BusinessMagazin

Tag: expansiune

  • OPINIE: Nikolaus Franke, profesor la WU Executive Academy şi care susţine cursurile de antreprenoriat şi inovaţie în cadrul programului de Executive MBA organizat de WU la Bucureşti: „Femeile fondează businessuri în mod diferit?”

    Şi dacă acestea există, sunt în mare parte angajaţi şi nu fondatori. Potrivit Eurostat, mai puţin de o treime din start-up-urile austriece au fost fondate de echipe care includeau şi o femeie. Pe tot globul, fondarea unei companii pare a fi munca unui bărbat. De ce se întâmplă acest lucru?
    În primul rând, multe studii arată că femeile sunt la fel de interesate precum bărbaţii să fie propriii lor şefi, să îşi asume responsabilitatea şi să experimenteze libertatea unui antreprenor. Şi totuşi, primul factor inhibitor este cel de natură biologică.

    Egali, dar oarecum diferiţi
    Mirela Pitu, deţinătoarea şi fondatoarea agenţiei de relaţii publice Pi2 PR, absolventă a programului Executive MBA Bucharest, spune: „Este o chestiune de priorităţi. O femeie la 20 – 30 de ani se concentrează mai mult pe familie şi perspectiva de a fi mamă. Fereastra de oportunitate este mică, astfel că presiunea de a avea copii, precum şi aşteptările externe determină majoritatea femeilor să îşi stabilească priorităţile.”
    Multe oferte de sprijin pentru părinţi, precum protecţia maternităţii şi concedii, presupun să ai statutul de angajat. Întreprinzătorul nu poate să delege pur şi simplu responsabilitatea pentru compania sa sau să apese butonul de pauză. Într-un start-up, antreprenorul este de neînlocuit. Acest lucru împiedică multe femei interesate de antreprenoriat să fondeze o companie.

    Probleme cu încrederea
    În afară de aceasta, diferenţele de personalitate sunt explicaţia pentru abordările divergente ale antreprenoriatului. Femeile par a fi mai înclinate spre autocenzură decât bărbaţii. Dacă sunteţi predispuşi la autocenzură, este puţin probabil să vă asumaţi riscul şi să acceptaţi multitudinea de factori necunoscuţi care vin odată cu fondarea unei întreprinderi. În acelaşi timp, opusul autocenzurii, supraestimarea capacităţilor – o trăsătură mai des întâlnită la bărbaţi, potrivit înţelepciunii convenţionale – ar putea fi un motor pentru antreprenoriat. Dar aroganţa poate conduce la greşeli. O tendinţă spre grandoare explică, cel puţin parţial, de ce unii bărbaţi antreprenori eşuează. În concluzie, o doză echilibrată de încredere pare a fi idealul. 

    Mai multe modele de gen feminin înseamnă mai multă diversitate
    Este dificil de spus în ce măsură aceste diferenţe cu privire la antreprenoriat sunt determinate de socializare sau de factori biologici. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că întreprinzătorii de succes de sex feminin sunt modele importante. În cursurile noastre de MBA vedem că femeile câştigă mai multă încredere. Ele îşi dau seama că sunt la fel de deştepte, creative şi eficiente ca bărbaţii. Deci, de ce nu ar deveni antreprenori?
    Andrea Rinker, fondatoare a Next Wave Management şi alumnă a Professional MBA Entrepreneurship & Innovation, spune: „Cele mai importante caracteristici ale unei echipe fondatoare sunt experienţa, talentul, capacităţile şi modul în care echipa are încredere şi se respectă reciproc, iar niciunul dintre aceste lucruri nu are vreo legătură cu genul”. La acestea puteţi adăuga diversitatea, un alt factor important într-o echipă. Cu cât mai diverse sunt backgroundurile membrilor echipei, cu atât vor exista mai multe idei, perspective şi mai multă competenţă. Acest lucru este valabil pentru factori cum ar fi educaţia, abilităţile, valorile, punctele forte şi punctele slabe, dar şi sexul. Iată încă un motiv pentru care femeile antreprenoare de succes trebuie să fie conştiente de importanţa lor ca modele. A fi modestă ar fi un lucru absolut iresponsabil.

    Totul ţine de mediu
    Un alt factor care tinde să sperie femeile este mediul antreprenorial, întrucât piaţa de capital este de obicei dominată de bărbaţi. Andrea Rinker adaugă: „În ceea ce priveşte capitaliştii de risc – dacă priviţi din partea noastră spre scena capitaliştilor de risc – câţi dintre ei sunt de gen feminin? Foarte puţin, spre deloc. Cred că întreaga industrie are nevoie de o abordare nouă, nu doar de comunitatea fondatorilor de start-up-uri“.
    Există diferite analize care demonstrează cât de dezavantajoasă poate fi această dominaţie masculină pentru femei. Un proiect de cercetare realizat la Institutul pentru Antreprenoriat şi Inovaţie din cadrul WU a arătat că aceşti capitalişti de risc extrem de raţionali au anumite prejudecăţi bazate pe similitudine. De exemplu: în circumstanţe identice, chiar dacă îi sunt prezentate idei la fel de creative, un inginer va favoriza o echipă de ingineri, un capitalist de risc cu un background corporatist va prefera un spin-off corporativ, iar un bărbat va alege probabil o echipă integral masculină. Aceasta este o problemă şi ar fi minunat dacă mai multe femei calificate şi-ar face loc pe scena antreprenorială.

    Cum rămâne cu politica?
    Un mediu de susţinere poate schimba foarte multe lucruri. Oana Vaideanu, antreprenor multiplu şi alumnă a Executive MBA Bucharest, ştie ce rol joacă politica în acest context: „În comunitatea de antreprenori din care fac parte, multe femei au început o afacere după ce au avut un copil, dorind să aibă flexibilitatea de a petrece timp cu familia şi de a-şi organiza munca în jurul propriilor lor priorităţi. În acest sens, politica joacă un rol esenţial. În România, statul oferă anumite finanţări vizate companiilor fondate de femei”. În multe ţări, conştientizarea politică a acestei probleme a dus la introducerea unor scheme speciale de finanţare pentru femei. Mai mult, dacă femeile cu un spirit antreprenorial nu îşi îndeplinesc potenţialul, acest lucru are urmări sociale serioase, deoarece duce la pierderea nu doar a ideilor inovatoare, dar şi a unei prosperităţi semnificative şi a efectelor benefice pe piaţa muncii.
    Avem nevoie de mai multe antreprenoare! Acesta este motivul pentru care am lansat, în urmă cu câţiva ani, burse speciale pentru liderii de sex feminin în cadrul WU Executive Academy, care au ca scop să permită mai multor femei să urmeze un MBA şi, atât direct, cât şi indirect, să motiveze mai multe femei să-şi fondeze o afacere.

  • Omul care deţine cel mai mare lanţ de cafenele din România are un nou proiect. A preluat afacerea anul trecut şi pregătesc deja expansiunea internaţională

    La aproape doi ani de la lansarea conceptului în România, Cereal Crunch a deschis pe 15 februarie cel de-al doilea cereal bar din Bucureşti, la Universitate, pe Hristo Botev 1. Meniul include peste 100 de tipuri de cereale din toate colţurile lumii, 16 tipuri de lapte şi peste 20 de toppinguri, precum şi sucuri, cafea sau smoothie, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii afacerii. 

    Din luna noiembrie a anului trecut, businessul Cereal Crunch, lansat în urmă cu doi ani, a fost preluat de trei antreprenori cu experienţă în domeniul HoReCa, Radu Savopol şi Lucian Bădilă, cofondatori ai celui mai mare lanţ de cafenele din România, 5 to go, şi Andrei Alecu, proprietar al cafenelei Utopia Coffee Bar. 

