.

  • Ce şanse au companiile de stat să devină „campioni naţionali“ şi de ce ameninţă premierul companiile de stat pe care chiar statul le subvenţionează masiv?

    Mol şi OTP Bank, doi campioni naţionali ai Ungariei, sunt grupuri care sunt mai valoroase decât companiile din  România şi percepţia generală este că sunt companii de stat, cu toate că nu sunt, de fapt, deţinute de stat. Statul ungar este unul dintre acţionarii minoritari, dar a găsit formula de  a reprezenta interesele grupurilor şi de a ajuta dezvoltarea lor.

    ♦ Florin Pogonaru, AOAR: Nu poţi să ai campioni naţionali la stat. Noi nu avem în sectorul de stat, avem în sectorul privat. Companiile de stat sunt exemple de „aşa nu“ ♦ Adrian Codîrlaşu, CFA România: Managementul este esenţial. Un management bun ar aduce profit companiilor de stat. Un prim pas ar fi listarea unui pachet minoritar la bursă.

    Mol şi OTP Bank, doi campioni naţionali ai Ungariei, sunt grupuri care sunt mai valoroase decât companiile din  România şi percepţia generală este că sunt companii de stat, cu toate că nu sunt, de fapt, deţinute de stat. Statul ungar este unul dintre acţionarii minoritari, dar a găsit formula de  a reprezenta interesele grupurilor şi de a ajuta dezvoltarea lor.

    Premierul Florin Ciţu susţine că unele companii de stat care „nu performează“ nu vor supravieţui. Dar între aceste companii sunt cele puternic subvenţionate. Fără aceste subvenţii ele nu ar avea cum supravieţui. CFR nu poate funcţiona fără subvenţii şi nici Metroul Bucureşti. Un bilet pe STB (transportul în comun bucureştean) este de un deceniu 1,3 lei, la jumătate faţă de un bilet din Cluj. Subvenţia este imensă – peste jumătate de miliard de lei anual. Căror companii le ceri să fie „în condiţii de piaţă“, CFR-ului?

    Ce trebuie făcut ca o companie de stat să performeze, să fie mai transparentă şi să aibă un management bun, pentru că rezultatele din ultimii ani arată că statul român, deşi este acţionar majoritar în companii cu zeci de mii de angajaţi, nu depune toate diligenţele pentru performanţa companiilor, iar pierde­rile companiilor de stat se adună an de an.

    Premierul Florin Cîţu a susţinut sâmbătă în cadrul unei conferinţe de presă că firmele de stat care au adunat pierderi şi nu vin cu un plan de restructurare nu vor mai avea susţinerea guvernului.

    „Sunt acele companii de stat care au pierderi de ani de zile. Trebuie să spunem stop. Ajunge. Aici oprim această hemoragie a banului public şi bătaia de joc asupra banului public. Aşa că aceste companii de stat care au pierderi trebuie să vină cu un program de restructurare dacă vor să mai fie susţinute“, a spus premierul Cîţu.

    Dar ce şanse are o companie de stat, precum Tarom sau CFR Marfă, să se restructureze, să intre pe profit şi să devină un cam­pion naţional pe domeniul său? Com­pa­niile private au reuşit şi sunt exemple ca Banca Transilvania, Dedeman sau UiPath, care a devenit chiar campion internaţional. Cheia succesului, este de părere Adrian Codîrlaşu, este un management bun al companiilor.

    „Cred că managementul este esenţial. Îmi aduc aminte de combinatul din Galaţi care înainte de privatizare era pe pierdere şi apoi a intrat pe profit. Cred că un management bun ar putea să aducă companiile în zona de profi­ta­bilitate“, a spus Adrian Codîrlaşu, vice­pre­şedintele CFA, asociaţia analiştilor financiari.

    Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), este de părere că o companie de stat nu ar putea ajunge la performanţele unei companii campion naţional, din cauză că experienţa anilor trecuţi a arătat că la con ducerea companiilor de stat din România au ajuns persoane numite politic şi nu au existat criterii de performanţă.

    „Cu management numit politic, fără cri­terii de performanţă şi aşa mai departe, com­paniile de stat sunt exemple de «aşa nu vei ajunge niciodată la a fi campion naţional».“

    „Campion naţional înseamnă criterii de performanţă, rigoare în respectarea criteriilor şi duritate în respectarea criteriilor.“

    Într-o declaraţie din ianuarie, preşedinta Senatului Anca Dragu spunea că susţine ca anumite companii să rămână în administrarea statului, precum Tarom sau CFR Marfă, cu condiţia ca acestea să devină profitabile şi statul să fie un acţionar responsabil.

    „Da, susţin să rămână companii de stat. Eu cred că statul român poate deţine companii, cu atât mai mult companii în domenii strategice. Cu condiţia ca statul român să se poarte ca un acţionar responsabil, pentru că o companie de stat înseamnă că gestioneazi banii noştri ai tuturor. Am vrea ca aceste companii să fie bine administrate, să producă profit, impozit pe profit, care merge la Ministerul Finanţelor, iar de acolo la şcoli şi spitale“, a spus Anca Dragu.

    Alte state au reuşit să vină cu companii campioni naţionali, cum este cazul Ungariei, care a produs , printre altele, două companii care şi-au pus amprenta în regiune: Mol şi OTP Bank, cea mai extinsă bancă dintr-o ţară fostă comunistă. Mol, cu o capitalizare de piaţă de 5,3 mld. euro la Bursa de Valori din Budapesta, este listată şi la Bursa de Valori Varşovia. Compania este deţinută direct de statul ungar în proporţie de doar 5,2% şi indirect prin fundaţii şi fonduri de investiţii în proporţie de aproximativ 20%. OTP Bank este percepută ca fiind o bancă a Ungariei, cu toate că principalii acţionari investitori privaţi străini, precum francezii de la Groupama.

    Părerea lui Adrian Codîrlaşu în ceea ce priveşte restructurarea companiilor de stat din România este că primul pas trebuie să fie listarea la Bursă a unui pachet minoritar de acţiuni.

    „La Tarom pe o creştere a cererii, compania face pierdere. Cred că un pas ar fi listarea de pachete minoritare. Atunci vor veni investitori instituţionali care vor avea un cuvânt de spus în management. Va fi cineva care se va uita în permanenţă la cum este administrată compania. Vor creşte cerinţele de transparenţă. Companiile acestea (precum Tarom – n. red) sunt mari, iar cererile există.“

    Fără 2020, un an pierdut pentru toată lumea, Tarom a adunat pierderi de aproape 2 mld. de lei în cei 12 ani fără profit. În 2019, compania avea peste 1.800 de angajaţi, o cifră de afaceri de aproape 1,4 mld. de lei şi o pierdere de 173 mil. lei.

    CFR Marfă, companie deţinută integral de stat, cu afaceri de 675 mil. lei în 2019, a adunat în ultimii 11 ani pierderi de aproape 2,5 mld. lei, iar numărul de angajaţi a scăzut de la peste 17.000 în 2009 la 5.400 în 2019. Pierderile din 2019, în valoare de 237 mil. lei, au însemnat aproape o treime din cifra de afaceri.

  • Cea mai mare investiţie înregistrată vreodată în istoria statelor est-europene

    Acesta este titlul, dar ca să nu existe neînţelegeri, nu este vorba despre guvernul României, ci despre guvernul Viktor Orban din Ungaria. Investiţia este reală.

    Pe 29 ianuarie 2021, agenţia de informaţii globală Bloomberg a anunţat această investiţie şi l-a citat pe Peter Szijjarto, ministrul ungar de externe: SK Innovation va investi 2,3 miliarde de dolari în ceea ce va deveni cea de-a treia lor fabrică din Ungaria. Sud-coreenii au anunţat că proiectul va fi terminat în 2028, iar finanţarea va fi asigurată din surse externe.

    Ce mai spunea agenţia Bloomberg: Ungaria a curtat în mod agresiv producătorii de baterii din întreaga lume prin facilităţi semnificative, într-o încercare de a atenua impactul negativ generat de revoluţia electrică care mătură toată industria auto, un sector de importanţă crucială pentru economia ţării, cât şi pentru întreaga regiune.

    Nu ştiu ce discută guvernul Cîţu, ce investiţii străine în România şi cu ce companii, dar nu cred că această temă este în fruntea listei de priorităţi a autorităţilor române, începând cu preşedintele Iohannis, ambasadorii români în străinătate şi terminând cu celebrii ataşaţi comerciali pe care îi plătim din taxele şi impozitele noastre, dar nimeni nu ştie ce fac, mai ales că investiţia sud-coreenilor nu este în România.

    Guvernul Cîţu ar fi trebuit să preia dosarele investiţiilor străine în România de la guvernul Orban, care ar fi trebuit să preia dosarele de la guvernul Dăncilă şi tot aşa.

    După pensionarea lui Sorin Vasilescu, celebrul director care gestiona dosarele investiţiilor străine din România, nu-mi amintesc să fi apărut altcineva nou. Dacă vine un om de la USR, având în vedere că Ministerul Economiei este la USR, îi trebuie cel puţin un deceniu pentru a înţelege acest domeniu.

    Între timp, în 2020, Microsoft a anunţat o investiţie de peste 1 miliard de euro în Polonia, iar Google o investiţie de peste 1 miliard de euro în Grecia, negociată personal de premierul Kyriakos Mitsotakis.

    Nu ştiu ce a negociat personal nici Viorica Dăncilă şi nici Ludovic Orban şi nici ce negociază personal Florin Cîţu, fost ministru de finanţe în guvernul Orban.

    Polonia stă mai bine la IT decât România, dar Grecia nu cred că are sectorul de IT la fel de dezvoltat ca România.

    În timp ce Viktor Orban întinde covorul roşu investitorilor străini, săptămâna trecută am aflat că Mitsubishi Corporation, cea mai mare companie de trading din Japonia, şi-a închis biroul de la Bucureşti.

    Probabil că s-au săturat să aştepte materializarea sloganului cu care administraţia politică din România îl întâmpină pe orice investitor: România este o ţară foarte bună de investiţii, cu o forţă de muncă ieftină şi bine calificată, cu taxe şi impozite mici.

    Mitsubishi Corporation are venituri anuale care depăşesc 100 de miliarde de euro, aproape dublu veniturilor anuale strânse de guvern. Ca să nu mai vorbim că unul dintre acţionarii Mitsubishi Corporation este cel mai mare investitor american, Warren Buffett.

    Nu pot să cred că japonezii, care făceau afaceri în România din anii ‘70, nu ar fi vrut să investească aici.

    Bine că au plecat, pentru că tot ne furau ţara!

    Ungaria, care are o populaţie la jumătate faţă de România, cu un PIB de 140 de miliarde de euro faţă de 220 de miliarde al nostru, fără resurse energetice – petrol, gaze – a atras în 30 de ani investiţii străine de 87,3 miliarde de euro şi a investit în afară, prin companiile cu sediul în Ungaria, 33,2 miliarde de euro.  În România, Ungaria a investit 1,27 de miliarde de euro.

    În aceeaşi perioadă, după căderea comunismului, România a atras investiţii de 88,304 de miliarde de euro (la 31 decembrie 2019), pe primele locuri fiind Germania – cu 13,1 miliarde de euro, Austria – cu 10 miliarde de euro şi Franţa – cu 8,2 miliarde de euro. În Ungaria americanii sunt investitorii numărul doi, după nemţi, cu 11 miliarde de euro, în timp ce în România investiţiile americane (originea investitorului final, conform datelor BNR) au fost de 5,8 miliarde de euro, fiind pe locul 5.

    Bine că avem parteneriatul strategic, politic şi militar prin care achiziţionăm armament de la americani de câteva miliarde de euro.

    În retorica publică, premierul ungar Viktor Orban este bastardul Uniunii Europene, care face afaceri cu Putin. În realitate, Orban şi tot cabinetul de la Budapesta nu ştiu cum să atragă mai multe investiţii străine. Constructorul german BMW a decis să-şi facă fabrică de peste 1 miliard de euro în Ungaria, şi nu în România.

    Dacă nu greşesc, cea mai mare investiţie anunţată în România, de 200 de milioane de euro, este cea de acum 3-4 ani, a grupului german B Braun, care face într-un parc industrial de lângă Timişoara injecţii perfuzabile.

    Altă investiţie majoră nu-mi amintesc să se fi anunţat. Între timp au trecut vreo patru guverne, cu acelaşi preşedinte, Klaus Iohannis.

    Ca o statistică istorică, din cele 88 de miliarde de euro investiţii străine în 30 de ani, aproape jumătate, mai precis 35 de miliarde de euro, s-au realizat între 2005-2008, în timpul guvernului Tăriceanu.

    În 2019 România a atras investiţii străine de 5,2 miliarde de euro, iar în 2020, an de criză, în 11 luni soldul a fost de 1,876 de miliarde de euro, din care participaţii la capital şi profitul reinvestit de 3,8 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare negativă de 1,969 de miliarde de euro, conform datelor BNR. Adică au ieşit bani din România.

    Pentru România este vital să aibă investiţii străine, pentru că pe lângă acestea vin şi investiţii româneşti. Investiţiile străine aduc comenzi, pieţe de desfacere, aduc knowledge în anumite domenii, aduc tehnologie şi pregătesc angajaţii.

    Şi bine ar fi dacă ar achiziţiona companii şi active româneşti.

    Aproape tot ce a învăţat businessul românesc în ultimii 20 de ani are legătură cu multinaţionalele care au venit în România şi cu angajaţii pe care i-au pregătit, şi care ulterior au început să lucreze pentru companiile româneşti.

    Dacă îi întrebi pe celebrii ambasadori români din străinătate sau pe ataşaţii comerciali, care nici nu ştii la cine raportează – Ministerului Economiei, Ministerului de Externe, SIE, la partid etc. – ce investiţii au adus personal în România sau ce pieţe externe au deschis pentru exporturile companiilor româneşti, le-ai stricat toată luna.  

    Cred că mulţi trăiesc şi acum cu ideea că pe vremea lui Ceauşescu România era un mare exportator mondial. Nu mai contează că acum România exportă într-o lună cât se exporta într-un an pe vremea comunismului.

    Politica externă este responsabilitatea preşedintelui României, acum Klaus Iohannis, şi nu-mi amintesc să existe un plan integrat  la Cotroceni pentru a atrage investitori străini, dincolo de companii care vor să vândă ceva în România.

    Vorba lui Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: În loc să vorbească cu fabricile din ţară să facem medicamente aici, autorităţile române au stat la taclale cu ambasadorii, lobbyştii şi reprezentanţii marilor companii internaţionale care nu au niciun interes să fabrice în România – pe bună dreptate, de ce ar face-o? -, pentru că e aşa de simplu să imporţi încoace.

    Pentru că vine din sectorul privat şi mai ales dintr-o bancă, cunoscând cât de importante sunt ISD-urile, premierul Florin Cîţu ar trebui să-şi pună lista de priorităţi ca în 4 ani de mandat să aibă un sold al ISD-urilor de cel puţin 30 de miliarde de euro, iar companiile străine să găsească un covor mai roşu la Bucureşti decât la Budapesta.

    Până când vor veni investiţiile străine, asta dacă România mai este o ţară interesantă, să ne bucurăm că cei mai mari investitori în România sunt românii care lucrează în afară şi, de ce nu, “turiştii” români din Cancun.

