BusinessMagazin

Tag: Florin Citu

  • Florin Cîţu: România are instrumentele necesare pentru a răspunde economic crizei de coronavirus

    România are resursele şi instrumentele fiscale şi monetare pentru a răspunde economic crizei de coronavirus şi pentru a atenua posibilele efecte negative dacă acestea vor exista, a declarat, luni, premierul desemnat şi ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu.

    Premierul desemnat Florin Cîţu a spus, luni, că România poate răspunde oricând pentru a atenua efectele coronavirusului.

    „Trebuie să vedem modul în care efectele economice, dacă vor fi, se vor transmite în România. Poate să fie pe partea de cerere, asta înseamnă consumatori, sau pe partea de ofertă, pe partea de producţie. Pe fiecare parte putem să răspundem, avem instrumente, politica fiscală şi politica monetară. Politica monetară acţionează mai bine pe partea de consum, de cerere, politica fiscală acţionează mai bine pe partea de ofertă. Avem resursele şi instrumentele pentru a răspunde oricând şi pentru a atenua posibilele efecte, dacă vor exista”, a spus ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

    Acesta a declarat că România nu ar trebui să aibă probleme de finanţare.

    „România nu ar trebui să aibă probleme de finanţare în acest an, vorbim de tot anul, nu doar de câteva luni. Şi bineînţeles că mă uit la situaţie să vedem dacă acest şoc se va transfera şi în economia din România, unde se va duce, pe partea de cerere sau pe partea de ofertă, şi în funcţie de cum se va transfera acest şoc vom vedea şi ce măsuri va trebui să luăm. Dar avem şi resursele şi instrumentele pentru a reacţiona cât mai rapid”, a mai spus Florin Cîţu.

    Premierul desemnat a dat asigurări că bugetul a fost construit conservator pentru a lua în calcul scenarii negative.

    „Am anunţat la începutul anului că luăm în calcul mai multe scenarii. Atunci am fost atacat de socialişti că mă gândesc la scenarii negative, iată că acum avem un astfel de scenariu şi suntem pregătiţi. Am fost precauţi când am construit bugetul, care are o componentă importantă pe investiţii. În acelaşi timp, deşi alţii au strigat, am prefinanţat datoria publică ca să fim pregătiţi pentru astfel de momente”, a precizat Cîţu.

  • Florin Cîţu anunţă că ministerul Finanţelor are în plan să împrumute 5 mld. lei în februarie

    Ministerul Finanţelor are în plan să împrumute în luna februarie 5 miliarde de lei, însă suma finală poate să fie mai mare sau mai mică în funcţie de condiţiile pieţei, a scris, miercuri, ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu, într-o postare pe Facebook.

    “Transparenţă 100%! În luna februarie MF a anunţat că are în plan să împrumute 5 miliarde lei. Bineînţeles, este vorba de o ţintă. Totul depinde de condiţiile pieţei, iar suma finală poate să fie mai mare sau mai mică. Dar de ce trebuie să se împrumute MF? Două motive: deficitul bugetar estimat pentru acest an (şi) plata împrumuturilor care vin la scadenţă din anii anteriori. De aceea, eu doresc surplus la buget. Să plătesc împrumuturile făcute de socialişti din surplus şi să nu fie nevoie să mă împrumut din nou. Lucrurile sunt simple şi mă miră că există confuzie şi nu doar la socialişti. Cum am ajuns aici? Foarte simplu. Socialiştii de la PSD sunt incompetenţi, iresponsabili şi interesaţi doar de buzunarul propriu, nu de sănătatea economiei. Au trecut prin parlament două legi cu impact bugetar negativ major – fără surse de finanţare – legea salarizării şi legea pensiilor”, a scris, miercuri, Florin Cîţu pe Facebook.

