BusinessMagazin

Tag: farma

  • Opinie Dragoş Damian: Nimeni nu se bucură de creşterea pieţei farma şi nici nu crede în aceasta

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Excepţia care arată o creştere a pieţei de medicamente cu 5,7% în trimestrul 2 din 2014 – conform analizelor companiei Cegedim – este în totalitate urmarea aşa-zisului efect de bază, în condiţiile în care trimestrul corespunzător din 2013 a fost foarte contractat, datorită îngrijorării jucătorilor din piaţă ca urmare a aplicării reformelor anunţate de instituţiile statului.

    Tendinţa de scădere a vânzărilor de medicamente se menţine, prognozele rămânând de -1% în valoare şi -2% în volume şi zile de tratament – aceştia din urmă fiind indicatorii corecţi ai accesului populaţiei la medicamente.

    Mai mult, în condiţiile în care exportul paralel se menţine la cote înalte iar mecanismele de fraudă nu au fost nu au fost cu totul annihilate, experţii consideră că cifrele date publicităţii nu reflectă consumul real, ci unul cu cel puţin 10% mai mare decât în fapt.

    În condiţiile în care piaţa a crescut cu numai 2% în semestrul 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, taxa clawback aplicată producătorilor de medicamente a crescut cu peste 40% (în valoare absolută a coeficientului de deficit, de la 14,5% în S1 2013 la 20% în S1 2014). Această evoluţie este dovada izbitoare că întregul consum de medicamente peste o finanţare echivalentă anului 2010 este imputat producătorilor. Asta se întâmplă în condiţiile în care încasarea banilor pe medicamente, la nivel de producător, se menţine la peste 200 de zile, în contradictţie cu afirmaţiile autorităţilor care arată că plăţile se fac în 90 de zile.

    Producătorii de medicamente generice sunt obligaţi să finanţeze includerea de medicamente noi pe listă, să plătească taxa clawback pentru canalele de distribuţie şi, în din ce în ce mai multe cazuri, să plătească o “taxă de raft” pentru a avea acces pe anumite canale comerciale.

    Acestea sunt motivele pentru care în ultimii ani au dispărut peste 1.300 de medicamente ieftine din piaţă iar pacienţii şi statul sunt obligeţi să plătească pentru medicamente mai scumpe în lipsa unor variante ieftine.

    Astfel, în absenţa voinţei politice de aplicare a unor măsuri discutate atât cu instituţiile statului cât şi cu organismele internaţionale care să corecteze reglementarile toxice din sistem, prognozele pentru S2 din 2014 şi pentru 2015 rămân rezervate şi indică o descreştere cu 1% până la 3%.

    În plus, prognoza pentru taxa clawback, în lipsa introducerii unei formule diferenţiate şi odată cu includerea de medicamente noi pe listă fără o suplimentare a bugetelor, este de creştere până la 24% în trimestrul 4 – efectul fiind resimţit în cele din urmă de milioanele de pacienţi cronici prin dispariţia în continuare a medicamentelor ieftine, ei trebuind să plătească o contribuţie personală mai mare pentru a cumpăra medicamente mai scumpe.

    Pentru producătorii de medicamente lipsa acestor măsuri de corecţie înseamnă amânarea investiţiilor, scoaterea din portofoliu a produselor nerentabile şi scăderea competitivităţii în ansamblu.

    România îşi agreavează riscul de a rămâne doar un importator şi nu un producător de medicamente. Şi să continue să rămână pe o balanţă comercial negativă în condiţiile în care medicamentele crează circa 15% din deficitul comercial.

  • Giganţii din farma pierd: sunt la mai puţin de jumătate din piaţă

     Cele mai mari zece companii de pe piaţa farmaceutică locală au ajuns să aibă mai puţin de jumătate din vânzările totale, nivel pe care nu l-au mai experimentat în ultimii zece ani, giganţii din farma piezând teren în faţa jucătorilor de talie mică şi care vin tare din spate.

    Astfel, cele mai mari zece corporaţii au o cotă de piaţă cumulată de 48,8%, arată cel mai recent raport al firmei de analiză şi cercetare de piaţă Cegedim România. Doar în 2004, marii jucători mai coborâseră sub 50%.

    „Pentru anul 2015 estimăm o creştere modestă a pieţei, de 1,8% în lei“, a spus Petru Crăciun, directorul general al Cege­dim România.

    În ultimii patru ani, cei zece au pierdut 10 procente din vânzările de medicamente, iar cei care au avut de câştigat au fost companiile mici, specializate pe nişe medicale, tendinţă care se manifestă şi la nivel mondial.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    75,3 mld. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 31 martie, în scădere cu 2,1% faţă de 31 dec. 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 17,9 mld. euro, în scădere cu 6,4%

    570 mil. euro
    investiţiile directe străine în T1, cu 30,1% mai mari decât în T1 2013, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 514 mil. euro, iar creditele intragrup 56 mil. euro

    5.929
    numărul de proceduri noi de insolvenţă deschise în T1, în scădere cu cca 14% faţă de acelaşi trimestru din 2013, conform Coface

    1,6%
    rata anuală a inflaţiei în Austria şi România în aprilie, cele mai mari pe ansamblul UE, urmate de cele din Finlanda (1,3%) şi Germania (1,1%)

    0,2%
    cu atât a scăzut producţia industrială din UE în luna martie faţă de luna precedentă, după ce crescuse în lunile anterioare cu 0,1% şi respectiv 0,3%, iar comparativ cu martie 2013 a încetinit la un ritm de 0,5% faţă de 2,2% în luna anterioară

     

     

  • Anotimpul marilor tranzacţii: ciment şi farma

    Producătorii de ciment Lafarge din Franţa şi Holcim din Elveţia au anunţat că vor fuziona, creând cel mai mare conglomerat din lume în domeniul materialelor de construcţie, cu afaceri anuale de 43 mld. dolari, o capitalizare de piaţă estimată la 50 mld. dolari şi operaţiuni în întreaga lume, de la Germania şi Franţa la Brazilia şi India. Grupul care va rezulta ar trebui să renunţe, potrivit estimărilor Deutsche Bank, la o mare parte din active în mai multe ţări pentru a se alinia legilor concurenţei.

    Fuziunea, care trebuie aprobată de adunarea extraordinară a acţionarilor Holcim, de Comisia Europeană şi de autorităţile pentru concurenţă din statele unde noul grup are operaţiuni, ar impune vânzarea unor unităţi de producţie din Franţa, Canada, Ecuador, Serbia, România, Ungaria, Maroc şi Filipine, pentru a aduce cotele de piaţă sub pragul de 40%, nivel satisfăcător pentru autorităţi. Cumulat, cele două grupuri au înregistrat în 2012 vânzări de peste 440 mil. euro în România.

    Sun Pharmaceutical Industries, compania farmaceutică cu cea mai mare capitalizare de pe bursa din India, a anunţat că va prelua producătorul de medicamente Ranbaxy Laboratories, prezent şi în România, printr-un schimb de acţiuni în valoare de 3,2 mld. dolari. Achiziţia Ranbaxy ar oferi Sun Pharmaceutical control asupra gamei de produse generice a rivalului său şi ar ajuta compania indiană să se extindă pe pieţele emergente, inclusiv Brazilia şi Rusia.

    Ranbaxy Laboratories a preluat în luna martie 2006, de la fondul de investiţii Advent International, un pachet de acţiuni reprezentând 96,7% din acţiunile Terapia Cluj-Napoca, pentru 324 mil. dolari. Fabrica din Cluj-Napoca produce 200 de tipuri de medicamente orale şi injectabile.

  • Producătorii farma vor renunţa la investiţii în acest an din cauza creşterii taxei clawback

     “Subfinanţarea din sistemul de sănătate a ajuns la un nivel nesustenabil, producătorii de medicamente nu mai pot susţine din singuri, prin plata taxei clawback, deficitul de finanţare. Nivelul taxei clawback în trimestrul patru a ajuns la un nivel de 20% din vânzările producătorilor de medicamente, asta înseamnă că plătim, pe lângă cota unică de 16%, încă de 20% din cifra de afaceri.

    Discutăm despre o supraimpozitare, undeva la 40%. Vom fi nevoiţi să oprim toate investiţiile în anul 2014 până ce se va găsi o soluţie pentru această taxă clawback”, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian.