    „Cred în potenţialul acestui concept, bazat pe socializare şi dorinţa tinerilor de a găsi acele locuri plăcute, care să ofere nu doar un spaţiu, ci o experienţă senzorială. Luând în calcul acest aspect, cea de-a doua locaţie Cereal Crunch a venit cu un design cool şi modern care să sublinieze ideea de experienţă, aducând culoare, zone luminoase, cu verdeaţă şi simboluri grafice care să echilibreze amploarea spaţiului”, a declarat Radu Savopol, cofondator 5 to go. 

    Pentru anul în curs, obiectivele sunt de a ajunge la 5 francize, deschise în marile oraşe din România şi în afara ţării. Pentru cele două locaţii deschise, se estimează, în 2020, o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 euro.

    „Prima locaţie Cereal Crunch, de la Piaţa Naţiunile Unite, a avut o performanţă pe un trend crescător în cei doi ani de la deschidere. Pornind de la această premisă şi de la cererea din piaţă de a deschide astfel de locaţii, am setat obiectivele pentru anul acesta şi planurile de dezvoltare pe termen lung”, a completat Radu Savopol, cofondator 5 to go. 

    În primele zile de la lansarea celei de-a doua locaţii, peste 350 de vizitatori au trecut pragul în universul Cereal Crunch, cu o creştere vizibilă a numărului de clienţi şi pentru cereal bar-ul de la Piaţa Naţiunilor Unite. 

    În prezent, Cereal Crunch are deschise două spaţii în Bucureşti, la Piaţa Naţiunile Unite şi la Universitate, pe Hristo Botev 1. Meniul oferă peste 100 de tipuri de cereale din toată lumea, dar şi locale, alături de 16 tipuri de lapte şi peste 20 de toppinguri. 

     

     

     

  • Ecosistemul de start-up-uri din România e în plin boom

    „Ecosistemul de start-up-uri a explodat în ultimul an. Dacă acum 5-6-7 ani, când eu eram fondator de start-up-uri, era practic aproape imposibil să ridici bani din România, între timp a devenit o adevărată nebunie – peisajul de investiţii, peisajul de start-up-uri. Peste tot apar noi start-up-uri, noi echipe care vor să lanseze proiecte, apar investitori, au apărut fondurile de investiţii, s-au îmbunătăţit numărul şi calitatea investitorilor de tip angel. Se întâmplă foarte multe lucruri deodată, este o efervescenţă, că astfel inevitabil te întrebi cât va mai dura. Evoluţia a fost una spectaculoasă, este loc de mai bine şi este loc de mai multe”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Munteanu, managing partner în cadrul fondului de investiţii local Early Game Ventures (EGV). El a pus bazele EGV la finalul anului 2018 împreună cu Dan Călugăreanu şi Radu Stoicoviciu, iar până acum prin intermediul fondului s-au investit 5,5 milioane de euro în 10 start-up-uri – Adiem, Bunnyshell, Druid, Milluu, Neobility, RoboSelf, SymphoPay, Tokinomo, Underline şi Watto Stations.
    „Am auzit deja întrebarea: nu cumva sunt deja prea mulţi bani în piaţă? Eu aş întreba: sunt prea mulţi bani în Silicon Valley? Cred că loc este. Este loc de investitori. Deocamdată suntem într-o piaţă care este condusă de investitori – există câţiva gatekeeperi pe la care trec toate tranzacţiile şi există un număr de investitori de tip angel care participă, contribuie, iniţiază astfel de runde de finanţare”, a adăugat el. În ultimii ani pe piaţa locală au apărut tot mai multe fonduri de investiţii care caută să finanţeze start-up-uri ce peste câţiva ani le-ar putea întoarce toţi banii investiţi în toate proiectele pe care au pariat, plus profit. Unul dintre ele este şi Simple Capital, vehiculul creat de Andrei Pitiş – unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori în IT din România. Acesta este parte a programului său de a contribui la crearea a încă 100 de milionari în euro din proiecte de IT pe plan local, Simple Capital investind deja în 15-16 start-up-uri. „Ecosistemul este într-o plină efervescenţă. Apar foarte multe start-up-uri. Acum un an nu-mi imaginam că o să fie aşa de tare, adică în ce am spus eu atunci, acel 100, a fost foarte multă speranţă. Foarte multă. Acum mi se pare realizabil. Este adevărat că nu într-un an, doi, trei, aşa cum se aştepta lumea. Probabil că în zece ani, ca să dau un orizont de timp cât de cât, dar mi se pare chiar realizabil. Atunci nu credeam că o să descopăr oameni noi din interacţiunea asta deschisă cu publicul, dar chiar am descoperit start-up-uri noi“, a spus Andrei Pitiş tot în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El este cunoscut pe piaţa IT din România atât pentru implicarea în programele de susţinere şi descoperire a start-up-urilor, cât şi pentru proiectul ceasului inteligent Vector Watch vândut gigantului american Fitbit, dar pentru şi investiţiile sale în proiecte precum Clever Taxi, achiziţionat de gigantul german Daimler. Din noiembrie 2018, când Pitiş a pornit la drum cu Simple Capital, şi până în prezent, antreprenorul a investit circa 500.000 euro în total în 15-16 proiecte. El a precizat că Simple Capital vizează trei tipuri de companii. „Sunt trei tipuri de companii în care am investit prin Simple Capital: sunt companii de servicii – cum este firma mea de headhunting mai veche Techmind, este o agenţie de marketing – Perceptum, este o firmă de servicii de IT, de dezvoltare de software – Softbinator. Sunt nişte firme de servicii care generează şi care alimentează într-un fel Simple Capital cu profitul respectiv.” De asemenea, un alt tip de companii în care investeşte Simple Capital sunt cele tip scale-up – start-up-uri aflate a început care în general vând online, de diferite sume, şi au un profit. Intrând eu în acţionariat cu bani, dar mai ales cu timp, pot să le ajut să treacă la zeci, sute de mii de euro vânzări pe lună şi deci să ajungă la evaluări de milioane, zeci de milioane de euro.” Totodată, Simple Capital finanţează şi start-up-uri de la zero, alături de alte fonduri de investiţii. Printre start-up-urile în care a investit Simple Capital până acum se numără Pentest Tools, Garderoba Infinită, Social Insider, Feexers, Neobility şi Perceptum.
    Şi Radu Georgescu, unul dintre cele mai cunoscute nume din industria locală de tehnologie după o lungă serie de exituri de succes din companii locale, începută cu vânzarea antivirusului RAV gigantului Microsoft în 2003, spune că în prezent ecosistemul de start-up-uri hi-tech din România se află într-o perioadă foarte bună, iar perspectivele sunt de asemenea unele optimiste. „A crescut extrem de mult în ultimii cinci ani, să spun. A crescut pe de-o parte pentru că au apărut fonduri de investiţii, pe de altă parte pentru că au apărut business angels sau au apărut oameni dornici să investească în tehnologie”, a afirmat el în cadrul unei ediţii a ZF IT Generation. „Văd şi cunosc start-up-uri care duduie, care explodează. Cunosc foarte multe start-up-uri care nu reuşesc la prima iteraţie, dar construiesc echipe foarte bune care la o a doua iteraţie pot fi de succes. Dar de departe nu totul se întâmplă în Bucureşti, pentru că nu este doar Bucureşti şi Cluj, este Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, Târgu-Mureş, Iaşi, Braşov, Oradea. Se întâmplă lucruri peste tot”, a completat el. Cum au evoluat însă ideile de business şi soluţiile software dezvoltate de start-up-urile din România în ultimii ani? „S-au schimbat buzzwordurile. Dacă acum doi ani blockchain era cuvântul cel mai des întâlnit în orice pitch, între timp au dispărut complet start-up-urile de blockchain, acum buzzwordul este AI (inteligenţă artificială – n.red.) şi machine learning (ML). Nu mai poţi să găseşti o aplicaţie de parcare care să nu spună că face AI şi ML”, a menţionat Cristian Munteanu de la Early Game Ventures. Legat de calitatea start-up-urilor, el a spus că aceasta a evoluat, însă nu dramatic. „Nu deodată toate start-up-urile care se lansează vin cu tehnologii noi, revoluţionează lumea. Nici pe departe; cred că una dintre problemele start-up-urilor româneşti este miza. Cea mai mare parte din start-up-uri vin cu nişte mize mici, ambiţii locale, poate regionale, şi este nevoie de mai mult decât atât.” În ce priveşte tehnologiile pe care le dezvoltă start-up-urile locale, investitorul consideră că nivelul nu este ridicat, mai ales fiindcă România nu are nicio universitate în top 100 din lume. „Dacă am avea şi noi două Stanforduri sau MIT-uri pe aici prin ţară, probabil că am putea să cerem mai multe. Dacă nu am fi România, ci Israel, iarăşi am putea să cerem mai multe. Dar o privire rece, lucidă asupra peisajului despre care toată lumea vorbeşte şi unde este foarte multă gălăgie ne arată că sunt puţine centre universitare de calitate. România mi se pare că nu are nicio universitate în top 100 global. Totuşi, de unde să vină acele creiere? Mulţi sunt autodidacţi, învaţă singuri programare, orice altceva şi dacă te uiţi la acest lucru nu poţi să spui că este o calitate slabă a start-up-urilor. Este comparabilă cu alte hotspoturi din lume.” Cu toate acestea, în România se găsesc însă foarte multe persoane cu o experienţă tehnică solidă, deficit mai mare fiind în zona de business.

  • Secretele afacerilor de familie: ce trebuie să faci ca să îţi duci businessul mai departe

    „Există un proverb care spune: «Dacă ai văzut o singură familie, înseamnă că ai văzut doar o singură familie» – toate sunt diferite. Pe de altă parte, toate afacerile de familie se confruntă cu aceleaşi provocări, legate de guvernanţa corporativă, de apetitul lor faţă de risc şi investiţii, despre ce se întâmplă cu generaţiile următoare care poate nu vor să preia afacerea, despre modul în care este gestionată averea  familiei, cum investesc etc.”, a observat Jonathan Lavender, global chairman al KPMG Enterprise, în cadrul emisiunii ZF Esenţial în business, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu KPMG România.

    Inovaţia, formarea profesională, educaţia şi diversificarea businessului sunt priorităţi ale liderilor afacerilor de familie din Europa, pe măsură ce aceştia se adaptează lumii în continuă schimbare, iar planificarea succesiunii este din ce în ce mai prezentă în planurile lor de viitor, potrivit lui Lavender, care citează Barometrul pentru afaceri de familie, un sondaj al companiilor din 27 de ţări europene, inclusiv din România. Studiul, aflat la cea de-a opta ediţie, a fost publicat la finalul anului trecut şi a fost realizat în rândul a 2.000 de respondenţi. Potrivit acestuia, dificultăţile celor care conduc afaceri de familie se leagă tot mai mult de găsirea talentelor pentru companie în afara familiei, de implementarea rapidă a noilor tehnologii, de abilitatea de a face investiţii, dar şi de guvernanţa corporativă, cultura intergeneraţională şi procesele de luare a deciziilor.

    Fondatorii afacerilor de familie nu vor să plece, urmaşii nu vor să rămână
    În ceea ce priveşte succesiunea, una dintre preocupările principale şi în rândul antreprenorilor români, Jonathan Lavender observă că, în mod statistic, prima generaţie de antreprenori vrea să fie implicată în afacere pentru o perioadă mai lungă de timp, iar a treia generaţie, formată mai ales din mileniali, nu vrea să se implice în afacerea familiei, or de aici rezultă majoritatea provocărilor. Întrebaţi pe mâna cui ar vrea să îşi lase afacerile, mai mult de jumătate dintre respondenţii studiului KPMG au declarat că vor să transmită businessul urmaşilor lor.
    „Avem ţări pentru care sunt importante tradiţia afacerilor de familie, cultura familiei şi transmiterea acestora între generaţii, în alte ţări este mai dificil şi fondatorii afacerilor trebuie să vândă în cele din urmă”, precizează el. Din paşii unei succesiuni de succes nu trebuie să lipsească standardele de guvernanţă corporativă, care să genereze întrebări precum: „Avem un plan strategic de succesiune? Pe ce perioadă de timp se întinde acesta? Cine este implicat în crearea acestui plan?, etc.”. Mai întâi, trebuie planificată o strategie de tranziţie potrivită, apoi trebuie purtată o conversaţie foarte deschisă în familie despre cei care vor prelua conducerea afacerii. Unele familii pot să nu fie implicate în business, dar să se bucure de averea generată de acestea, nu trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru evoluţia businessului, de aceea guvernanţa familiei şi guvernanţa businessului sunt văzute în două moduri diferite. „Sunt entităţi distincte – familia poate lua decizii, dar doar un număr limitat de persoane poate fi implicat în afacere”, crede Jonathan Lavender. Potrivit lui, în situaţia unor anumite afaceri de familie, este de preferat ca rolurile de conducere să fie preluate de talente din afara familiei. „Cred că în anumite situaţii familiile trebuie să înţeleagă că CEO-ul companiei nu trebuie să fie din interiorul familiei.Trebuie să iei calităţile lor şi să vezi în ce roluri sunt potrivite – preşedinte etc.; nu trebuie să fie toţi manageri activi în business”, adaugă Jonathan Lavender. 
    În mod normal, tranziţia de la o generaţie la alta sau către un manager extern durează între cinci şi şapte ani, or aceasta înseamnă că un plan de succesiune trebuie stabilit de timpuriu, subliniază reprezentantul KPMG Enterprise.
    În ceea ce priveşte veniturile afacerilor de familie, spune că a văzut cifre în creştere când vine vorba despre evoluţia afacerilor de familie din Europa. Pe de altă parte, acestea încep să mizeze din ce în ce mai puţin pe expansiunea internaţională. „Vedem familii care fac paşi înapoi în materie de expansiune internaţională şi se uită mai mult înspre pieţele lor de origine, asta din cauza războaielor comerciale; familiile recunosc că puterea adevărată este în ţara lor, abia apoi merg peste hotare.” Expansiunea pe pieţele noi înseamnă înţelegerea unui ecosistem şi a unor jucători diferiţi: „Am văzut afaceri de familie mergând în China, India, economii emergente şi nu s-au descurcat bine fiindcă nu au fost pregătiţi să formeze alianţe, să se asigure că produsul pe care îl au se potriveşte pieţei, preţul, la fel etc. Trebuie să ai ceva care este unic la propriul produs, când te uiţi la consumatori şi la modul în care cumpără”.