    Ministrul Finanţelor spune că în fiecare lună se plătesc aproximativ 11 miliarde de lei pentru pensii şi ajutoare sociale, aproximativ 9 miliarde lei salarii în sectorul bugetar, aproximativ 4 miliarde de lei pentru medicamente şi bunuri şi servicii şi aproximativ un miliard de lei pentru subvenţiile în agricultură în avans.

    “Mai sunt şi alte cheltuieli dar acestea sunt majore. Se vede clar că avem 4,5 miliarde lei fară acoperire şi banii trebuie luaţi de undeva. PSD când a trecut legile prin Parlament le-a lăsat fară sursa de finanţare – subminarea economiei naţionale? Nu există secrete aici. Anunţ la început de an necesarul de finanţare pentru tot anul. La început de lună tinta pentru luna respectivă. Pieţele ştiu când încerc să împrumut de pe piaţa locală. Ce fac eu diferit? Ţintesc surplus bugetar pe termen mediu. Pieţele au încredere şi ne premiază cu dobânzi mai mici. Doar aşa pot să reduc datoria publică şi implicit sumele împrumutate. Deja am început cu un deficit mai mic în 2020”, mai spune ministrul de resort.

  • Modificări surpriză de la Finanţe: Popririle pe conturi trebuie ridicate în cel mult o oră

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 5/2020 ce modifică codul de procedură fiscală şi regimul popririlor a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, iar de luni popririle pe conturile bancare ar trebui ridicate în termen de câteva ore de la plata sumelor, în mod electronic. 

    “O modificare pe care am propus-o a fost la Codul de Procedură Fiscală în vederea simplificării procedurilor de administrare a creanţelor fiscale, s-a făcut reglementarea instituirii şi ridicării popririi în mod electronic, astfel încît poprirea să fie ridicată la îndestularea sumei poprite iar debitorului să-i fie eliberate conturile cât mai repede”, a explicat luni ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, la finalul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată OUG.

    Potrivit ministrului Finanţelor Florin Cîţu, scopul acestui sistem este de a efectua ridicarea propririlor, electronic, în cel mult o oră, după plata datoriilor. Până acum, la fiecare cont pe care se instituia poprire, debitorul trebuia să meargă la fiecare bancă cu dovada plăţii către ANAF, în timp ce acum există un algoritm care gestionează plata.

    „Cât mai repede înseamnă aproape imediat. Există un algoritm care ordonează conturile în funcţie de sumele din conturi şi apoi se face poprirea în funcţie de suma din conturi şi se opreşte după ce s-a îndestulat, s-a luat toată suma. Apoi toate conturile sunt eliberate. Mai puţin de câteva ore, se poate face instant, înţeleg că sistemul poate să lucreze aproape instant, deci nu o să existe 24 de ore sau nici măcar o oră. În cel mult 24 o face, şi azi. Modul electronic e să o facem în cel mult o oră. Va fi notificată şi banca şi angajatorul”, a precizat Cîţu la finalul şedinţei de Guvern.

    Totodată, OUG 5/2020 modifică şi obligaţiile băncilor, astfel că acestea vor trebui să transmită electronic informaţii părţilor privind suma ce trebuie plătită. Totodată, băncile nu vor avea voie să accepte plăţi din conturile debitorului până la efectuarea plăţii spre ANAF.

  • Cîţu, despre impozitarea IT-iştilor: Principiul e bun, dar anul 2020 nu va aduce modificări

    Angajaţii din sectorul IT vor beneficia şi anul acesta de scutirile de taxe şi impozite, a dat asigurări, marţi, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. Acesta a declarat că deşi principiul egalităţii la plata taxelor şi impozitelor este bun, anul 2020 nu va aduce modificări la codul fiscal.

    “Discuţii putem să avem multe. Dar pentru anul 2020 nu vom umbla la codul fiscal, dar sunt de principiul pe care l-a enunţat domnul preşedinte, anunţat anterior de domnul premier, că e normal, nu…, optim ar fi ca toţi să plătim aceleaşi impozite, taxe şi contribuţii. Asta este optim. Acum de la optim poţi să deviezi pentru anumite situaţii, dar în 2020 rămânem cu acest cod fiscal, este un lucru agreat şi cu mediul de afaceri, nu vom modifica nimic în 2020”, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor Florin Cîţu.