    Bine că măcar ei aduc bani în ţară.

     

    P.S. Eu cred că momentul în care investiţia sud-coreeană din Ungaria va fi gata, cel puţin 20% din angajaţi vor fi români, aşa cum se întâmplă acum în fabricile auto germane din Ungaria.

  • Premierul Florin Cîţu: Părinţii nu trebuie să vină luni, la şcoală, cu formularul completat

    Premierul Florin Cîţu a anunţat că părinţii nu trebuie să completeze în prima zi de şcoală formularul de consimţământ privind testarea copiilor care au simptome Covid 19. Şeful Guvernului a mai spus că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii s-au grăbit când au făcut recomandarea.  

    Prim-ministrul Florin Cîţu s-a poziţionat împotriva Ministerului Sănătăţii care le-a recomandat părinţilor să completeze formularul şi să-l aducă la şcoală. Premierul a spus că „cineva s-a grăbit” în legătură cu documentul.

    „Cineva s-a grăbit să pună acel document în spaţiul public, pentru că am văzut şi documentul Ministerului Educaţiei care spune altceva şi spune exact ce este în ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Educaţiei. Vor fi situaţii excepţionale când vor fi aceste teste. Nu testăm pe toată lumea din prima zi. Sunt copii care vor avea simptome şi atunci va trebui să fie completat acel formular. Nu trebuie să vină lumea cu formularul completat la şcoală. Deci, ar trebui să citim comunicatul Ministerului Educaţiei în acest sens”, a declarat, sâmbătă, prim-ministrul Florin Cîţu..

    Şeful Guvernului a mai spus că ministrul Educaţiei va oferi noi explicaţii pe această temă.

    „Repet, ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Educaţiei specifică foarte clar când trebuie să testăm copiii şi când trebuie să fie completate acele formulare. Din ce ştiu eu, Ministerul Educaţiei a anunţat că va comunica pe această temă astăzi, ca să fie foarte clar pentru toată lumea ce se întâmplă cu aceste formulare”, a precizat premierul Florin Cîţu.

    Discuţiile au apărut după ce autorităţile au anunţat apariţia formularului de consimţământ cerut părinţilor pentru testarea elevilor care prezintă simptome de Covid 19. Ministerul Sănătăţii le-a recomandat părinţilor să ducă formularul semnat încă din prima zi de şcoală, în timp ce Ministerul Educaţiei a anunţat că acest lucru nu este legal.

  • Scandal la Măsura 3: Premierul trimite Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru o investigaţie privind granturile de investiţii. Şi Ziarul Financiar a primit o sesizare privind posibile fraude

    Premierul Florin Cîţu a anunţat că trimite Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru o investigaţie privind Măsura 3, cea ce presupune granturi nerambursabile în valoare de până la 200.000 de euro pentru companii.

    „După o discuţie cu ministrul Economiei despre Măsura 3 (granturi pentru IMM-uri), am decis că este imperios să se facă o investigaţie de către Corpul de Control al Prim-Ministrului. Vreau să mă asigur că aceşti bani ajung la firmele care au cea mai mare nevoie, în funcţie de criteriile obiective prestabilite. În mandatul meu, banul public este folosit eficient şi transparent”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

    Potrivit HotNews.ro, există suspiciuni că a fost viciat procesul de depunere a proiectelor şi că a fost influenţat modul în care arată listele, în condiţiile în care alte persoane în afară de administratori ar fi avut acces la datele de pe platforma de înscriere.

    De asemenea, şi Ziarul Financiar a primit o sesizare de la un antreprenor privind posibile fraude în ceea ce priveşte modul de depunere a proiectelor pentru granturile de investiţii. Vă redăm mai jos sesizarea primită.

     

    ”Sunt antreprenor si am depus si eu împreuna cu multi alţi antreprenori afectaţi grav de criza COVID, un proiect pe măsura guvernului de sprijinire a mediului de afaceri granturi europene şi guvernamentale prin OUG 130/31.07.2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19. – Măsura 3 Granturi pentru investiţii

    Vreau sa aduc la cunoştinţa redacţiei un lucru foarte îngrijorător constatat de mine dar si de alţi antreprenori cunoscuţi ai mei care au depus proiecte pe aceasta măsura.

     

    Considerăm ca modul de depunere a fost fraudulos si a dezavantajat firmele de buna credinţa in accesarea acestor fonduri din cauza următoarelor motive.

    ·         Aplicaţia de depunere online a proiectelor a permis operatorilor din cadrul Oficiului pentru IMM-uri Cluj, dar si din restul tarii sa aibă acces la date referitoare la procentul de contribuţie al beneficiarilor astfel ca operatorii din cadrul Oficiului au avut acces la procentul de cofinanţare care a constituit principalul factor de departajare al proiectelor.

    ·         Proaspătul director al Oficiului pentru IMM-uri Cluj, numit in funcţie relativ recent, respectiv domnul M.M este un fost consultant/ deţinător de firma de consultanţă specializată în depunerea de proiecte cu finanţare nerambursabilă şi se află in poziţia de incompabilitate atât cu funcţia dansului dar si cu legăturile care le are cu câteva firme de consultanta pe fonduri din Cluj-Napoca.

    ·         În acest context cu totul toxic eu pot spune cu mâna pe inimă ca marea parte a proiectelor câştigătoare din intervalul 28-29.01.2021, dar în mod special cele depuse în data de 29.01.2021 au procente de cofinanţare măsluite si puse in aşa fel încât sa fie mai mari decât cele care existau până la acel moment în baza de date.

    ·         Nu există o logică normală prin care 366 de câştigători respectiv 83,94% din totalul câştigătorilor de proiecte sa fie concentrate in ultimele 2 zile, adică gândiţi-va care ar fi logica daca vrei sa depui un proiect la care tu consideri ca poţi pune cofinanţare de peste 61% sa aştepţi sa îl depui cu câteva ore înainte de termenul limita, singura explicaţie făcând uz de logica fiind ca aveau acces la datele din sistem.

    ·         Suplimentar in sprijinul celor relatate de mine vin si cu o întâmplare petrecuta in data de 26.01.2021 in care in urma discuţiei cu un alt antreprenor de la Cluj, acesta îmi spusese ca consultantul lui este foarte bine “ancorat” in sensul ca are informaţii din interior, si ca ar fi sigur sa depui proiectul cu cofinanţare la 59%, si acum făcând o ordonare a proiectelor depuse într-adevăr in data de 26.01.2021 prindeai finanţare daca mergeai cu o cofinanţare de minim 58.5%, bineînţeles ca cunoştinţa mea nu a depus atunci proiectul ci l-a depus in data de 29.01.2021 pe la ora 19:00 cu o cofinanţare de 61,XX% (nu ofer cifre exacte pentru a nu îi face probleme acestuia), dar oricum cu doar câteva zecimi de sutimi peste minimul finanţabil de 61%.

    ·         De ce consider că proiectele depuse cu cofinanţări de peste 61% in ultima zi sunt toxice?, pentru ca nici un antreprenor nu va merge real cu aceste cofinanţări, pentru ca sunt nesustenabile, si consider ca marea parte a lor au devizele de lucrări si ofertele “umflate ” sau achiziţii de imobile la preturi exagerate, astfel încât procentul real de contribuţie al beneficiarului sa fie unul mult mai mic, beneficiarii fiind ajutaţi in aceste demersuri tot de către aceşti consultant/angajaţi ai Oficiului pentru IMM-uri Cluj.

    ·         Si acuma vin şi întreb: De ce noi, ceilalţi de buna credinţa care ne-am chinuit sa depunem proiecte cu cofinanţări oricum mari, adică orice este peste 50% pentru fonduri se considera o cofinanţare foarte mare sa fim văduviţi tocmai pentru ca nu avem consultant pe domnul M.M sau pe prietenii dânsului?

    ·         In ataşament am pus si un excel care confirma cele spuse de mine, si nu trebuie sa ai o calificare foarte mare intra-le matematicii sau statisticii ca sa poţi observa ca s-a întâmplat ceva necurat in data de 29.01.2021 si pe parcursul derulării acestei proceduri.

     

    Ce dorim noi prin acest demers?

    ·         Nu vrem sa facem rău celorlalţi antreprenori care multi dintre ei au greutăţi foarte mari in aceste momente şi ori induşi in eroare de consultant ori, într-o oarecare cârdăşie cu aceştia au profitat de o oportunitate (oportunitatea de a avea acces la informaţii clasificate), dar vrem ca acest proces de selecţie sa fie unul echitabil pentru toţi

    ·         Dorim sa faceţi verificări având in vedere ca acest sistem de depunere a proiectelor este dezvoltat de STS, cu siguranţa se pot extrage din sisteme cine, la ce ore si pentru ce motive au accesat aceste date clasificate.

    ·   Dorim să faceţi o verificare asupra firmelor care au depus în data de de 29.01.2021 proiecte cu cofinanţare foarte apropiată de pragul limită (adică in intervalul 61%-65%) respectiv firmele de consultanţă cu care au avut contract de colaborare şi dacă există într-adevăr o legătură de cauzalitate toxică între consultant şi câştigarea proiectului.

    ·   Dorim ca Guvernul sa îşi asume această greşeală respectiv modul greşit de realizare a aplicaţiei si a posibilităţii directorilor de Oficii pentru IMM să consulte baza de date informaţiile nefiind criptate pentru angajaţii din sistem, şi să mărească bugetul programului pentru a finanţa toate proiectele depuse cu punctaje de 100 puncte si cofinanţare de 50%.”

    Ziarul Financiar nu a putut verifica informaţiile transmise.

     

     

     

     


     

     

  • Cîţu, despre bugetari: Am descoperit sporuri despre care nu ştiam că există

    „Am terminat acea analiză şi sunt lucruri interesante pe care românii ar trebui să le ştie şi o să le prezint. Am descoperit sporuri despre care nu ştiam că există, am descoperit situaţii în care legislaţia în vigoare nu este respectată în ceea ce priveşte suma sporurilor”, a declarat Florin Cîţu.

    Acesta a dat exemplul sporurilor pentru condiţii vătămătoare, care sunt acordate în unele instituţii.

    „Sunt sporurile despre care toată lumea vorbeşte: pentru condiţii vătămătoare, care de fapt înseamnă lucruri pe care noi astăzi le facem de zi cu zi. Să scrii la un calculator nu mai este o condiţie vătămătoare, este un spor în anumite instituţii. Vor dispărea aceste sporuri, este un proiect, anul acesta vom începe cu o limitare şi anul viitor vom reaşeza lucrurile”, a afirmat şeful Guvernului.

    Acesta susţine că sporurile sunt „date după ureche”, „din pixul amnagerului”.

    „Vom veni zilele următoare public, voi prezenta modificările care vor apărea, dar aşa cum am spus urmează legea salarizării unitare pe care o vom modifica în acest an şi acolo vom corecta. Şi cea mai importantă modificare este să faci legătura între performanţă şi venit. Acest lucru nu există astăzi în legea salarizării. Sporurile sunt date după ureche, salariile la fel în mod aleatoriu. Vom întroduce criterii de performanţă şi veţi vedea că se poate face acest lucru şi putem să legăm şi sporturi de criterii de persoamanţă. (…) Sporurile sunt bune, sunt o motivaţie, dar doar atunci când sunt legate de perfomanţă, nu când stau doar în pixul managerului”, a adăugat premierul.