    Cum rezişti peste ani tentaţiei de a-ŢI vinde businessul?
    „În primul rând, trebuie să ai un produs foarte bun, o amprentă foarte bună în propria ţară. Dar câteodată cel mai bun lucru pe care poţi să îl faci este să vinzi, pentru extindere şi creştere este nevoie câteodată de finanţare pe care s-ar putea să nu o ai; aşadar, nu este un lucru neapărat rău să vinzi”, spune Lavender. El este originar din Israel, o naţiune axată pe start-up-uri, în care 90% dintre acestea se vând. „Suntem buni la cercetare şi dezvoltare, nu suntem buni la expansiune, nu avem o piaţă mare, aşadar nu cred că este un lucru negativ să vinzi, cred că într-o afacere de familie care are fondurile, abilitatea de a aduce expertiza din jurul lumii, de a forma alianţe – sunt cele care reuşesc, altele trebuie să recunoască faptul că nu este atât de rău să vinzi unei multinaţionale şi să ajuţi acea multinaţională să crească”, adaugă el. Proprietarii afacerilor trebuie să se întrebe dacă într-adevăr îşi doresc să fie în business în următorii 100 de ani ori sunt deschişi unei vânzări, alianţe, fuziuni.
    Inovaţia, o prioritate pentru toate afacerile în prezent, nu doar că nu lipseşte din rândul businessurilor de familie, dar, în contextul în care acestea reprezintă 70% din PIB şi între 50 şi 80% din forţa de muncă globală, majoritatea lucrurilor care stau la bazele inovaţiei, în etapele timpurii, vin din familii şi family offices. „Fondurile de capital de risc sunt mai orientate pe fazele de creştere, astfel că majoritatea investiţiilor în primele etape ale unui business vin din capital privat – family offices, afaceri de familie – aşadar sunt mult mai implicaţi în tehnologie decât ar crede majoritatea oamenilor.”
    Antreprenorii au nevoie de angajaţi profesionişti care să identifice şi să implementeze în business inovaţia: „Cred că în multe cazuri vor avea nevoie de ajutor extern şi de susţinere pentru a implementa tehnologia în business”. 
    Or inovaţia şi investiţiile în tehnologie sunt un Sfânt Graal al afacerilor prezentului: „Dacă ai un business de familie care produce lapte şi vrei să înţelegi cine sunt clienţii tăi, cine consumă acel produs, care este cel mai bun lanţ de aprovizionare, poţi face asta doar prin informaţii în timp real pe care le poţi primi prin intermediul  IoT, poţi astfel să ajustezi lanţul de aprovizionare, preţurile, în funcţie de informaţiile primite. Aşadar abilitatea familiilor de a implementa tehnologia astăzi era scumpă acum 10 ani, dar acum, prin Software as a Service (SaaS), cu câteva mii de dolari poţi să ai un sistem ERP, apoi un sistem CRM, poţi implementa mai rapid soluţii inteligente. Astăzi să iei decizii în timp real este un game changer în piaţă”. Din punctul de vedere al specialistului, investiţiile în inovaţie nu sunt neapărat direct proporţionale cu dimensiunea companiei: „Există statistici diferite referitoare la ce procent din venituri ar trebui direcţionat în inovaţie, dar desigur, nu e vorba despre procentul pe care îl investeşti, ci de procentul care crezi că ar putea să fie disruptiv pentru afacerea ta”.
    Inovaţia este strâns legată şi de modul în care companiile atrag noi talente. „Oamenii din afacere trebuie să înţeleagă că au un cuvânt de spus în afacere; dacă te uiţi la piaţa forţei de muncă şi la KPMG, vârsta medie a angajatului este de 29 de ani şi chiar şi mai tânăr. Trebuie să le arăţi că au o voce în business, o influenţă în business şi nu trebuie să escaladeze o piramidă de 10 oameni până să ajungă la top management”, adaugă el. 
    În ceea ce priveşte KPMG, compania a anunţat recent că previzionează să investească aproximativ 5 miliarde de dolari în următorii cinci ani în direcţia transformărilor digitale şi serviciilor profesionale.
    „Vrem să transformăm câteva dintre cei mai importanţi piloni ai businessului nostru. Spre exemplu, dacă vorbim despre audit, care generează mare parte din afacerea noastră, lucrăm împreună cu Microsoft pentru ca mare parte din munca noastră de audit să fie realizată prin intermediul tehnologiei; multe din liniile noastre de business vor trece printr-o transformare digitală, modul în care oferim servicii clienţilor va fi diferit, multe dintre serviciile noastre vor fi servicii de tehnologie, oferite sub umbrela celor de consultanţă, iar acesta este viitorul”, a spus Lavender. Investiţiile vor fi direcţionate în businessul KPMG din toată lumea, inclusiv în România. „Am petrecut două zile cu echipa KPMG România, iar colegii de aici sunt foarte agili, foarte deschişi spre tehnologie şi probabil România va fi printre primele pieţe unde vom testa una dintre noile soluţii.”

    Vor înlocui roboţii angajaţii umani?
    „Cred că, în anumite limite, da. Dacă ne uităm la forţa de muncă de bază din producţie, poate domeniul maşinilor autonome, câteva dintre aceste automatizări îi vor înlocui pe oameni şi acest aspect este necesar cred; în alte cazuri este greu să găseşti angajaţi pentru o astfel de muncă. Aşadar cred că este o oportunitate. Trebuie să ne întrebăm: care este profesia mea? Ce voi schimba în profesia mea astfel încât să fie în continuare relevantă? Nu contează cine eşti, ce faci, tehnologia va schimba multe dintre profesii, dar va oferi noi oportunităţi, oamenii trebuie să se uite la aceste avantaje.”
    Jonathan Lavender menţionează un exerciţiu pe care l-a făcut pe segmentul maşinilor autonome: „Ce joburi vor dispărea şi ce joburi vor fi create odată cu maşinile autonome? Am găsit 100 de joburi care vor dispărea din cauza maşinilor autonome şi 100 de noi joburi care vor fi create. În orice risc există oportunităţi şi îi sfătuiesc pe oameni să se uite nu la riscuri, ci la oportunităţi, trebuie să ne asigurăm că aducem valoare businessului şi comunităţii în care suntem implicaţi şi să ne întrebăm ce putem schimba astfel încât să ne asigurăm că roboţii nu ne vor înlocui”.

    Carte de vizită: Jonathan Lavender, Global Chairman, KPMG Enterprise

    Spune că şi-a dedicat munca nevoilor companiilor private, afacerilor de familie şi antreprenorilor din toată lumea.
    Are circa 20 de ani de experienţă în lucrul cu multinaţionale, start-up-uri, cât şi fonduri de private capital şi de capital de risc care oprează în mai multe sectoare.
    A început să lucreze pentru KPMG în Israel în 2000.
    Spune că nu şi-a imaginat să lucreze la o companie din Big Four: „Tatăl meu a fost auditor, nu am vrut să fiu auditor şi nu sunt auditor. Dar am început să lucrez cu start-up-uri şi apoi am făcut mereu ceea ce mi-a plăcut, am lucrat cu afaceri private, cu antreprenori, am schimbat mereu ceeea ce fac, dar şi geografiile, am lucrat câţiva ani în Tel Aviv, Londra, New York şi am schimbat ceea ce fac”.
    Mottoul său, pe care îl oferă şi ca sfat tinerilor care îşi încep carierele, este să îmbrăţişeze oportunităţile. „Nu îţi fie frică, fă-o, câteodată vei cădea, altădată vei reuşi, dar capturează oportunităţile, asta am făcut în toată cariera mea. Asumă-ţi riscuri, chiar şi într-o companie din Big Four.” 

  • PENNY Market continuă expansiunea. Câte magazine vor deschide germanii anul acesta şi cât va investi compania în deschideri

    Penny Market, parte a grupului german REWE, şi-a propus să investească peste două miliarde de lei în următorii şase ani pe piaţa din România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.  Reţeaua de magazine PENNY Market a încheiat anul 2019 cu 256 de magazine deschise în România. Ultimele patru unităti au fost inaugurate în luna decembrie a anului trecut în Ianca,  Târgu Mureş, Fierbinţi şi Constanţa.

    Conform planului de expansiune de a deschide 20 – 25 de noi magazine în fiecare an şi de a ajunge la un număr de 400 de filiale până în 2025, PENNY Market încheie anul 2019 cu patru noi deschideri:

    • PENNY Market Ianca (judeţul Brăila), aflat pe Calea Brăilei, Nr. 9A, cu o echipă de 14 angajaţi, o suprafaţă de vânzare de aproximativ 854 m2;
    • PENNY Market Târgu Mureş (judeţul Mureş), situat pe strada Voinicenilor, Nr. 109-113, cu o suprafaţă de vânzare de 797 m2;
    • PENNY Market Fierbinţi (judeţul Ialomiţa), situat în Fierbinţi Târg, pe Calea Bucureşti, Nr. 28. Magazinul are o suprafaţă de aproximativ 852 m2  şi va avea 14 angajaţi;
    • PENNY Market Constanţa (judeţul Constanţa), , cu o echipă de 14 angajaţi, o suprafaţă de vânzare de aproximativ 797 m2.

  • Economia Statelor Unite a creat 266.000 noi locuri de muncă în noiembrie, maxim al ultimelor 10 luni

    Economia Statelor Unite a creat 266.000 de noi locuri de muncă în noiembrie, cu mult peste aşteptările analiştilor, acesta fiind cel mai bun ritm din ultimele 10 luni, potrivit unui raport publicat vineri de Departamentul pentru muncă din Statele Unite, transmite Reuters.

    Industria a recuperat toţi cei aproximativ 43.000 de angajaţi General Motors care au fost în grevă în octombrie şi care au tras în jos noile locuri de muncă create în octombrie, care s-au cifrat la 128.000. Administraţia a adăugat 12.000 de noi locuri de muncă, iar industria a bifat doar 1.000 de angajări, fără revenirea angajaţilor GM, în contextul unor factori sezonieri. Industria medicală americană a ieşit şi ea în evidenţă cu numărul noilor angajări, care s-a ridicat la 60.200 de persoane (cel mai ridicat din martie), evoluţia per ansamblu indicând că economia Statelor Unite, cea mai mare din lume, va continua expansiunea pe termen scurt şi mediu.

    Raportul lunar al Departamentului pentru muncă a evidenţiat de asemenea câştiguri salariale constante şi că rata şomajului a revenit la 3,5%, ceea ce sugerează că cheltuielile consumatorilor, care reprezintă circa 70% din economia americană, vor impulsiona în continuare expansiunea economică, acum în al 11-lea an, cea mai lungă din ultimii aproape 150 de ani.

    Raportul a adăugat la alte rapoarte optimiste care creionează o imagine pozitivă asupra economie precum raportul privind deficitul comercial şi cel privind achiziţia de noi locuinţe. Împreună, datele ce arată o îmbunătăţire validează decizia Rezervei Federale (Fed) de luna trecută de a reduce dobânzile şi mai ales de a semnala o pauză în ciclul său de reducere a costului creditelor ce a demarat în iulie cu prima tăiere a ratei de politică monetară din 2008 încoace.

    În acest context, factorii de decizie de la nivelul Fed sunt aşteptaţi să evidenţieze rezilienţa economiei la următoarea întâlnire de politică monetară, ce va avea loc în 10-11 decembrie. Totuşi, tensiunile comerciale vor continua să reprezinte un risc fundamental ce va trebui luat în considerare de către banca centrală a Statelor Unite.

    “Acesta a fost un raport solid, cu o creştere solidă a salariilor, o nouă scădere a ratei şomajului şi o creştere decentă a câştigurilor pe oră”, spune Chris Low, economist şef la FHN Financial din New York. “Fed va vedea acest lucru ca o confirmare clară a deciziei lor de a opri reducerea dobânzilor.”

    O piaţă a muncii tensionată, cu o ocupare integrală a forţei muncă, generează creşteri de salarii constante. Câştigurile pe oră au urcat cu şapte cenţi, sau 0,2%, după o creştere de 0,4% în octombrie. Salariile au crescut cu 3,1% în noiembrie în ritm anual, de la un avans de 3,2% în luna octombrie faţă de luna octombrie 2018.

    Raportul, care consemnează cea mai mare creştere lunară a noilor locuri de muncă din ianuarie încoace, a venit cu mult peste media lunară de 180.000 de noi angajări consemnată în acest an. Economiştii chestionaţi de Reuters estimau că economia americană va crea 180.000 de locuri de muncă în noiembrie. Totodată, cifrele pentru septembrie şi octombrie au fost şi ele revizuite în sens pozitiv, fiind consemnate 41.000 de locuri de muncă adiţionale create în respectivele luni.

    Avansul angajărilor noi sugerează că războiul comercial al administraţiei Trump cu China, care a dus industria manufacturieră în recesiune, nu s-a extins încă în servicii, consum şi în economie per ansamblu.

    În timp ce Washingtonul lucrează cu Beijingul la un acord comercial în „primă fază”, Statele Unite au amplificat tensiunile cu alţi parteneri comerciali printre care Brazilia, Argentina şi Franţa. În trecut, Trump a apărat majorarea tarifelor vamale spunând că acestea sunt necesare pentru a proteja producătorii americani şi pentru a contracara acţiunile de devalorizare a monedelor de către partenerii de comerţ.

    Dolarul a înregistrat o oscilaţie pozitivă minoră pe fondul raportului, în raport cu un număr de alte şase valute, în timp ce randamentul obligaţiunilor trezoreriei americane au scăzut pe toate maturităţile, iar indicii bursieri americani au înregistrat şi ei un parcurs pozitiv la startul şedinţei de tranzacţionare de la Wall Street.

    Incertitudinile inerente războiului comercial purtat de administraţia Trump cu China au avut un impact asupra companiilor americane, cheltuielile cu investiţiile şi producţia marcând scăderi în ultimele 4 luni.

  • Activitatea economică în zona euro se menţine la limita dintre expansiune şi recesiune

    Indicele compozit (include şi producţia şi serviciile) Purchasing Manager’s Index (PMI) al IHS Markit, un indicator de încredere pentru o radiografie a economiei din zona euro, s-a situat la o valoare de 50,3 puncte în noiembrie, în scădere de la 50,6 puncte în luna octombrie.

    O valoare peste 50 de puncte simbolizează o expansiune a activităţii, în timp ce o valoare sub 50 reprezintă contracţie.

    Rezultatul pentru noiembrie al indicelui compozit a venit sub toate estimările dintr-un sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor, la mică distanţă de un minim al ultimilor şase ani din septembrie.

    PMI-ul pentru noiembrie indică un ritm de creştere a produsului intern brut (PIB) din zona euro de doar 0,1% pentru trimestrul al patrulea, spune IHS Markit în raport, mai slab decât creşterea de 0,2% din trimestrul precedent precum şi sub prognozele analiştilor de săptămâna trecută.

    „Se pare că creşterea încetineşte la ritmul unui melc în cel de-al patrulea trimestru. Prin urmare, lunile de iarnă vor un pic mai amare pentru creşterea din zona euro”, spune Bert Colijn de la ING.

    Totuşi, exporturile puternice şi cheltuielile publice şi private (consumul privat) au ajutat economia germană să evite o recesiune în trimestrul al treilea, au arătat alte date, deşi cea mai mare economie din Europa continuă să treacă printr-o perioadă dificilă.

    Condiţiile de business au continuat să se deterioreze în noiembrie, deşi mai lent decât în lunile precedente. PMI-ul pentru Germania a arătat că starea de spirit în rândul managerilor este încă sumbră.

    „Există semne că recesiunea industrială din Germania ar putea să fi trecut de punctul de minim. Dar PMI-ul ar putea de asemenea sugera doar că ritmul de contracţie (din industrie) încetineşte”, a spus şi Andrew Kenningham de la Capital Economics.

    În Franţa, activitatea de business a crescut uşor în noiembrie, în timp ce la nivelul zonei euro comenzile noi s-au situat uşor în teritoriul contracţiei pentru a treia lună consecutivă. Indicele afacerilor noi s-a cifrat astfel la 49,7 puncte, faţă de 49,6 puncte în octombrie.

    Totodată, indicele PMI pentru sectorul serviciilor din economia zonei euro a scăzut la 51,5 puncte în noiembrie, un minim al ultimelor 10 luni, sub toate estimările analiştilor. Posibilitatea continuării tendinţei e scoasă în evidenţă şi de faptul că societăţile din servicii au redus numărul angajărilor în noiembrie. Indicele privind aşteptările de business din acest sector a scăzut de asemenea la o valoare de 57,0 de la 57,4 puncte.