    Luni, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că ideea unui tratament fiscal egal este “în esenţă adevărată” şi că trebuie discutat dacă reintroducerea impozitelor în sectorul IT este dorită acum sau dorită o introducere progresivă. Preşedintele a spus că trebuie avut în vedere că sectorul IT, unde salariile sunt scutite de impozit pe venit, a crescut în 10 ani de la “ceva nesemnificativ la 6% din PIB”.

    Totodată, într-un interviu acordat recent Hotnews, premierul Ludovic Orban a spus că “tratamentul fiscal egal al cetăţenilor şi al firmelor reprezintă un obiectiv al guvernării noastre”, idee reluată după ce, înainte să preia conducerea Guvernului, în iunie, spunea că nu este normal ca anumite categorii profesionale să fie scutite de impozit, iar altele nu.

  • Florin Cîţu: Două misiuni FMI sunt în România pentru analiza colectării şi a Codului Fiscal

    Curs BNR. Cursul valutar al zilei de marţi, 28 ianuarie 2020. Euro a rămas stabil la 4,77 lei de la începutul anului, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. Acesta a spus că delegaţiile FMI vor sta în România două-trei săptămâni.

    “FMI este aici pentru a ne ajuta pe partea de colectare. Este o analiză a modului în care colectăm banii la buget, (ţine) două-trei săptămâni. Sunt două misiuni FMI pe care le-am cerut, una pe colectare, alta pe analiza de Cod Fiscal. Vreau să văd ce solutii au pentru cum putem colecta mai multi bani la buget şi a doua să vedem dacă Codul Fiscal, aşa cum este construit, mai funcţionează în această economie sau nu”, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Finanţelor Florin Cîţu.

    Ministrul de resort a anunţat la începutul lunii ianuarie că intenţionează să ceară expertiza Fondului Monetar Internaţional cu privire la actualitatea Codului Fiscal.

  • Florin Cîţu, ministrul Finanţelor: Voi propune ca informatizarea ANAF să devină obiectiv de importanţă naţională

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a anunţat vineri că va introduce în CSAT la începutul anului materialele necesare ca informatizarea ANAF şi a Ministerului de Finanţe să devină obiectiv de importanţă naţională. El a precizat că evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate naţională.

    “A venit momentul. Din punctul meu de vedere evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate naţională. Chiar la început de an voi introduce în CSAT materialele necesare pentru aprobarea strategiei de informatizare a ANAF şi MFP ca obiectiv de importanţă naţională. Concomitent voi face toate demersurile ca începând din acest an ANAF să efectueze cel mult un control compex pe an la companiile din Romania, indiferent de mărimea lor – exceptie fac cazurile de flagrant/sesizări”, a scris Florin Cîţu, vineri, pe Facebook.

    Joi, 19 decembrie 2019, ministrul anunţa că urmează o perioadă în care procesul de modernizare al ANAF va fi accelerat, iar pentru asta se va propune ca acest proiect să fie considerat de siguranţă naţională.

    “Urmează o perioadă în care vom accelera acest process de informatizare, atât a ANAF, cât şi a Ministerului (de Finanţe). Baza de date de la Finanţe este importantă pentru a înţelege exact cum sunt cheltuiţi banii publici şi să eliminăm risipa. (…) Ca să grăbesc lucrurile cred că trebuie să discutăm despre informatizarea ANAF şi a Ministerului Finanţelor Publice ca un proiect de siguranţă naţională. Aceasta este propunerea mea, o voi discuta bineînţeles întâi politic, dar este propunerea mea pentru a face acest proiect de siguranţă naţională pentru a grăbi procedura. Dacă nu s-a întâmplat în 30 de ani de zile sunt sigur că voi avea foarte multe bariere să-l implementez şi atunci vreau să elimin aceste bariere. Ori o facem acum, ori vă spun că nu se va întâmpla. Dacă nici acum nu o facem, şi nu în 2020, dar să începem să punem fundamentele în 2020, eu nu cred că se va întâmpla prea curând. Şi e nevoie acum să o facem”, spunea atunci ministrul Finanţelor Florin Cîţu.

    Ministrul a spus că baza de date de la MFP trebuie modernizată pentru a se înţelege de ce sunt alocaţi bani la ministere şi proiectele nu se realizează.

  • BNR a aprobat în final tranzacţia EximBank – Banca Românească, dar decizia finală trebuie să vină acum de la noul ministru de finanţe. Pe când era în opoziţie, Florin Cîţu şi-a exprimat îndoiala în privinţa sensului acestei tranzacţii: De ce are nevoie EximBank de retail, când statul deţine deja CEC Bank, care are retail?

    Banca Naţională a României a apro­bat tranzacţia prin care EximBank, o bancă deţinută de stat, achiziţio­nează Banca Românească, deţinută de National Bank of Greece, unul dintre cele mai mari grupuri financiare elene, dar care a pierdut mult sânge în criza grecească, iar acum este nevoită să îşi vândă băncile deţinute în străinătate.

    Decizia BNR a fost luată vineri în şedinţa Con­siliului de Administraţie, conform unor sur­se de pe piaţa bancară. Din acest moment, min­gea este în curtea noului ministru de finanţe Florin Cîţu, având în vedere că acţionarul EximBank este Ministerul de Finanţe. Pe când era în opoziţie, Florin Cîţu şi-a exprimat în­doiala în privinţa sensului acestei tranzacţii: De ce are nevoie EximBank de retail, când statul deţine CEC Bank, care are retail?

    Conform surselor bancare, Traian Halalai, CEO EximBank a trimis către Florin Cîţu toată documentaţia privind această tranzacţie. Cei doi au fost colegi la ING Bank.

    Decizia EximBank de a achiziţiona Banca Românească a fost luată acum mai bine de un an de către guvernul PSD şi fostul ministru de finanţe Eugen Teodorovici.

    Dacă tranzacţia va fi aprobată, EximBank ar avea o cotă de piaţă de 3% şi ar intra în top10 sistem bancar românesc.

     

     

  • Ministrul de Finanţe: Taxa bancară va fi eliminată, iar Fondul Suveran de Investiţii va fi desfiinţat

    “Am anunţat deja câteva măsuri în ceea ce priveşte modificare OUG 114/2018: eliminarea taxei bancare, eliminarea acelor condiţii pentru administratorii pilonului II de pensii. În ceea ce priveşte taxa pe energie, acolo se lucrează în sistem gradual. Rămâne salariul minim în construcţii, acolo nu ne putem atinge. Eliminăm taxa pentru telecomunicaţii. Încercăm să eliminăm toate elementele nocive ale OUG 114/2018. În seara aceasta, este o primă lectură, iar decizia va fi luată săptămâna aceasta în altă şedinţă de Guvern”, a spus Cîţu, la Digi 24.

    Potrivit acestuia, Fondul Suveran de Investiţii este unul neconstituţional, care nu a funcţionat niciodată în România.

    “Fondul Suveran de Investiţii dispare prin eliminarea elementelor din OUG 114/2018. Acesta nu a fost unul constituţional, sunt probleme de neconstituţionalitate la mijloc şi nu corespunde unui fond modern de investiţii. Nu a funcţionat niciodată în România, deci nu este o pierdere. Eliminăm şi subiectivismul, pentru că în primii doi ani de zile, managerii acestui Fond au fost numiţi de către ministrul de Finanţe (…) Era clar că acest Fond s-a format pentru că exista un sistem prin care se creeau alte sinecuri şi am oprit şi acest lucru”, a explicat el.

    Întrebat în legătură cu propunerea premierului Ludovic Orban conform căreia cei afectaţi, până în prezent, de OUG 114/2018 vor primi o schemă de ajutor din partea statului, ministrul Finanţelor a precizat că nu este la curent cu acest subiect.

    “Nu am văzut această schemă, o vom investiga şi vom vedea dacă se poate aplica. Să vedem unde au fost acele costuri, dar eu nu am văzut încă o variantă de text (…) Au fost piederi atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii. Vom vedea cum vom putea să remediem această problemă”, a susţinut acesta.

    Totodată, întrebat despre respingerea Partidului Social Democrat a cererii de reexaminare a legii repatrierii aurului, cerere formulată de către preşedintele Klaus Iohannis, Florin Cîţu a menţionat că PSD vrea doar să şicaneze ceea ce şeful statului vrea să facă.

    “Nu pot să înţeleg jocul PSD. În acelaşi timp, este clar că doar încearcă să şicaneze ceea ce vrea să facă preşedintele. Nu văd aici o miză foarte mare, aurul acesta de la Londra este folosit pentru finanţarea României. Niciodată acest proiect al PSD nu m-a convins că este o măsură bună pentru ţara noastră”, a conchis el.

     

  • Ministrul Florin Cîţu reacţionează dur: Dacă Teodorovici continuă cu acuzaţii, voi arăta cum PSD nu intenţiona să majoreze pensiile

    “Un mesaj clar pentru Eugen Teodorovici, pentru că în ultima perioadă a început cu acuzaţii care nu au niciun fundament. Dacă continuă în această direcţie mă văd forţat să public un document prezentat în Guvernul României care arată foarte clar că PSD nu avea nicio intenţie să aplice legea pensiilor în 2020”, a spus ministrul, luni, într-o conferinţă de presă.

    El a citit un paragraf din concluzia documentului respectiv şi a spus că publicarea lui este o decizie politică ce trebuie luată în PNL. Acesta nu a precizat ce instituţie a elaborat documentul.

    “Vă rugăm să dispuneţi reanalizarea calendarului de implementare a prevederilor Legii 127 privind sistemul public de pensii în ceea ce priveşte creşterea pensiilor pentru respectarea ţintei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar aferent perioadei 2020-2023”, a citit Florin Cîţu.

    Încă din luna aprilie, ministrul PSD al Finanţelor Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister citite de ministrul Finanţelor Florin Cîţu la conferinţa de presă de luni.

    Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2019 ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că notele interne vor fi prezentate Curţii de Conturi.

  • Ministrul Florin Cîţu reacţionează dur: Dacă Teodorovici continuă cu acuzaţii, voi arăta cum PSD nu intenţiona să majoreze pensiile

    “Un mesaj clar pentru Eugen Teodorovici, pentru că în ultima perioadă a început cu acuzaţii care nu au niciun fundament. Dacă continuă în această direcţie mă văd forţat să public un document prezentat în Guvernul României care arată foarte clar că PSD nu avea nicio intenţie să aplice legea pensiilor în 2020”, a spus ministrul, luni, într-o conferinţă de presă.

    El a citit un paragraf din concluzia documentului respectiv şi a spus că publicarea lui este o decizie politică ce trebuie luată în PNL. Acesta nu a precizat ce instituţie a elaborat documentul.

    “Vă rugăm să dispuneţi reanalizarea calendarului de implementare a prevederilor Legii 127 privind sistemul public de pensii în ceea ce priveşte creşterea pensiilor pentru respectarea ţintei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar aferent perioadei 2020-2023”, a citit Florin Cîţu.

    Încă din luna aprilie, ministrul PSD al Finanţelor Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister citite de ministrul Finanţelor Florin Cîţu la conferinţa de presă de luni.

    Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2019 ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că notele interne vor fi prezentate Curţii de Conturi.