    El a arătat că în ultimul trimestru al anului trecut taxa clawback a crescut cu 30% faţă de trimestrul anterior, sumă pe care producătorii nu şi-au bugetat-o.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii farmaceutici propun actualizarea bianuală a listei de compensate şi revizuirea clawback

    Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG) au prezentat reprezentanţilor Fondului Monetar International (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România, care au fost deja propuse Guvernului României.

    “Încercăm să convingem atât autorităţle, cât şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale că e nevoie de măsuri imediate pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor şi pentru un mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică, care să permită continuarea investiţiilor în capacităţile de producţie locale şi în dezvoltarea unui sistem de sănătate modern”, a declarat preşedintele APMGR, Dragoş Damian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creştere cu 6% a vânzărilor Grupului Roche în primele 9 luni ale anului

    Severin Schwan, CEO al Roche, a declarat cu privire la rezultatele companiei în primele trei trimestre: “Cererea pentru produsele oferite de ambele noastre divizii rămâne în continuare ridicată. Ne vom îndeplini obiectivele asumate pentru acest an. Sunt încântat de rezultatele deosebite ale noilor noastre medicamente oncologice, care au îmbunătăţit semnificativ supravieţuirea bolnavilor cu forme agresive de cancer.”

    Vânzarile Diviziei de Farmaceutice a Roche au crescut cu 7% în primele 9 luni ale anului 2013, ajungând  la 27.2 miliarde de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat în special produselor din portofoliul de oncologie, dar şi perfomanţelor înregistrate de medicamentele destinate tratamentului poliartritei reumatoide.

    Linia de cercetare şi dezvoltare a Roche include în acest moment 65 de noi molecule, două treimi dintre acestea urmând a fi însoţite de teste companion de diagnostic, ceea ce întăreşte poziţia companiei în domeniul medicinei personalizate.

  • Radiografia sistemului de sănătate, la “ZF Pharma&Health Summit’13”

     Dezbaterile vor avea loc la World Trade Center Bucureşti şi vor începe la ora 9.00, atât în 23, cât şi în 24 septembrie.

    Anul 2013 este un an fierbinte în sistemul sanitar românesc: prescripţia electronică a devenit obligatorie, la ieşirea din spital a fost introdusă coplata, iar spitalele sunt plătite după noi criterii. Pacienţii, din ce în ce mai nemultumiţi, fie merg către mediul privat, fie aleg să se trateze în străinătate. În sistemul privat însă, pentru prima dată după mai mulţi ani de extindere neîntreruptă, operatorii au pus frână expansiunii şi aşteaptă noile modificări astfel încât să-şi poată creiona strategia pentru perioada următoare. “Când va ajunge România să ofere în spitale standarde similare cu cele din Austria sau Turcia şi ce schimbări vor mai avea loc în sistemul de sănătate?” este întrebarea care stă la baza discuţiilor din cele două zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt medicii care primesc milioane de euro de la companiile farmaceutice

    “ZECE OAMENI CONDUC DIABETUL ROMÂNESC”, spune Andrei Foişor, managerul din fruntea diviziei Roche Diabetes Care, care dezvoltă sistemele de automonitorizare a glicemiei şi este lider mondial în servicii destinate managementului diabetului. În specialitatea în care lucrează Foişor activează doar 500 de medici, iar cei zece lideri de opinie sunt decisivi în recunoaşterea eficienţei produselor şi stabilirea lor ca ţinte de tratament. „Clienţii principali sunt medici, spitale şi farmacii, dar cei mai importanţi sunt domnii profesori, ei sunt şefii de trib, autorităţile în domeniu. Asta e cheia ca să intri cu produsul pe piaţă şi să rezişti o perioadă de timp”, explică Foişor, care menţionează că e important şi ca produsul să fie bun, dar şi „să ştii să îl povesteşti”. Oficialul Roche România spune că sunt frecvente cazurile în care produse foarte bune nu au fost promovate „cum trebuie” şi care, din acest motiv, au rămas în obscuritate.

    POTRIVIT INFORMAŢIILOR DIN PIAŢĂ, numărul liderilor de opinie în comunitatea medicală ar ajunge la circa 300. Executivii consultaţi de Business Magazin susţin, sub protecţia anonimatului, că vârfurile se împart în trei categorii: 60% dintre ei sunt urmaţi de restul medicilor pentru că sunt bine pregătiţi şi au dobândit respectul comunităţii; alţi 20% reuşesc să îi ţină sub control pe colegii de breaslă prin metode administrative, precum subordonarea ierarhică; ceilalţi şi-au pierdut credibilitatea pentru că se cunoaşte faptul că sunt manipulabili şi compromişi din punct de vedere al imaginii publice.

    Aşadar, din cei circa 300 de şefi de asociaţii profesionale şi comunităţi medicale ar rămâne cam jumătate, halate albe în cabinele cărora trebuie să intri pentru ca produsul tău să fie prescris şi apoi vândut. „Vorba care descrie relaţia reprezentantului cu medicul vine din industria bunurilor de larg consum: «Dacă e nevoie, îi duci şi îi iei copilul de la şcoală»”, spun sursele citate. În România există circa 4-5.000 de reprezentanţi medicali, însă numărul celor care sunt cu adevărat buni şi pot deschide oricând uşa oricărui profesor este de doar câteva sute. Relaţia lor este similară unui serviciu de private-banking: se întâlnesc ori de câte ori e nevoie, se sună frecvent şi pot chiar lega prietenii. „Relaţia celor două părţi nu este foarte transparentă. Tocmai de aceea se decredibilizează întreg angrenajul în momentul în care încep să circule zvonuri că doctorul X e al companiei Y.”

    De ce e important să fii aproape de medicii de top? Şefii asociaţilor sunt cei care stabilesc protocoalele terapeutice pentru diverse afecţiuni, iar acestea se răspândesc rapid la doctorii din teritoriu şi se transformă în regulă de prescriere. În plus, dacă liderul de opinie nu aude de produsul lansat de o companie, poate să nu îl menţioneze sau chiar să îl critice la conferinţele la care participă.

    IN ULTIMII ANI, industria a adoptat propriile coduri de etică, menite să credibilizeze companiile în faţa mass-media şi publicului larg. „Profesioniştilor din domeniul sanitar nu li se pot oferi sau promite niciun cadou, avantaj pecuniar sau beneficiu în natură, ca stimulent pentru a prescrie, achiziţiona, furniza, vinde sau administra un produs medicamentos„, se arată în codul de etică al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente, adoptat în 2006, din care fac parte circa 30 de companii, cele mai importante de pe piaţa locală. În plus, se stipulează că nu trebuie oferite sau furnizate plăţi în bani sau în echivalenţi ai banilor.

    Totuşi, sume importante sunt alocate pentru confortul halatelor albe. Cazarea nu trebuie să coste mai mult de 675 de lei pe noapte, limita pentru mâncarea zilnică este de 300 de lei, iar onorariile pentru participarea la conferinţe se opresc la 500 de euro. Medicii mai pot primi un sprijin de 500 de euro pentru cărţile la care lucrează, dar şi echipament medical sau tehnic de uz general sau pentru renovări şi adaptări ale spaţiilor de spital şi pot încheia contracte de training sau alte tipuri de contracte de consultanţă cu companiile farmaceutice pentru programe educaţionale interne.

     

  • Noii acţionari americani orientează Labormed către export

    Grupul farmaceutic american Alvogen, care a preluat anul trecut compania locală Labormed într-o tranzacţie complicată – cu băncile creditoare la uşă şi fără reacţii oficiale din partea acţionarului Advent –  şi-a stabilit ca prioritate reducerea dependenţei Labormed de piaţa românească şi orientarea companiei către export.

    „Vom continua să introducem produse noi în fabricaţie în ariile terapeutice (…) cardiovascular, sistem nervos central, OTC-uri“, a spus Laurenţiu Scheuşan, vicepreşedinte executiv de marketing şi vânzări din Europa Centrală şi de Est al Alvogen.

    Grupul american a anunţat că fabrica Labormed va constitui baza de produţie, cercetare şi dezvoltare, vânzări şi marketing pentru această regiune. Alvogen este o companie care acum îşi clădeşte prezenţa în regiune şi în Europa şi este interesată de extinderea prin achiziţii.

    Potrivit datelor companiei de analiză şi studii de piaţă Cegedim România, Labormed s-a aflat în 2012 pe locul 18 în topul celor mai mari jucători din industria farma, cu vânzări de 226 mil. lei (50 mil. euro) şi o cotă de piaţă de 1,9%.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro