BusinessMagazin

Tag: expansiune

  • IKEA a anunţat deschiderea celui de al doilea magazin din Bucureşti. Când este prognozată deschiderea şi unde se va afla acesta

    IKEA South East Europe continuă expansiunea activităţilor de retail în România şi face noi paşi importanţi către deschiderea celui de-al doilea magazin din Bucureşti. Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru magazinul IKEA de pe Bulevardul Theodor Pallady, nr. 57, a fost aprobat de către Primăria Generală a Capitalei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Aflat în partea de est a Bucureştiului, pe Bulevardul Theodor Pallady, nr. 57, cel de-al doilea magazin IKEA din România va fi construit pe piloni, va avea o suprafaţă de aproximativ 37.000 de metri pătraţi şi va contribui la crearea a 300 de locuri de muncă, în urma unei investiţii de 80 de milioane de euro – reprezentând valoarea cumulată a terenului şi a construcţiei.

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune din România şi acest lucru se datorează eforturilor colegilor noştri din echipa de Property and Expansion. Mulţumim Primăriei Generale a Capitalei pentru o bună colaborare. Echipa Primăriei a dat dovadă de profesionalism şi s-a implicat într-un dialog funcţional şi benefic de ambele părţi în timpul procesului de aprobare al PUZ. Următorul pas este să depunem documentaţia pentru autorizaţia de construcţie şi, prin aceasta, să ajungem mai aproape de data de deschidere pe care ne-o dorim pentru al doilea magazin IKEA din România: finalul anului 2018,” a declarat Stefan Vanoverbeke, Country Retail Manager IKEA South-East Europe.

    Amplasarea viitorului magazin din Bulevardul Theodor Pallady va oferi atât consumatorilor, cât şi IKEA, posibilitatea de a reduce emisiile de dioxid de carbon generate de transport, prin accesul la mijloace de transport în comun (tramvai, metrou şi autobuz), precum şi acces la autostradă şi la şoseaua de centură pentru camioanele care vor transporta produsele IKEA. Obiectivul companiei este să folosească 100% energie regenerabilă în noul magazin: cu sisteme de energie geotermală şi panouri solare integrate în construcţie. Mai mult, vor fi instalate staţii de încărcare pentru maşini electrice, vor fi disponibile metode de administrare pentru toate tipurile de deşeuri, iar suprafaţa de spaţiu verde din totalul terenului va fi de 30%, în conformitate cu cerinţele legale.

    „Ne bucurăm să vedem progresul din ţară în multe aspecte sociale şi economice de când IKEA a deschis primul magazin din România, acum 10 ani, şi abia aşteptăm să facem parte din această evoluţie pe termen lung. România este ţara cu cel mai mare potenţial de dezvoltare din regiunea de Sud-Est a Europei şi facem noi paşi în procesul de expansiune în toată ţara, nu numai în Bucureşti. Plănuim să atingem un număr total de 9 magazine – cel mai mare număr de magazine din ţările din regiunea de sud-est – cu o investiţie totală de peste 500 de milioane de euro. Oamenii sunt foarte importanţi pentru noi şi cea mai frumoasă parte este faptul că vom crea 3.000 de locuri de muncă în România,” a adăugat Stefan Vanoverbeke.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group.

    Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.

  • După 20 de ani fondatorul Otter Distribution e pregătit să lanseze primul brand de încălţăminte peste graniţe

    Filip Schwartz, fondatorul grupului Otter Distribution, ajuns la o reţea de 64 de magazine şi afaceri de 30 de milioane de euro, este pregătit să facă pasul peste graniţe, după 20 de ani de la lansarea afacerii în România. Cehia este prima ţintă.

    „Suntem extrem de aproape de a deschide primul magazin din Cehia şi demersurile sunt avansate şi în privinţa unei inaugurări. Plănuim ca în 2017 să deschidem până la trei spaţii în Cehia şi Slovacia. Probabil primul magazin se va deschide în Cehia în primăvara anului viitor”, afirmă Schwartz. El adaugă că deşi populaţia din Cehia este mai puţin numeroasă decât în România, puterea lor de cumpărare este mai ridicată; concurenţa şi costurile de operare sunt la fel de mari. „Este o piaţă foarte competitivă, dominată de firmele din Austria, Germania şi Polonia din domeniul retailului de încălţăminte. Au jumătate din populaţia României, dar un lucru foarte important este că au un turism foarte puternic, mai cu seamă în Praga şi Brno”.

    În România grupul are 64 de magazine sub mai multe formate şi branduri (Otter, Salamander, Tezyo, Aldo şi Clarks), iar fondatorul se aşteaptă ca anul acesta afacerile să ajungă la 30 milioane de euro, în creştere faţă de 2015, când vânzările s-au plasat la circa 26,5 milioane de euro. Grupul Otter încheie podiumul jucătorilor de pe piaţa de încălţăminte, după Deichmann şi CCC, în funcţie de cifra de afaceri; în segmentul de preţuri peste medie, are cele mai mari vânzări. Pe piaţa locală compania are trei concepte de magazine multibrand – Otter, Salamander şi Tezyo, intrat în portofoliu în urmă cu zece luni, dar care a ajuns deja numărul trei ca pondere la cifra de afacere – şi două de monobrand – Aldo şi Clarks.

    Grupul are o reţea de şapte magazine Tezyo în ţară, la care antreprenorul vrea să adauge încă alte cinci în prima parte a anului viitor, dintre care unul va fi deschis în Cluj, altul la Braşov şi restul în alte trei oraşe. „Am decis să lansăm Tezyo deoarece credem că piaţa cere un concept fresh multibrand autohton, ce se adresează clientelei Otter cât şi clientelei mai tinere, cu un design nou şi cu un mix de brand (deopotrivă mărci existente în portofoliu dar şi altele noi)”, a motivat Filip Schwartz decizia de a deschide Tezyo. Potrivit lui, investiţia în noile magazine s-a ridicat la o medie de 600 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa medie a spaţiilor este de 160 mp, cu tot cu depozit; astfel, suma medie de investiţie se plasează la aproape 100.000 de euro. Magazinele Tezyo au pe rafturi mărci precum Camper, UGG, Liu Jo şi din primăvară vor avea şi încălţări din gama Hugo Boss.

    Antreprenorul afirmă că rezultatele înregistrate de magazinele Tezyo sunt în linie cu aşteptările, într-o piaţă de încălţăminte a cărei valoare nu o poate estima dar care „este într-o uşoară creştere; piaţa shop-to-shop se află în stagnare sau chiar uşoară scădere, deoarece s-au deschis foarte multe centre comerciale în ultimii doi ani de zile”. Românii preferă să-şi cumpere încălţăminte mai cu seamă din malluri şi din online şi mai puţin din magazinele stradale, deşi Schwartz spune că „există unele oraşe – ca Sibiu, Braşov, Oradea – unde, datorită dezvoltării turismului, mizăm pe magazine stradale”. La capitolul consum, Bucureştiul a dominat ferm ani în şir, din prisma puterii de cumpărare, mai ridicată decât în provinvie, dar fenomenul are acum o sumedenie de nuanţe. „Prin 2005-2006, din 20 de magazine, cele mai mari vânzări se realizau în ceşe zece din Bucureşti. Acum există un mix între Bucureşti şi oraşe din provincie, ceea este bine pentru o economie sănătoasă”, adaugă omul de afaceri, care are 46 de ani şi este născut în capitala României.

    În acest moment, Otter Distribution are magazine în toate oraşele de peste 100.000 de locuitori „în afară de Buzău, dar la care ne uităm”. Compania are în total 64 de magazine, dintre care 26 sub brandul Otter (pentru luna decembrie este planificată o nouă deschidere, la Oradea), şapte unităţi sunt Tezyo, trei Clarks, 17 Salamander, opt Aldo şi trei sunt outleturi.

    Şeful Otter Distribution nu crede că vânzarea de încălţăminte se poate realiza doar în mediul virtual şi mizează pe o strategie care vizează un sistem omnichannel, „o îmbinare dintre online şi offline”. Vede însă magazinul virtual ca pe o forţă importantă în vânzarea de produse, care a ajus să însemne acum 7,5% din cifra de afacere a companiei şi prognozele vizează atingerea pragului de 10% anul viitor, „deorece ne bazăm şi pe magazinul online pe care tocmai l-am lansat pentru Tezyo”.

    În 2008, antreprenorul a încercat să-şi diversifice afacerile, extinzându-se spre vânzarea de haine, însă debutul crizei l-a determinat să renunţe la această idee. Despre acel moment, Filip Schwartz povesteşte că a fost nevoit să ia o serie de măsuri drastice şi să găsească soluţii din punct de vedere al cashflow-ului. „Am închis în 2009 toate afacerile care nu erau direct legate de zona noastră principală de business şi am optimizat afacerea închizând anumite magazine”, afirmă antreprenorul, căruia nu i s-a părut potrivită nici soluţia de a închide toate magazinele şi nici aceea de a aştepta să treacă vremurile grele. „Am închis anul 2008 cu vânzări sub 20 de milioane de euro. În anii următori am avut scăderi de vânzări, dar am fost profitabili, cu excepţia rezultatelor din 2009″, afirmă Schwartz. Cum economia s-a întors iar la creşteri, iar consumul este principalul motor Filip Schwartz mizează pe creşterea afacerii. „Ne concentrăm pe extinderea businessului principal, pe zona de încălţăminte, pe zona de online – iar ţinta noastră este ca acest canal să ajungă în cinci ani la 15% din cifra de afaceri. Extinderea businessului la nivel regional şi la optimizarea afacerii în ţară”, enumeră antreprenorul planurile sale de viitor.

    Mai mult, spune că nu are de gând să aducă alte branduri în franciză, considerând că acoperă toată clientela vizată de produsele încadrate pe segmente de preţ medium şi medium-high; zona mass-market nu este de interes pentru Filip Schwartz. Grupul Otter a terminat anul trecut cu afaceri de 120 de milioane de lei şi şi-a bugetat pentru 2016 un plus de 16‑17%, pânp la nivelul de 30 milioane de euro; plusurile aşteptate se bazează pe de o parte pe creşterea consumului şi dar şi pe expansiunea reţelei. Structura afacerii a rămas aceeaşi: distribuţia are o pondere de 23%, iar retailul contribuie cu 77%. Compania se ocupă şi de distribuţia unor branduri precum Ara sau Otter către mici comercianţi independenţi.

  • Mega Image ajunge la 500 de magazine şi lansează o campanie promoţională

    Retailerul Mega Image, aflat într-o continuă expansiune, ajunge 500 de magazine, motiv pentru care va sărbători printr-o campanie promoţională desfăşurată în luna noiembrie, în toate magazinele sale.

    „Cele 500 de magazine reprezintă un moment de referinţă în dezvoltarea companiei noastre, în această continuă expansiune care ne-a transformat într-o echipă solidă şi competitivă şi ne-a poziţionat în topul retailului modern. Este ceea ce ne confirmă cel mai bine în acest moment drept cel mai mare lanţ de supermarketuri din România. Şi, nu în ultimul rând, este dovada a tot ceea ce facem pentru clienţii noştri, să le asigurăm produse proaspete în fiecare zi, să le aducem noutăţi şi să le fim astfel sursă de inspiraţie”, a declarat Vassilis Stavrou, General Manager al Mega Image România.

    Pe lângă deschiderile de noi magazine din ultimul an, Mega Image a avut proiecte precum: dezvoltarea conceptelor speciale de magazine (Wine Gallery, Equilibrium, concept store Baneasa), dezvoltarea şi lansarea mărcilor proprii (Gusturi Româneşti, Mega Apetit), campaniile de loializare (vivo I Villeroy & Boch, SuperFlizz) şi alături de serviciile special create pentru consumatori, în magazine (echipele “Red Team” de consultanţi la raft). 

  • IKEA deschide încă patru magazine în România. Unde se vor afla acestea

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est.  Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.

    Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.

    Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.

     

     

  • IKEA deschide încă patru magazine în România. Unde se vor afla acestea

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est.  Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.

    Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.

    Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.

     

     

  • Economia britanică a crescut peste aşteptări

    Economia britanică a crescut mai rapid decât estimau analiştii în trimestrul al treilea, sectorul serviciilor reuşind să asigure rezistenţă în faţa unei prăbuşiri după votul pentru Brexit, scrie Bloomberg.

    Expansiunea de 0,5% a fost peste estimările de 0,3% făcute de analişti. Sectorul serviciilor a crescut cu 0,8%, depăşind declinurile din construcţii şi producţie.

    “Nu sunt încă dovezi ale unui impact imediat al votului pentru Brexit. Economia creşte într-un rimt similiar cu cel din 2015”, a spus Joe Grice, economistul şef al Oficiului Naţional de Statistică.

    Expansiunea, deşi mai înceată decât creşterea de 0,7% din trimestrul al doilea, a marcat al 15 -lea trimestru consecutiv de creşteri.

    Numai trei din 50 de economişti au reuşit să estimeze corect ritmul creşterii, majoritatea estimând un ritm mai încet.

  • Crizele de după criză

    Cred sincer că trăitul în realitatea românească aduce oricărui analist politic şi economic serios un plus de luciditate, iar cartea profesorului Paul Dobrescu „Crizele de după criză“ nu face decât să confirme aceasta. Dezvoltarea, spune profesorul de la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din SNSPA, va deveni obiectivul detaşat al perioadei postcriză, dar nu se poate baza nici pe globalizare şi nici pe corporaţii.

    Dezvoltarea va deveni principala unitate de măsură a unei bune guvernări şi va da seama de vrednicia statului. Aceasta într-o perioadă în care indisciplina geopolitică este caracteristica vieţii planetei, în care nimeni nu este prea puternic pentru a domina şi nimeni nu este prea slab pentru a se lăsa dominat. Regăsim în „Crizele de după criză“ toate marile teme ale momentului – inegalitatea care se accentuează, ascensiunea ţărilor emergente, expansiunea chineză, jocurile graniţelor şi lipsa de viziune a liderilor politici.

    Unele date sunt în măsură să dea fiori: în ultimii 26 de ani au fost privatizate 7.500 de întreprinderi de stat, pentru care s-au încasat 7 miliarde de euro. Fără cele 2,3 miliarde de euro încasate pentru BCR, reiese un preţ mediu de 667.000 de euro pentru o întreprindere de stat, adică preţul pe care îl obţii pe o casă mai acătării. Este doar un exemplu din taboul actual al unei Românii aflate într-o poziţie ambiguă, vasal-concurenţială, cu o Europă ce încearcă să iasă din stagnare, cu o Asie în plină expansiune economică şi cu o Americă care încearcă să îşi păstreze poziţia de lider al lumii.

    „Greşeala mare a acestei perioade de peste 26 de ani este că nu s-a ţinut cont de nicio lecţie mai importantă a geopoliticii. În primul rând nu s-a construit din interior… Nu a construit o politică externă coerentă de bună vecinătate… Harta spaţiului politic românesc pare brăzdată doar de trasee individuale, de soluţii individuale. Aceasta este principala prăbuşire: prăbuşirea încrederii, care erodează pe zi ce trece valorile supreme ale unei comunităţi naţionale: sentimentul apartenenţei şi nevoia de identitate“. Musai de citit!

     

  • Brandul italian Motivi investeşte 140.000 de euro într-un magazin în ParkLake

    Brandul italian de îmbrăcăminte Motivi, parte a retailerului de modă Miroglio Fashion SRL, Italia, a deschis un nou magazin în Bucureşti, în incinta mall-ului ParkLake, întregindu-şi reţeaua de 18 locaţii deţinute în acest moment, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Noul magazin s-a deschis în urma unei investiţii de aproximativ 140.000 euro. 

    „România este una dintre ţările în care ne dorim să ne consolidăm poziţia. Interesul pentru modă al româncelor este mult asemănător cu cel din Italia, motiv pentru care ne-am intensificat expansiunea şi urmărim inaugurarea de noi destinaţii de shopping în România. Prin noua deschidere ajungem la un număr de 18 magazine şi urmează să ne completăm activitatea de business prin lansarea unui magazin online, urmărind să îmbunătăţim experienţa de shopping şi să fim cât mai aproape de consumatori răspunzând nevoilor lor”, a declarat Luigi Ferraro, International development Manager şi Retail Manager Miroglio Fashion SRL, Italia.  

    În prezent, brandul are 18 magazine în ţară, dintre care 16 proprietate şi 2 francize  (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Suceava, Bacău, Arad, Ploieşti, Piteşti, Târgu-Mureş), şi urmează să se extindă prin deschiderea unor magazine noi sau prin relocări, punând accentul pe îmbunătăţirea vizibilităţii şi experienţei clientului.

    Pe lângă aceste acţiuni, Miroglio Fashion are în plan creşterea numărului de locaţii în sistem de franciză, ca parte a procesului de expansiune în România şi de consolidarea poziţiei sale în regiune prin redeschiderea magazinului din Bulgaria şi prin introducerea unor noi brand-uri în magazinul MOTIVI din Republica Moldova (Chişinău). 

    Lanţul de magazine de îmbrăcăminte MOTIVI deţine peste 400 de unităţi în 32 de ţări şi a fost creat în 1993 ca un brand de modă dezvoltat sub conceptul de fast fashion. MOTIVI reprezintă stilul şi designul italian, pasiunea pentru modă şi dorinţa de a inova, de a da tonul celor mai importante tendinţe din fashion. Brandul MOTIVI face parte din Miroglio Fashion, unul dintre cei mai importanţi retaileri de fashion din Italia. Miroglio a pornit în 1884 ca magazin de textile în oraşul Alba din nordul Italiei, iar, în prezent, compania a crescut la o reţea de 1.300 de magazine monobrand în întreaga Europa, dar şi în celelalte continente.

     

  • Cum vrea o companie din România să ajungă la un miliard de dolari

    Cu un aer relaxat, cu mânecile suflecate până după cot şi statură atletică, Bob van Dijk începe conferinţa de presă printr-o prezentare a companiei; când ajunge la argumentele pentru care consideră piaţa locală bună pentru Naspers, Iulian Stanciu, aşezat pe scaun, se lasă în faţă ascultând cu atenţie ce are de spus olandezul

    „România este o piaţă-cheie pentru Naspers, iar comerţul online este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creştere din regiune în următorii ani. Business românesc, lider în e-commerce, creat şi condus de o echipă talentată şi dedicată, eMAG este în poziţia ideală să beneficieze de această creştere. Ne bucură faptul că putem susţine aceste planuri“, afirmă Bob van Dijk, CEO al fondului de investiţii Naspers. Acesta a precizat că rata anuală compusă de creştere (care măsoară rata anuală de recuperare a unei investiţii) a ecommerce-ului din România este evaluată de Naspers la 30% şi la 15% pe tot retailul şi că ţara noastră are şanse să devină un hub regional. „Nouă ne place să lucrăm cu antreprenori locali talentaţi care ştiu piaţa, nu vrem să fim în faţă, ci ne place să investim. România are potenţial să devină un hub regional; de fapt se află pe locul 4-5 în topul ţărilor din portofoliul nostru ca return on invested capital“, declară Van Dijk.

    Retailerul român ar putea deveni primul unicorn (companie evaluată la peste 1 miliard de dolari) de pe plan local, iar şeful Nasper este de acord, precizând pentru Ziarul Financiar că „echipa din România mai are de lucru pentru a atinge acest prag, dar compania se află pe această traiectorie“. Iulian Stanciu a avut de spus în cadrul conferinţei că anul viitor valoarea vânzărilor realizate va atinge 1 miliard de dolari, şi estimează că în 2018 eMAG va ajunge la o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari.

    Până la acest prag, eMAG a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 1,95 miliarde de lei în toate ţările unde are activităţi (România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia), cu 56% mai mare faţă de anul precedent. Extinderea regională a fost motorul principal al dezvoltării şi a beneficiat de jumătate din totalul investiţiilor din 2015, care s-au ridicat la 48 milioane euro. În România, eMAG a avut o creştere de 28% a cifrei de afaceri, până la 1,39 miliarde de lei, care a venit pe fondul extinderii gamei de produse, a creşterii de piaţă şi a creşterii adopţiei cumpărăturilor online.

    Cu toate aceste compania nu este încă profitabilă, dar, conform reprezentanţilor companiei, profitul nu este un obiectiv pentru eMAG momentan. Bob van Dijk a spus că retailerul ar fi putut obţine profit anul trecut dacă şi-ar fi propus acest lucru. „Nu este un focus pentru moment. Investim foarte mult, ceea ce reprezintă un minus mare, iar în cazul nostru costurile vin înainte şi beneficiile după. Anul acesta avem creşteri fumoase astfel costurile vin uşor sub venituri, putem trece pe profitabilitate“, spune şi Iulian Stanciu. 30% din totalul costurilor despre care vorbeşte şeful eMAG vizează investiţiile în tehnologie. „Chiar dacă activăm în comerţ noi suntem o companie de tehnologie, iar costurile din IT, ale programatorilor, sunt destul de ridicate“, adaugă Stanciu. Asta în condiţiile în care dezvoltarea tehnologică  pentru grup este realizată în România de o echipă formată din 600 de ingineri IT, iar în următorii doi ani eMAG vrea să angajeze alţi 300 de programatori.

    „E-commerce este un model de tehnologie care salvează timp şi bani. Investim în tehnologie dezvoltată în România şi exportăm acest model în Bulgaria, Ungaria şi Polonia“, a mai spus el.

    Investiţiile realizate anul trecut de eMAG au însumat 48 de milioane de euro, iar cea mai mare parte, 24 de milioane de euro a mers către dezvoltarea regională, iar alte 18 milioane au mers pentru dezvoltarea tehnologiei eMAG. Restul banilor, 6 milioane de euro, au fost investiţi în logistică, dezvoltarea de noi categorii, a brandului, şi a angajaţilor prin programe speciale de formare. „eMAG este în prezent cel mai mare centru comercial, cu peste un milion de produse şi 17.000 de branduri. Vom investi în diversificarea categoriilor de produse, în dezvoltarea lor în profunzime şi în creşterea accelerată a platformei marketplace. Într-un an vrem să ajungem la 4.000 de magazine partenere“, precizează Iulian Stanciu.

    Pentru îmbunătăţirea timpului de livrare, eMAG vrea să crească de la 35 până la 200 numărul de de puncte de livrare în Bucureşti şi în ţară până la finalul lunii octombrie, din care 120 vor fi realizate cu Poşta Română, cu care operează, în prezent, cele 35 de spaţii. În plus, eMAG a anunţat în cadrul conferinţei în care a anunţat rezultatele financiare şi la care a participat Van Dijk, că în semptembrie lansează în Bucureşti şi serviciul de livrare în 2 ore, disponibil nonstop. Tot pentru a eficientiza procesele compania a decis să deschidă trei depozite regionale (Braşov, Cluj şi Timişoara), deşi Iulian Stanciu ar fi vrut patru „dar nu am găsit un loc destul de mare în Moldova“, unde‑şi vor depozita stocul şi a scurta perioada în care produsele ajung la clienţi, mai ales în perioadele aglomerate (noiembrie-decembrie). Şi asta pentru că, argumentează Tudor Manea, director general al eMAG, există o corelaţie între timpul de livrare şi satisfacţia clienţilor. Concret, gradul de satisfacţie al clienţilor creşte direct proporţional cu scăderea timpului de livrare, iar asta se putea observa în lunile noiembrie-decembrie 2015, când mulţumirea clineţilor a scăzut odată cu creşterea timpilor de livrare.

    În octombrie compania va lansa eMAG Labs, un centru de testare şi implementare de tehnologii noi (VR, IoT, machine learning) pentru e-commerce, unde vor lucra, pentru început, 10 ingineri români; investiţia necesară acestui proiect a fost de 500.000 de euro. Soluţiile dezvoltate de eMAG Labs vor fi folosite de Naspers la nivel global.

    Iulian Stanciu a vorbit şi despre direcţia în care îndreaptă internetul şi consumul de internet: „Foarte mulţi oameni descoperă internetul prin telefon, folosind browserul sau aplicaţii. Chiar pentru cei sub 20 de ani, browserul, e-mailul sunt învechite. Ei comunică prin aplicaţii. Este o schimbare fundamentală“, spune Stanciu, adăugând că este important, în acest context, ca şi companiile să-şi schimbe modul de a interacţiona cu clienţii. „Cine nu este pe mobile nu va avea succes. Nu vorbim doar de media, ecommerce, ci vorbim de banking, de industriile care comunică într-un fel cu clientul direct sau indirect“, afirmă Stanciu. „Magazinele offline vor exista şi în viitor, dar ele ar trebui conectate cu ce se întâmplă online. De multe ori oamenii încep călătoria de shopping în online ca apoi să ajungă şi în magazin; astfel, ele ar trebui privite ca o continuare a călătoriei, nu doar ca un spaţiu de vânzare.“ Şi dă ca exemplu faptul că tot traficul de la showroom‑ul din Crângaşi este generat de online.

    Dacă în România şi Bulgaria eMAG este cel mai mare jucător, în Ungaria mai are de luptat: se află la egalitate cu numărul unu de acolo, iar despre piaţa maghiară Iulian Stanciu spune că „există o concurenţă mare şi din partea magazinelor tradiţionale, unde sunt branduri din vest precum Tesco sau Media Markt“.

    Naspers mizează pe investiţii în companii din regiunile în curs de dezvoltare – cum este şi România -, care au un potenţial ridicat de creştere. Valoarea investiţiilor Naspers în ultimii cinci ani în România se ridică la 190 de milioane de euro, potrivit lui Bob van Dijk, dintre care în jur de 120 de milioane au mers către dezvoltarea retailerului online. Deşi şeful Naspers consideră eMAG una dintre „perlele“ grupului, compania sud-africană încasează cei mai mulţi bani din participaţia de 33‑34% din Tencent, gigantul chinez, care în opinia lui Bob van Dijk valorează peste 60 de miliarde de dolari. De fapt, 80% dintre afacerile Naspers provin din afara continentului african. Cât despre un eventual exit, şeful Naspers spune că nu ia în considerare o vânzare a eMAG, şi precizează că acţionarii sunt mulţumiţi de felul în care evoluează afacerea; ba dimpotrivă, vor o creştere şi mai mare, chiar dacă asta înseamnă, pentru moment, costuri.

  • Cum vrea o companie din România să ajungă la un miliard de dolari

    Cu un aer relaxat, cu mânecile suflecate până după cot şi statură atletică, Bob van Dijk începe conferinţa de presă printr-o prezentare a companiei; când ajunge la argumentele pentru care consideră piaţa locală bună pentru Naspers, Iulian Stanciu, aşezat pe scaun, se lasă în faţă ascultând cu atenţie ce are de spus olandezul

    „România este o piaţă-cheie pentru Naspers, iar comerţul online este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creştere din regiune în următorii ani. Business românesc, lider în e-commerce, creat şi condus de o echipă talentată şi dedicată, eMAG este în poziţia ideală să beneficieze de această creştere. Ne bucură faptul că putem susţine aceste planuri“, afirmă Bob van Dijk, CEO al fondului de investiţii Naspers. Acesta a precizat că rata anuală compusă de creştere (care măsoară rata anuală de recuperare a unei investiţii) a ecommerce-ului din România este evaluată de Naspers la 30% şi la 15% pe tot retailul şi că ţara noastră are şanse să devină un hub regional. „Nouă ne place să lucrăm cu antreprenori locali talentaţi care ştiu piaţa, nu vrem să fim în faţă, ci ne place să investim. România are potenţial să devină un hub regional; de fapt se află pe locul 4-5 în topul ţărilor din portofoliul nostru ca return on invested capital“, declară Van Dijk.

    Retailerul român ar putea deveni primul unicorn (companie evaluată la peste 1 miliard de dolari) de pe plan local, iar şeful Nasper este de acord, precizând pentru Ziarul Financiar că „echipa din România mai are de lucru pentru a atinge acest prag, dar compania se află pe această traiectorie“. Iulian Stanciu a avut de spus în cadrul conferinţei că anul viitor valoarea vânzărilor realizate va atinge 1 miliard de dolari, şi estimează că în 2018 eMAG va ajunge la o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari.

    Până la acest prag, eMAG a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 1,95 miliarde de lei în toate ţările unde are activităţi (România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia), cu 56% mai mare faţă de anul precedent. Extinderea regională a fost motorul principal al dezvoltării şi a beneficiat de jumătate din totalul investiţiilor din 2015, care s-au ridicat la 48 milioane euro. În România, eMAG a avut o creştere de 28% a cifrei de afaceri, până la 1,39 miliarde de lei, care a venit pe fondul extinderii gamei de produse, a creşterii de piaţă şi a creşterii adopţiei cumpărăturilor online.

    Cu toate aceste compania nu este încă profitabilă, dar, conform reprezentanţilor companiei, profitul nu este un obiectiv pentru eMAG momentan. Bob van Dijk a spus că retailerul ar fi putut obţine profit anul trecut dacă şi-ar fi propus acest lucru. „Nu este un focus pentru moment. Investim foarte mult, ceea ce reprezintă un minus mare, iar în cazul nostru costurile vin înainte şi beneficiile după. Anul acesta avem creşteri fumoase astfel costurile vin uşor sub venituri, putem trece pe profitabilitate“, spune şi Iulian Stanciu. 30% din totalul costurilor despre care vorbeşte şeful eMAG vizează investiţiile în tehnologie. „Chiar dacă activăm în comerţ noi suntem o companie de tehnologie, iar costurile din IT, ale programatorilor, sunt destul de ridicate“, adaugă Stanciu. Asta în condiţiile în care dezvoltarea tehnologică  pentru grup este realizată în România de o echipă formată din 600 de ingineri IT, iar în următorii doi ani eMAG vrea să angajeze alţi 300 de programatori.

    „E-commerce este un model de tehnologie care salvează timp şi bani. Investim în tehnologie dezvoltată în România şi exportăm acest model în Bulgaria, Ungaria şi Polonia“, a mai spus el.

    Investiţiile realizate anul trecut de eMAG au însumat 48 de milioane de euro, iar cea mai mare parte, 24 de milioane de euro a mers către dezvoltarea regională, iar alte 18 milioane au mers pentru dezvoltarea tehnologiei eMAG. Restul banilor, 6 milioane de euro, au fost investiţi în logistică, dezvoltarea de noi categorii, a brandului, şi a angajaţilor prin programe speciale de formare. „eMAG este în prezent cel mai mare centru comercial, cu peste un milion de produse şi 17.000 de branduri. Vom investi în diversificarea categoriilor de produse, în dezvoltarea lor în profunzime şi în creşterea accelerată a platformei marketplace. Într-un an vrem să ajungem la 4.000 de magazine partenere“, precizează Iulian Stanciu.

    Pentru îmbunătăţirea timpului de livrare, eMAG vrea să crească de la 35 până la 200 numărul de de puncte de livrare în Bucureşti şi în ţară până la finalul lunii octombrie, din care 120 vor fi realizate cu Poşta Română, cu care operează, în prezent, cele 35 de spaţii. În plus, eMAG a anunţat în cadrul conferinţei în care a anunţat rezultatele financiare şi la care a participat Van Dijk, că în semptembrie lansează în Bucureşti şi serviciul de livrare în 2 ore, disponibil nonstop. Tot pentru a eficientiza procesele compania a decis să deschidă trei depozite regionale (Braşov, Cluj şi Timişoara), deşi Iulian Stanciu ar fi vrut patru „dar nu am găsit un loc destul de mare în Moldova“, unde‑şi vor depozita stocul şi a scurta perioada în care produsele ajung la clienţi, mai ales în perioadele aglomerate (noiembrie-decembrie). Şi asta pentru că, argumentează Tudor Manea, director general al eMAG, există o corelaţie între timpul de livrare şi satisfacţia clienţilor. Concret, gradul de satisfacţie al clienţilor creşte direct proporţional cu scăderea timpului de livrare, iar asta se putea observa în lunile noiembrie-decembrie 2015, când mulţumirea clineţilor a scăzut odată cu creşterea timpilor de livrare.

    În octombrie compania va lansa eMAG Labs, un centru de testare şi implementare de tehnologii noi (VR, IoT, machine learning) pentru e-commerce, unde vor lucra, pentru început, 10 ingineri români; investiţia necesară acestui proiect a fost de 500.000 de euro. Soluţiile dezvoltate de eMAG Labs vor fi folosite de Naspers la nivel global.

    Iulian Stanciu a vorbit şi despre direcţia în care îndreaptă internetul şi consumul de internet: „Foarte mulţi oameni descoperă internetul prin telefon, folosind browserul sau aplicaţii. Chiar pentru cei sub 20 de ani, browserul, e-mailul sunt învechite. Ei comunică prin aplicaţii. Este o schimbare fundamentală“, spune Stanciu, adăugând că este important, în acest context, ca şi companiile să-şi schimbe modul de a interacţiona cu clienţii. „Cine nu este pe mobile nu va avea succes. Nu vorbim doar de media, ecommerce, ci vorbim de banking, de industriile care comunică într-un fel cu clientul direct sau indirect“, afirmă Stanciu. „Magazinele offline vor exista şi în viitor, dar ele ar trebui conectate cu ce se întâmplă online. De multe ori oamenii încep călătoria de shopping în online ca apoi să ajungă şi în magazin; astfel, ele ar trebui privite ca o continuare a călătoriei, nu doar ca un spaţiu de vânzare.“ Şi dă ca exemplu faptul că tot traficul de la showroom‑ul din Crângaşi este generat de online.

    Dacă în România şi Bulgaria eMAG este cel mai mare jucător, în Ungaria mai are de luptat: se află la egalitate cu numărul unu de acolo, iar despre piaţa maghiară Iulian Stanciu spune că „există o concurenţă mare şi din partea magazinelor tradiţionale, unde sunt branduri din vest precum Tesco sau Media Markt“.

    Naspers mizează pe investiţii în companii din regiunile în curs de dezvoltare – cum este şi România -, care au un potenţial ridicat de creştere. Valoarea investiţiilor Naspers în ultimii cinci ani în România se ridică la 190 de milioane de euro, potrivit lui Bob van Dijk, dintre care în jur de 120 de milioane au mers către dezvoltarea retailerului online. Deşi şeful Naspers consideră eMAG una dintre „perlele“ grupului, compania sud-africană încasează cei mai mulţi bani din participaţia de 33‑34% din Tencent, gigantul chinez, care în opinia lui Bob van Dijk valorează peste 60 de miliarde de dolari. De fapt, 80% dintre afacerile Naspers provin din afara continentului african. Cât despre un eventual exit, şeful Naspers spune că nu ia în considerare o vânzare a eMAG, şi precizează că acţionarii sunt mulţumiţi de felul în care evoluează afacerea; ba dimpotrivă, vor o creştere şi mai mare, chiar dacă asta înseamnă, pentru moment, costuri.