BusinessMagazin

Tag: fast-food

  • Carne neidentificată, care ar putea fi de câine, descoperită în mâncarea fast-food din Londra

    Analizele ADN au arătat că acesta nu conţine nici urmă de miel, dar nici de vită, pui, porc, capră sau cal, ceea ce înseamnă că ar putea fi carne de câine sau pisică. Dezvăluirea a fost făcută într-un documentar al BBC 3.

    Felul respectiv a fost ales la întâmplare din mai multe mâncăruri de tip fast-food din Londra, alături de burgeri, kebabi şi mâncare chinezească, în cadrul unei investigaţii speciale.

    “Conţine carne – dar nu este miel, nici porc, vită sau pui. Nici cal şi nici capră. În acest moment, laboratorul nu poate identifica exact de la ce animal provine această carne”, a declarat o purtătoare de cuvânt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CARNEA DE CAL, trimisă din depozitul din Ilfov la şapte restaurante unităţi fast-food

    Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Mihai Ţurcanu, a declarat că, potrivit listei de distribuţie de la depozitul din judeţul Ilfov unde a fost găsită carne de cal etichetată drept carne de vită, cantităţi din lotul respectiv au auns în unităţi din industria alimentară.

    Unităţile respective au fost verificate de inspectorii ANSVSA, care au constatat că acestea au achiziţionat cantităţi mici de carne de la depozitul din Ilfov, respectiv aproximativ trei-patru kilograme pe fiecare unitate, acestea nemaifiind găsite, a precizat Mihai Ţurcanu.

    Preşedintele ANSVSA a precizat că în depozitul din Ilfov a fost găsită carne congelată etichetate drept “vrăbioară de vită”, probele ridicate în urma verificărilor indicând faptul că este carne de cal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mrad, Springtime: A devenit mai important să îţi păstrezi clienţii decât să faci profit

    Maissam Mrad, managing directorul reţelei de restaurante de tip fast- food Springtime, spune că oamenii de afaceri ar trebui să nu se mai raporteze la trecut, mai ales la perioada de boom, pentru că astfel mereu vor fi nemul­ţu­miţi de rezultatele obţi­nute în prezent. “Am repetat cuvântul criză de prea multe ori. Dacă vrei să mergi înainte trebuie să începi să te raportezi doar la anul trecut şi nu să speri că vei reveni la nivelul din 2007-2008. Altfel, mereu vei fi nemulţumit. Asta e piaţa acum.”

    El mai spune că pe o piaţa marcată de scăderea consumului şi a puterii de cumpărare cifra de afaceri şi profitul au trecut ca importanţă pe plan secund, menţinerea numărului de clienţi devenind indicatorul cheie. “În ultimii ani s-a schimbat com­por­tamentul de consum odată cu scă­derea puterii de cumpărare. Un client nu mai cumpără decât strictul necesar. Astfel, putem spune că problema nu trebuie privită din punctul de vedere al numărului de clienţi, care a rămas constant, ci din cel al bonului de casă.” Lanţul Springtime, care numără 23 de restaurante permanente şi unul deschis doar în perioada estivală, are lunar sute de mii de clienţi.

    “Cifra de afaceri a fost în stagnare anul trecut, însă pentru a ne menţine la nivelul din 2011 au fost necesare eforturi”. În 2011 compania Spring Prod Com care administrează restaurantele a obţinut afaceri de 49 mil. lei (11,6 mil. euro), în scădere cu circa 10% faţă de 2008, ultimul an de boom.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • McDonald’s schimbă componenţa celebrului Happy Meal. Cu ce vor fi înlocuite jucăriile din meniul pentru copii

    McDonald’s are în plan să înlocuiască jucăriile care până acum erau oferite clienţilor odată cu achiziţionarea meniurilor Happy Meal, măsura urmând să fie aplicată în toate restaurantele din Marea Britanie. Modificarea aplicată face parte dintr-un plan al McDonald’s de a încuraja cititul printre copiii britanici. Astfel, lanţul de restaurante care comercializează produse fast-food va deveni unul dintre cei mai mari distribuitori de cărţi pentru copii din Marea Britanie. Aproximativ 15 milioane de cărţi pentru copii vor ajunge în meniurile Happy Meal în locul jucăriilor care până acum făceau parte din acest pachet. În cadrul acestui proiect, McDonald’s va colabora cu două edituri, Dorling Kindersley şi WH Smith.

    Mai multe pe gandul.info

  • Cum se fac 200 de milioane de euro pe an din ŞAORMA

    Vineri, aproape de ora 12 noaptea, in zona Gara de Nord. Cinci pusti discuta zgomotos la o bere. Sau mai exact, la patru beri si o cola. “E cea mai buna. De asta am venit de la Ploiesti”, spune soferul grupului, cel care bea cola si infuleca de zor din saorma.

    Locul unde se petrec toate acestea se numeste “La Haleala” si are una dintre cele mai cautate saorma din Capitala, potrivit celor aproape 600 de pagini de comentarii ale topicului de discutii “Saorma si Pizza / Peregrinari prin Bucuresti”, deschis in urma cu aproape opt ani pe forumul computergames.ro. Astfel de discutii sunt insa frecvente pe toate forumurile romanesti, incepand cu cele generaliste si pana la cele dedicate tehnologiei, (xtrempc.ro sau softpedia.com), masinilor (daciaclub.ro) sau chiar nutritiei (GetFit.ro).

    De altfel, prin intermediul forumului l-am abordat si pe Razvan, administratorul firmei care detine saormeria. “Prietenii mi-au zis ca sunt nebun, dar eu cred ca am o nisa: o saorma, dar nu ieftina, ci asa cum am vazut eu in Siria sau in alte tari arabe pe unde am mai fost. Sunt, cred, singurul care foloseste ketchup Heinz. Si ei s-au mirat cand le-am spus ca il folosesc pentru saorma. Ba, mai mult, pe langa cele patru sosuri obisnuite (ketchup dulce si picant si maioneza cu sau fara usturoi – n. red.), mai am inca noua ale caror retete le-am adaptat eu “, spune Razvan, care pare ca ar putea sa vorbeasca ore in sir despre modul cum se prepara o saorma si sosurile cu care trebuie combinata.

    Cu astfel de ingrediente, “La Haleala” vinde cam 300-400 de saorma pe zi, cu un varf vinerea seara. La un pret de 14 lei, aceasta inseamna mai bine de 1.000 de euro pentru micutul spatiu comercial de 60 de metri patrati in care lucreaza patru oameni.


    “Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick”. Cele trei nume mentionate de Razvan – situate in unele dintre cele mai dense zone din Capitala – sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu doi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si sunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind printre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu in noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai ales tarziu in noapte, caci, pentru acest model de business, intervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf de clienti.

    “Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se face foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in tura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de mancare ieftin si la indemana”, crede sociologul Mircea Kivu.

  • Topul graşilor. Care sunt statele americane cu cei mai mulţi obezi

    Conform cercetării citate, Mississippi, cel mai sărac stat din SUA, are cea mai mare rată a obezităţii, cu 34,9%. Statele din sud şi din Midwest, care în unele cazuri reprezintă cele mai sărace zone din SUA, prezintă şi ele o incidenţă crescută a cazurilor de obezitate.

    La aceasta se adaugă însă şi factori culturali mai generali, cum sunt obişnuinţa de a consuma alimente de la fast-food şi sedentarismul, în condiţiile lipsei investiţiilor suficinte în parcuri, în transportul în comun şi în facilităţi de petrecere a timpului în aer liber, remarcă Walter Willett, şeful departamentului de nutriţie de la Harvard School of Public Health. Aşa se face că obezitatea a devenit “noua normalitate” în SUA, susţine Willett. Peste o treime dintre locuitorii SUA sunt obezi, iar potrivit unor cercetări publicate de Universitatea Duke, circa 42% din populaţia Americii va fi obeză până în 2030, faţă de 36% în 2010.

    Care sunt statele americane cu cei mai mulţi cetăţeni obezi

    Care sunt statele americane cu cei mai puţini cetăţeni obezi

  • Fast-food englezesc: Vreţi nişte floricele de porumb cu măduvă?

    În ultima vreme, la Londra s-au deschis sau urmează să se deschidă o serie de restaurante, specializate în preparate considerate a fi de fast-food, ca pui prăjit, hotdog, burgeri ori specialităţi de grătar şi garnituri cum ar fi cea de floricele de porumb cu măduvă. Aceste localuri, susţin proprietarii lor, răspund cererii de restaurante de nişă, care au mai multă personalitate decât un restaurant fast-food obişnuit.

    Mâncarea servită în asemenea localuri este descrisă ca fiind de fast-food, dar la o calitate mai bună, atât a ingredientelor, cât şi a preparării. Spre exemplu, Bubbledogs, un local al unui maestru bucătar ce a lucrat la un restaurant inclus pe lista celor decorate cu stele Michelin, şi care-şi îmbie clienţii cu hotdogi însoţiţi de şampanie, pregăteşte pâinişoarele necesare la faţa locului, în loc să le cumpere en-gros şi nu pune conservanţi în preparate.

    Un punct de atracţie pentru mulţi clienţi ai unor astfel de restaurante este faptul că pot vedea cum se prepară mâncarea proaspătă sub ochii lor, fără a fi fost preambalată în pungi, cum se întâmplă cu salata sau cartofii pentru prăjit, spre exemplu. La succesul acestor restaurante contribuie şi politica lor de a nu permite rezervări, ceea ce duce la formarea cozilor la intrare, dar e totodată şi o bună metodă de publicitate.

  • Cepoi: Prin noua lege a sănătăţii vrem să introducem taxă pe fast food şi pe berea cu alcool

    “Prin noua lege încercăm introducerea taxei pe produsele nesănătoase tip fast food care aduc prejudicii sănătăţii şi, de asemenea, pe berea cu alcool”, a spus ministrul Sănătăţii.

    Vasile Cepoi a precizat însă că este vorba despre proiectul legii sănătăţii, aflat în curs de elaborare, iar aprobarea acestei propuneri este o decizie politică.

    “Există o morbiditate crescută pe anumite boli cauzate de alimentaţia nesănătoasă şi ar fi firesc ca aceste produse să fie suprataxate pentru a reduce consumul lor. De asemenea, berea este produs alcoolic şi, aşa cum celelalte produse alcoolice sunt suprataxate (taxa pe viciu), e firesc ca şi berea cu alcool să intre în această categorie”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fuia: Românii nu consumă miere din cauza mentalităţii şi preferă produsele fast-food

    “Astăzi copiii preferă să mănânce la fast food, sau produse care conţin mult zahăr şi cred că ar fi mult mai bine ca copiii noştri să consume în loc de zahăr produse din miere sau apicole. O să am o discuţie cu ministrul Sănătaţii pentru programul privind mierea în şcoli. Legea există de ceva timp, normele de aplicare nu au fost emise şi o să vedem din ce motive”, a spus Fuia. El a afirmat că atunci când nu va mai fi ministru se va apuca, probabil, de apicultură. Ministrul a adăugat că în luna mai va vizita România o delegaţie de oameni de afaceri din China şi unul dintre domeniile de interes pentru ei îl reprezintă apicultura, respectiv importul de miere din România.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Subway a deschis primul magazin din România. Câte unităţi vrea să deţină fast food-ul la noi în ţară în patru ani

    Până la finele anului vor fi inaugurate alte două unităţi, una în complexul Palas din Iaşi, iar cealaltă în Iulius Mall Cluj.

    Franciza costă 7.500 de euro pe lună, iar partenerii Subway vor plăti, totodată, o sumă reprezentând 8% din afaceri pentru fondul de franciză şi 4,5% din vânzări pentru fondul de publicitate.

    Unitatea din Piaţa Victoria are o suprafaţă de 150 de metri pătraţi şi 42 de locuri la masă.

    Restaurantul are zece angajaţi, numărul salariaţilor urmând să fie suplimentat cu cinci persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro