BusinessMagazin

Tag: falsificare

  • Zuckerberg, implicat într-un scandal uriaş: ruşii s-ar fi FOLOSIT de Facebook pentru a-i spiona pe francezi

    Aproximativ 24 de conturi au fost create pentru supravegherea oficialilor campaniei lui Macron şi a altor apropiaţi ai acestuia, în timp ce el se afla în cursa pentru preşedinţie.

    Facebook a transmis în luna aprilie că a luat măsuri împotriva conturilor false ce răspândeau informaţii greşite despre alegerile franceze, dar efortul de infiltrare în reţelele de socializare ale oficialilor preşedintelui francez nu au fost anterior raportate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile unor fraţi din Japonia au vânzări de peste 46 de milioane de dolari din mâncarea falsă

    Cele două companii din industria alimentelor false, conduse de fraţii Iwasaki, au vânzări anuale de 46 de milioane de dolari şi fabrică patru cincimi din piaţa replicilor în materie de alimente, din Japonia. Iwasaki, directorul uneia dintre companii, susţine că nu au competitori, în contextul în care vânzările celei de-a doua firme din domeniu reprezintă o zecime din vânzările lor.

    Pentru a realiza replicile de alimente, designerii merg în restaurant pentru a vedea cum prepară şi aranjează bucătarii alimentele din farfurie, apoi se întorc cu o schiţă arhitecturală, după cum o numeşte Iwasaki, cu fotografii şi notiţe despre textură, culori şi consistenţă. În fabrică, fiecare parte din farfurie este individual formată pentru a crea un mulaj de silicon, în care este turnat PVC, apoi este băgat în cuptor şi pictat manual sau cu un aerograf. Aceste tehnici sunt folosite pentru a crea diverse alimente, de la jumătăţi de ouă fierte la boluri cu tăiţei. Apoi, ingredientele sunt asamblate pentru a fi expuse.

    Printre alimentele greu de reprodus se numără peştele crud.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • O tânara a deschis singurul supermarket din lume care vinde produse false. Nu i-a venit să creadă când a văzut ce succes are

    Ea a umplut o cameră în Manhattan cu mii de obiecte găsite într-un magazin de colţ american tipic, în care se găsesc de la cereale pentru micul dejun, până la produse din carne, mâncare congelată şi băuturi alcoolice. Toate acestea sunt artificiale, realizate manual şi acoperite cu vopsea. Şi, la fel ca în cazul unui magazin real, fiecare dintre aceste obiecte este de vânzare.
     
    În ultimii ani, Sparrow şi-a expus obiectele care le imită pe cele din realitate în galerii şi la târguri de artă din jurul lumii, printre care Art Basel, Scope Miamai şi New York Affordable Art Fair. 8 ‘Til Late este o completare a unei instalaţii de artă pe care a expus-o în Londra şi pe care a intitulat-o The Corner Shop (acesta se baza pe un concept similar, diferenţa fiind că produsele de acolo erau eurocentrice).
     
    Potrivit informaţiilor thisiscolossal.com, după lansarea proiectului, rânduri întregi de oameni aşteptau să intre în magazinul din Londra, iar toate obiectele din cadrul acestuia  au fost vândute. Potrivit site-ului sewyoursoul.co.uk, de unde pot fi cumpărate produsele artistei online, preţul pentru un baton de ciocolată fals porneste de la 25 de lire sterline, iar pentru un borcan de hot-dogs, poate ajunge la 45 de lire sterline.
     
     
     

  • O tânara a deschis singurul supermarket din lume care vinde produse false. Nu i-a venit să creadă când a văzut ce succes are

    Ea a umplut o cameră în Manhattan cu mii de obiecte găsite într-un magazin de colţ american tipic, în care se găsesc de la cereale pentru micul dejun, până la produse din carne, mâncare congelată şi băuturi alcoolice. Toate acestea sunt artificiale, realizate manual şi acoperite cu vopsea. Şi, la fel ca în cazul unui magazin real, fiecare dintre aceste obiecte este de vânzare.
     
    În ultimii ani, Sparrow şi-a expus obiectele care le imită pe cele din realitate în galerii şi la târguri de artă din jurul lumii, printre care Art Basel, Scope Miamai şi New York Affordable Art Fair. 8 ‘Til Late este o completare a unei instalaţii de artă pe care a expus-o în Londra şi pe care a intitulat-o The Corner Shop (acesta se baza pe un concept similar, diferenţa fiind că produsele de acolo erau eurocentrice).
     
    Potrivit informaţiilor thisiscolossal.com, după lansarea proiectului, rânduri întregi de oameni aşteptau să intre în magazinul din Londra, iar toate obiectele din cadrul acestuia  au fost vândute. Potrivit site-ului sewyoursoul.co.uk, de unde pot fi cumpărate produsele artistei online, preţul pentru un baton de ciocolată fals porneste de la 25 de lire sterline, iar pentru un borcan de hot-dogs, poate ajunge la 45 de lire sterline.
     
     
     

  • O tânara a deschis singurul supermarket din lume care vinde produse false. Nu i-a venit să creadă când a văzut ce succes are

    Ea a umplut o cameră în Manhattan cu mii de obiecte găsite într-un magazin de colţ american tipic, în care se găsesc de la cereale pentru micul dejun, până la produse din carne, mâncare congelată şi băuturi alcoolice. Toate acestea sunt artificiale, realizate manual şi acoperite cu vopsea. Şi, la fel ca în cazul unui magazin real, fiecare dintre aceste obiecte este de vânzare.
     
    În ultimii ani, Sparrow şi-a expus obiectele care le imită pe cele din realitate în galerii şi la târguri de artă din jurul lumii, printre care Art Basel, Scope Miamai şi New York Affordable Art Fair. 8 ‘Til Late este o completare a unei instalaţii de artă pe care a expus-o în Londra şi pe care a intitulat-o The Corner Shop (acesta se baza pe un concept similar, diferenţa fiind că produsele de acolo erau eurocentrice).
     
    Potrivit informaţiilor thisiscolossal.com, după lansarea proiectului, rânduri întregi de oameni aşteptau să intre în magazinul din Londra, iar toate obiectele din cadrul acestuia  au fost vândute. Potrivit site-ului sewyoursoul.co.uk, de unde pot fi cumpărate produsele artistei online, preţul pentru un baton de ciocolată fals porneste de la 25 de lire sterline, iar pentru un borcan de hot-dogs, poate ajunge la 45 de lire sterline.
     
     
     

  • Maşini de lux furate din state UE şi aduse în România.Gruparea, sprijinită de funcţionari RAR Timiş

    Şapte persoane sunt suspectate în acest caz de furt tăinuire, folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, înşelăciune, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, luare de mită, dare de mită, spălare de bani.

    “În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în ultimii ani s-a constituit şi a acţionat, la nivel transnaţional, un grup infracţional organizat, având drept scop furtul unor autovehicule de lux din Uniunea Europeană, în special din Italia, autovehicule care ulterior erau introduse în România prin punctele de trecere a frontierei din zona de vest, în acest scop fiind folosite la autoritatea vamală documente vamale de transport sau comerciale falsificate”, transmite DIICOT printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie dramatică în România: 2 din 5 copii nu înţeleg ce citesc

    Aşadar, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că aceştia au fost din ce în ce mai puţin dificili, iar din 1989 până în 2016 putem afirma că gradul de dificultate a subiectelor la Matematică s-a înjumătăţit (de la 8.33 la 4.27).   Pe de o parte, subiectele mai uşoare la matematică pot determina rezultate mai bune la examene şi percepţia  falsă că nivelul de pregătire al elevilor este unul ridicat. Pe de altă parte, rezultatele unor teste internaţionale precum PISA demonstrează faptul că analfabetismul funcţional este un fenomen ce poate apărea chiar şi în cazul elevilor ce au obţinut note „bune“ la diferite examene sau evaluări.

    „În acest context, e important ca elevii să înveţe cu adevărat bine pentru şcoală, fără să aibă notele şi calificativele drept indicatori principali ai pregătirii lor”, spun reprezentanţii Intuitex. 

  • Teoria RADICALĂ a unui reputat fizician de la Harvard despre apariţia oamenilor pe Pământ: ”A jucat un rolul crucial în a permite existenţa noastră”

    De exemplu, un astrofizician ar putea spune că componentele chimice ale corpului nostru au fost falsificate pentru prima dată în focurile nucleare ale stelelor. Pe de altă parte, un biolog evoluţionist s-ar putea uita la asemănările dintre ADN-ul nostru şi cel al altor primate şi să zică că am evoluat din maimuţe.
     
    Lisa Randall, un fizician de la Universitatea Harvard, are un răspuns diferit despre originea omenirii.
     

  • Cea mai importantă schimbare din ultimii ani privind motorul de căutare al Google

    Gigantul american îşi va schimba modul în care afişază căutările astfel încât “să ajute paginile cu conţinut de calitate să urce în clasamentul rezultatelor şi cele care propagă ştiri false să apară mai jos”, a anunţat un reprezentant al companiei pe blogul Google.

    Această schimbare vizează prevenirea unor probleme cum ar fi rezultatele legate de negarea/inexistenţa Holocaustului, care în decembrie 2016 apăreau foarte sus după căutare. Articolul cu pricina care nega existenţa Holocaustului apărea pe un site al unui neo-nazist. 

    Google a fost criticată în ultimele luni fiindca în rezultatele căutarii au figurat foarte sus articole ce promovau teorii ale conspiraţiei şi conţineau o multime de informaţii false. Motorul de căutare se bazează pe algoritmi care au fost îmbunătăţiţi  în ultimii ani, dar are probleme in a diferenţia ştirile de pe site-uri cu renume bun, faţă de cele de pe site-uri îndoielnice.

    Astfel Google a spus că a angajat o echipă de “evaluatori” să evalueze calitatea rezultatelor căutărilor şi a spus că şi-a adaptat algoritmul pentru a promova paginile cu reputaţie bună, cum ar fi surse de ştiri sau site-uri guvernamentale. De asemenea, noua funcţie va permite oamenilor să semnaleze conţinutul inexact, înşelător sau violent.

    Google a pornit în 2015 Digital News Initiative, un proiect menit să susţină publicaţiile şi jurnalismul de calitate. „Google şi publicaţiile media au multe lucruri în comun şi am pornit o discuţie despre cum putem coopera şi lucra împreună. Ne-am gândit cum am putea ajuta industria de ştiri pentru a face faţă tranziţiei către digital“, povesteşte Eero Korhonen, head of strategic relationships, news & publishers în regiunea EMEA al Google. În cadrul  proiectului s-a dezvoltat şi un fond de finanţare a proiectelor jurnalistice inovatoare. Astfel, compania s-a angajat să finanţeze industria media europeană cu 150 de milioane de euro, timp de trei ani.

    Eero Korhonen a venit în România odată cu lansarea celei de-a treia runde de finanţare a proiectelor jurnalistice. În cele două runde precedente, 252 de proiecte jurnalistice digitale din 27 de ţări au primit finanţare în valoare de 51 de milioane de euro. Din România, cinci  au primit finanţare în valoare de 1 milion de euro. „Banii nu sunt oferiţi toţi deodată, ci în tranşe, în funcţie de anumite obiective pe care le stabilim împreună. Vrem să reducem birocraţia la minimum, dar vrem să fim corecţi cu toată lumea”, spune Korhonen. În prima rundă au fost depuse 1.236 de proiecte din 25 de ţări, din care au fost finanţate 124 de proiecte.  În a doua rundă, numărul proiectelor a scăzut la 850, dar au fost mult mai multe proiecte ce ţineau de inovaţie în media; în contrast cu prima rundă, unde multe erau propuneri de subiecte de ştiri. „Rata de acceptare în prima rundă a fost de aproximativ 10%, iar în a doua, în jur de 15%. Prima rundă a fost un proces de învăţare atât pentru noi, cât şi pentru candidaţi. În a doua rundă am făcut lucrurile mai clare şi am primit mai puţine aplicaţii, dar pe subiect”, povesteşte Korhonen.

    Pentru a duce lupta împotriva ştirilor false şi pentru promovarea jurnalismului de calitate, Google implementează un sistem de etichetare a ştirilor false, numit Fact Check. Google va servi în deschiderea listei cu rezultate un panou Fact Checker, conţinând informaţii extrase din site-uri recunoscute pentru publicarea de informaţii verificate şi demascarea ştirilor false. Noua funcţie nu va elimina distribuirea ştirilor false şi jignitoare din Google. În schimb, compania încearcă să educe mai bine utilizatorii cu privire la sursele de informare pe pare le folosesc.

    De asemenea, Facebook a lansat recent o campanie de educare a publicului în identificarea ştirilor false, promovată în 14 ţări cu „scopul de a ajuta oamenii să aibă mai mult discernământ când este vorba de ştiri”. O mişcare în direcţia corectă, dar până când Facebook nu va înceta să recompenseze site-urile de ştiri false cu trafic, situaţia nu se va îmbunătăţi.