    În industria prelucrătoare s-au marcat totuşi şi vesti mai pozitive care ar putea indica o revenire a activităţii pe termen mediu, deşi PMI-ul a indicat o nouă contracţie, noiembrie fiind a zecea lună consecutivă. Valoarea indicatorului a crescut uşor la 46,6 puncte, peste estimări, de la 45,9 puncte în luna anterioară. Un sub-indice care măsoară producţia efectivă a crescut şi el la 47,1 puncte de la 46,6. Fabricile au redus de asemenea preţul bunurilor pentru a cincea lună consecutivă în noiembrie.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

  • Creştere fără frontiere

    „Dorim să ne extindem regional, iar în prezent pregătim intens intrarea pe piaţa din Bulgaria, pe care o avem programată pentru acest trimestru. Avem un birou local în Budapesta de anul trecut. Acolo avem deja o echipă locală de colegi specializaţi în vânzări şi consultanţă tehnică la care clienţii noştri din Ungaria apelează”, povesteşte Liviu Mihai Sima, cofondatorul şi managing partner al IT Genetics, despre planurile de expansiune ale companiei. El a pornit businessul IT Genetics de la zero în 2007, alături de partenerul său Ştefan Axinte, când amândoi erau studenţi. Liviu Mihai Sima a studiat Matematică-Informatică la Universitatea din Bucureşti, iar Ştefan Axinte Facultatea de Marketing din cadrul ASE Bucureşti.

    „Eu şi Ştefan eram prieteni de câţiva ani şi, la un moment dat, ne-am dat seama că amândoi vrem să pornim un business. Deşi eram colegi de birou de un an, nu discutaserăm niciodată despre asta. Nu conta exact ce business pornim la vremea aceea, ştiam doar că vrem să fim antreprenori în IT datorită experienţei pe care am avut-o în două companii de IT de dimensiuni reduse”, a spus el.

    La început, cei doi au dezvoltat mici aplicaţii software şi site-uri web, iar apoi s-au orientat către soluţii specializate: nişa de identificare automată, colectare de date şi puncte de vânzare, care pe scurt se traduce în piaţa de soluţii DC/POS (data collection/point of sale).
    „Ne-am îndreptat către piaţa de soluţii complexe, cu precădere în domeniul DC/POS (colectare de date şi puncte de vânzare), în anul 2009, când am decis să extindem portofoliul care cuprindea până în acel moment doar imprimante de bonuri şi cititoare de coduri de bare (cu linia de produse POS all-in-one). Acela a fost momentul în care am anunţat că IT Genetics a devenit un furnizor complet pe piaţa DC/POS”, a explicat antreprenorul.

    Astăzi, IT Genetics este unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii hardware şi software pe piaţa DC/POS din România, compania dezvoltând soluţiile formate din echipamente hardware şi aplicaţii software care se completează şi funcţionează împreună pentru automatizarea activităţilor dintr-o companie. Fiecare soluţie se personalizează după nevoile clienţilor, în funcţie de tipul de business şi de necesitatea de moment a acestuia, cu actualizări realizate periodic, odată cu ritmul de creştere a companiei, după cum reiese din explicaţiile lui Liviu Mihai Sima.
    „Cea mai mare creştere în zona de automatizare şi captură de date o avem pe soluţiile de gestiune a inventarului – WMS (Warehouse Management System), inventariere, asset management, iar pentru divizia POS o creştere mare a avut-o soluţia de etichete electronice pe care am implementat-o în mai multe lanţuri de supermarketuri. Creşterea numărului de implementări este de aproximativ 50% pentru ambele soluţii”, a completat el.

    Anul trecut, cel mai vândute soluţii ale IT Genetics au fost soluţia POS (point of sale) pentru retail şi HoReCa şi soluţia de imprimare de etichete. Soluţia POS simplifică întreg procesul de vânzare dintr-un magazin sau restaurant, fiind formată din sisteme POS touchscreen, monitoare tactile, aparatură fiscală (casă de marcat sau imprimantă fiscală), sertar de bani, cititoare de carduri şi cântar electronic, la care se adaugă şi conectarea la cititoare de coduri de bare sau scannere performante. Soluţia de imprimare etichete este formată din imprimantă de etichete – desktop, industrială sau portabilă, software pentru creare design etichetă şi consumabile – role de etichetă şi ribbon pentru imprimare.

    „Acestea sunt cel mai vândute soluţii, complet sau parţial, în funcţie de nevoile companiilor, prin urmare cererea mare a continuat şi în acest an. În plus, anul acesta a crescut interesul pentru soluţia de imprimare carduri pentru retail sau HoReCa. Sunt carduri de preţ negre elegante, care pot fi imprimate cu text alb, pentru a evidenţia produsele vândute vrac (în supermarketuri de exemplu) şi pe cele vândute în vitrine (cum sunt cofetăriile, ciocolateriile şi boulangeriile)”, a punctat cofondatorul IT Genetics. 

    În 2018, compania a lansat şi aplicaţia mobilă ITGStore.ro, dedicată platformei de comerţ onlice cu acelaşi nume, pentru a putea prelua comenzi de pe dispozitivele mobile cu Android şi iOS. De asemenea, IT Genetics a lansat anul trecut şi soluţia pentru gestionare de evenimente EventsClip, pentru care cererea a fost foarte mare.

    „Noua soluţie de organizare şi check-in la evenimente business, EventsClip, a avut în ultimul an o creştere spectaculoasă de 200% ca număr de implementări”, a menţionat el. Businessul IT Genetics a crescut în fiecare an de la înfiinţare, inclusiv în anii de criză economică, ratele anuale de creştere fiind de minimum 20%. Astfel, de la afaceri de circa 100.000-200.000 lei în primii doi ani de activitate, cifra de afaceri a companiei a ajuns anul trecut la 26,7 milioane lei (5,8 milioane euro), în creştere cu 25% faţă de 2017. Avansul businessului IT Genetics din 2018 a fost susţinut în principal de menţinerea unor parteneriate strategice – peste 85% din cifra de afaceri a fost generată de proiectele şi parteneriatele încheiate cu companiile client, iar restul de vânzările online care au crescut cu peste 20%. Ca atare, compania şi-a dublat anul trecut numărul de clienţi activi la aproximativ 3.200 de companii.

    „În ultimul an ne-am axat pe clienţii mari şi medii care activează în logistică şi retail. Prin soluţiile oferite, dar mai ales prin consultanţa personalizată acordată clienţilor contribuim major la optimizarea proceselor de lucru din depozitele mari de logistică, precum şi depozitele magazinelor (care fac sau nu parte din reţele mai mari). Soluţiile complete (software şi hardware) implementate până acum au redus considerabil costurile clienţilor noştri în activităţi de recepţie, livrare, inventariere şi vânzare”, a explicat el. Printre clienţii IT Genetics se numără companii precum Mega Image, Optiplaza, eMAG, Chicco, Oro Toro, Gealan şi Network One Distribution.

    Deşi afacerile IT Genetics au fost până acum într-o creştere continuă, profitul companiei a avut suişuri şi coborâşuri de-a lungul celor 12 ani. Astfel, în 2018, profitul net al IT Genetics s-a redus la aproximativ 500.000 lei în 2018, de la peste un milion lei în urmă cu doi ani, ca urmare a investiţiilor realizate de companie atât în soluţii noi, cât şi în extinderea businessului în străinătate.

    „2018 a fost un an în care am accelerat investiţiile şi ritmul de dezvoltare. Anul trecut am investit aproximativ 500.000 euro în intrarea pe piaţa din Ungaria, în dezvoltarea primei aplicaţii mobile B2B pentru comenzi şi în dezvoltarea primei aplicaţii de food service management din România (Foork – Food @ Work) pentru companii mari care oferă beneficiul de masă angajaţilor. Bugetul nostru se menţine şi anul acesta”, a precizat antreprenorul.

    IT Genetics a intrat pe piaţa din Ungaria în luna iulie a anului trecut, iar în primul an de activitate în ţara vecină a realizat o cifră de afaceri de 200.000 de euro.

    „Ungaria este o piaţă în care businessurile au o deschidere mai mare pentru implementarea tehnologiilor de ultimă generaţie pentru optimizarea activităţii, completând foarte bine specificul pieţei din România. Dacă pe plan local avem parteneriate solide cu businessuri din retail, HoReCa, transport şi logistică, farma, în Ungaria avem cerere foarte mare de echipamente şi de la companii din industriile auto, FMCG, educaţie, financiar-bancar, ceea ce ne provoacă să gândim şi să consolidăm strategii şi pe această piaţă”, a precizat Ştefan Axinte, managing partner la IT Genetics.

    Pentru anul acesta, fondatorii companiei se aşteaptă la triplarea afacerii în Ungaria. Pe plan local, IT Genetics va investi în lansarea unei noi versiuni a platformei e-commerce ITGStore.ro, cu o interfaţă intuitivă, care asigură o navigare uşoară atât pe desktop, cât şi pe mobil, şi lansarea platformei ITG Business Kit prin care este oferită consultanţa necesară clienţilor pentru alegerea unor soluţii complete, gândite să optimizeze activitatea businessului. 

    Per total, IT Genetics mizează anul acesta pe creşterea businessului cu 30%, cifra de afaceri urmând să ajungă astfel la peste 7,5 milioane de euro la finalul lui 2019. În prima jumătate a acestui an, compania şi-a majorat deja cifra de afaceri cu peste 25%.nul trecut. Investim în lansarea unor soluţii software noi care se pot personaliza pentru fiecare client, în stocuri mai mari de echipamente şi consumabile, astfel încât să putem livra rapid şi eficient. Ne mărim echipa cu noi profesionişti şi atacăm sectoare de business noi cum ar fi domeniul medical, industria textilă şi industria producătoare”, a menţionat Liviu Mihai Sima, legat de factorii pe care se bazează ţinta de creştere a businessului.

    Pe termen mediu – 2-3 ani – IT Genetics are în plan să continue investiţiile în dezvoltarea de soluţii specializate şi în echipa sa, care în prezent este formată din 62 de specialişti, cu 12 mai mulţi comparativ cu anul trecut. Anul acesta, compania vrea să recruteze în total 10 persoane, în special pentru departamentele de vânzări, IT, marketing şi cel fiscal.

    „Vom continua investiţiile în toate direcţiile, păstrând profitabilitatea pozitivă. Credem că în următorii cinci ani piaţa DC/POS din România va diminua ritmul de dezvoltare, ne aşteptăm şi la o eventuală recesiune tehnică generală a economiei, dar fără mari fluctuaţii. Ne propunem să păstrăm ritmul bun de creştere de până acum, cu siguranţă din două cifre”, a afirmat el, adăugând că soluţiile DC/POS reprezintă o nişă de piaţă pe care concurenţa este strânsă. „Potenţial există ca în orice industrie – întotdeauna este loc să optimizezi procesele din mai multe departamente ale unei companii pentru a avea timpi de răspuns mai mici şi acurateţe mai mare a datelor”, a conchis Liviu Mihai Sima. 

  • Când Silicon Valley nu mai e de ajuns

    Dacă până acum un an consideram că tehnologia este businessul nostru, acum ne-am dat seama că obiectivul nostru este de a construi businessuri digitale, în condiţiile în care 80% dintr-o afacere este reprezentată de produsul acesteia”, explică Ioan Iacob, managing partner în cadrul Qualitance QBS, direcţia pe care compania locală a luat-o în urmă cu câţiva ani.

    Qualitance a investit anual câteva sute de mii de euro, până la 0,5 mil. euro anul acesta, în dezvoltarea unei platforme tehnologice care va sta la baza creării propriilor produse software, precum şi la realizarea de soluţii pentru diferiţi clienţi – de la companiile foarte mari (una dintre principalele categorii de clienţi de până acum) şi până la start-up-uri. Am început să lucrăm şi în zona de venture capital şi private equity. Ceea ce facem este să le oferim fondurilor un kit de tehnologie pentru start-up-urile în care acestea investesc”, a punctat el, adăugând că în kitul oferit se regăsesc schelete şi componente de tehnologie reutilizabile pe care start-up-urile le pot folosi atunci când îşi dezvoltă produsul. Practic, kitul de tehnologie de la Qualitance rezolvă una dintre problemele cu care se confruntă start-up-urile din întreaga lume: viteza de punere pe piaţă a produsului (“speed to market”) şi stabilitatea şi durabilitatea acestuia.

    „Un start-up este tot timpul sub presiunea de a livra şi sub presiune financiară şi de aceea de foarte multe ori se îndreaptă către outsourcing ieftin. Atunci, de cele mai multe ori produsul nu e livrat la timp, iar când este livrat nu este exact ce a dorit start-up-ul şi are probleme de scalabilitate, securitate ş.a.m.d.”, a subliniat Ioan Iacob.

    Afacerea Qualitance a început să prindă viteză din 2009, când veniturile companiei au fost de 100.000 de euro, acestea depăşind pragul de un million de euro în 2012. De atunci, businessul Qualitance s-a multiplicat de peste 10 ori, anul trecut compania înregistrând o cifră de afaceri de circa 11 milioane de euro, cu 36% mai mare comparativ cu 2017. Totodată, echipa Qualitance a crescut şi ea odată cu dezvoltarea businessului, de la aproximativ 50 de persoane în 2012, la aproape 200 în prezent, din care 85% sunt specialişti IT.

    Cum a reuşit însă Qualitance să-şi crească businessul atât de mult şi să se extindă pe 3 continente? De-a lungul celor 12 ani, compania a adăugat treptat noi linii de business. Astfel, pe lângă serviciile de consultanţă şi testare de software, Qualitance a adăugat şi partea de dezvoltare software, iar ulterior şi divizia de inovaţie. Aceasta din urmă a fost înfiinţată în urmă cu circa trei ani, după preluarea start-up-ului Launch Podium, fondat de australianul Mike Parsons. Odată cu achiziţia LaunchPodium, antreprenorul de origine australiană a devenit managing partner în cadrul Qualitance, iar astfel compania locală a ales deschiderea celui de-al doilea birou internaţional (după cel din Silicon Valley) în Sydney, Australia.

    Divizia de inovaţie din cadrul Qualitance se axează pe noi tehnologii precum inteligenţa artificială, realitatea virtuală, machine learning sau internet of things (IoT).

    „AI (inteligenţa artificială – n. red.) reprezintă cel mai important pariu pentru noi în prezent. Businessul nostru este să construim businessuri digitale cu ajutorul AI. Practic, acum AI este cea mai importantă componentă pentru noi în zona de tehnologie, alături de IoT şi big data. AI nu înseamnă doar un arbore de decizie, ci înseamnă o maşină capabilă să înveţe (machine learning). Înseamnă să creezi sisteme care să înveţe şi care să funcţioneze autonom şi nu pe care să le preprogramezi”, a explicat Ioan Iacob. 

    În prezent, Qualitance construieşte o platformă financiară proprie care se bazează pe AI.

    „Sunt câteva zone unde AI va crea o diferenţă şi la care noi lucrăm – servicii financiare, pentru care am şi construit o platformă pe care o vom lansa în perioada următoare, proptech, retail, sănătate şi apărare”, a punctat el.

    Anul trecut, divizia de inovaţie a generat 40% din afacerile Qualitance QBS SRL şi aceasta a stat totodată şi la baza creşterii businessului, iar ponderea s-a păstrat şi în prima jumătate a acestui an, când veniturile companiei s-au situat la 5 mil. euro. 

    Qualitance a vizat încă de la început colaborarea cu start-up-uri, primul birou din afara ţării fiind deschis în Silicon Valley (California, SUA), unde se găsesc cele mai multe start-up-uri pe metru pătrat. Recent, compania a inaugurat două birouri noi, unul în New York şi altul la Londra, acesta din urmă fiind axat tot pe zona de start-up-uri şi fonduri de investiţii. 

    „Anul acesta am deschis două birouri noi în New York şi Londra. Biroul din New York este orientat către zona enterprise, la fel ca şi cel din Sydney, în timp ce biroul de la Londra a ales să se axeze pe zona de start-up-uri şi fonduri de investiţii de tip venture capital şi private equity, la fel ca şi biroul pe care îl avem în San Francisco care a fost dintotdeauna orientat către start-up-uri”, a menţionat Ioan Iacob. De profesie inginer software, el, împreună cu partenerul său de business Radu Constantinescu (economist) au pus bazele Qualitance în 2007, compania specializându-se în consultanţă şi testare de software. Înainte de lansarea propriei afaceri, cei doi au lucrat pentru mai multe companii din IT.
    Unul dintre cele mai importante proiecte finalizate de Qualitance anul acesta este platforma online pentru credite ipotecare Casa Mea, dezvoltată pentru BCR (Banca Comercială Română).

    „Qualitance a transformat radical procesul de achiziţie a unei locuinţe prin credit ipotecar – este o premieră în România. Ceea ce în varianta clasică era un proces extrem de stresant pentru clienţi, acum a devenit o experienţă plăcută prin funcţionalitatea intuitivă şi claritate”, a susţinut Ioan Iacob.

    Qualitance a colaborat îndeaproape cu echipele din BCR – de la departamentul comercial, până la cel juridic şi GDPR, prima versiune a platformei Casa Mea fiind dezvoltată în circa 10 săptămâni.

    „În 10 săptămâni, am realizat MVP-ul (produs minim viabil) – care a cuprins funcţionalităţile esenţiale pentru utilizatori. Am creat sute de prototipuri, le-am testat constant cu potenţiali utilizatori şi am obţinut feedbackul lor pe care l-am integrat în produs. În felul acesta, ne-am asigurat că experienţa pe care am creat-o se ridică la nivelul aşteptărilor clienţilor, menţinând un ritm accelerat de dezvoltare. În plus, prin rapid prototyping am eliminat scenariul în care construim în baza unor presupuneri greşite”, a explicat Bogdan Pascu, managerul de proiect din cadrul Qualitance pentru proiectul Casa Mea.

    În total, peste 20 de persoane din cadrul Qualitance au lucrat la platforma realizată pentru BCR, din care jumătate programatori, iar împreună cu angajaţii BCR implicaţi în proiect, echipa Casa Mea a numărat circa 50 de persoane. 

    În prima etapă, în aplicaţie au fost introduse funcţionalităţile de bază precum autentificarea, scanarea de documente, primirea de notificări şi vizualizarea etapelor dosarului şi fazele în care se află utilizatorul în procesul de obţinere a creditului ipotecar. Apoi, a doua etapă de implementare a vizat introducerea funcţionalităţii de chat care permite iniţierea unei discuţii cu o persoană din bancă pentru a cere detalii cu privire la produsul ipotecar şi la dosarul clientului, în timp ce în ultima versiune a platformei software a fost adăugată şi funcţia prin care se pot invita colaboratori – notari, evaluatori, agenţi imobiliari şi vânzători, plus îmbunătăţiri legate de proces.

    „Pentru următoarele două versiuni pe care le-am dezvoltat am făcut mii de teste cu utilizatorii (atât clienţi, cât şi angajaţi din bancă) – sesiuni de feedback în care am observat cu atenţie cum folosesc aplicaţia, unde se blochează, unde au nevoie de ajutor, ce e neclar şi de ce au nevoie ca să le facem viaţa mai uşoară”, a menţionat Mădălina Gheorghiu, senior UX designer în cadrul Qualitance.

    Astfel, în prezent, un client al BCR care doreşte un credit ipotecar merge prima dată în sucursala băncii, semnează cererea pentru o anumită ofertă, iar apoi are acces la dosarul său de credit în orice moment şi de pe orice dispozitiv mobil, prin aplicaţiile dedicate pentru Android şi iOS, sau desktop/laptop, în versiunea web. Ca atare, procesul de acordare a unui credit ipotecar este transparent, clientul având mereu informaţii despre statusul dosarului său şi etapa în care se află, şi totodată este simplificat, utilizatorul de Casa Mea nefiind nevoit să mai facă atât de multe drumuri la bancă.

    „Încă din etapa de prototipare am vrut să rezolvăm cele mai acute probleme ale clienţilor BCR: partea de analiză a dosarului, drumurile infinite la bancă, comunicarea cu banca şi faptul că nu înţelegeau procesul şi/sau termenii bancari”, a subliniat Elena Popa, business analyst lead în cadrul Qualitance.

    „Înainte dura 1-2 luni sau chiar mai mult până la acordarea unui credit ipotecar, în funcţie de speţa dosarului, iar numărul de vizite la bancă era de 8 până la 15. După implementarea Casa Mea, toţi aceşti indicatori s-au redus la mai puţin de jumătate. Ai nevoie de circa patru vizite la bancă acum, iar tot procesul durează aproximativ două săptămâni”, a completat Bogdan Pascu.

    Din punct de vedere tehnic, echipa Qualitance a dezvoltat partea de back-end a platformei cu ajutorul limbajului de programare Java, aplicaţii mobile cu ajutorul limbajelor de programare native pentru iOS şi Android, iar aplicaţia web prin intermediul Angular. În ceea ce priveşte modul de lucru al echipei tehnice Qualitance, abordarea a fost „agile” – presupune o muncă cu roluri dedicate, echipa fiind autonomă, iar iteraţiile de cod realizându-se în două săptămâni.

    „În primele două luni după lansarea aplicaţiei către publicul larg, am avut zero defecte – ceea ce se întâmplă foarte rar în dezvoltarea de software”, a subliniat Bogdan Pascu.

    Platforma Casa Mea este integrată în infrastructura IT BCR şi refoloseşte componente din sistemul informatic al băncii, aceasta comunicând direct cu aplicaţia pentru produsul ipotecar de bază al BCR. De asemenea, toţi clienţii BCR care folosesc aplicaţia George – asistentul virtual lansat recent de bancă, pot utiliza aceleaşi credenţiale şi pentru autentificarea în platforma Casa Mea.

    Aplicaţia Casa Mea are deja 1.300 de utilizatori, din care 600 au finalizat procesul pentru acordarea creditului ipotecar.

    „În decursul unui an de la lansarea platformei, estimăm că aproape jumătate din creditele ipotecare acordate de BCR vor parcurge procesul de creditare prin aplicaţia Casa Mea”, a punctat Dana Dima, vicepreşedinte executiv pe segmentele de retail şi private banking în cadrul BCR. 
    Realizarea platformei Casa Mea pentru BCR a fost unul dintre cele mai mari proiecte ale Qualitance din România în ultimul an, însă pe plan internaţional compania locală dezvoltă proiecte de inovaţie pentru jucători de talie mondială precum gigantul american Johnson and Johnson, compania de media News Corp din Australia, plus alţi jucători din sectorul financiar.

    Proiectele internaţionale din SUA şi Australia pe zona enterprise sunt gestionate de subsidiarele Qualitance din New York, respectiv Sydney. În prezent, Qualitance are patru subsidiare în afara României – două în SUA, în San Francisco şi New York, una în Australia (Sydney) şi una în Marea Britanie, la Londra. Dintre acestea, două au fost deschise în prima jumătate din 2019, iar compania se pregăteşte să inaugureze şi al treilea birou internaţional la finalul acestui an. Subsidiarele din străinătate vor genera anul acesta circa 2 milioane de euro pentru grupul Qualitance, care se vor adauga ţintei de afaceri de 11,5 milioane de euro estimate pentru România la finalul lui 2019.

    „Estimăm o cifră de afaceri de 11,5 milioane euro pentru România în 2019, la care se adaugă 2 milioane euro de la subsidiarele externe. Din cifra de afaceri estimată pentru sfârşitul acestui an, 45% este reprezentată de proiectele de inovaţie, urmând să ne concentrăm eforturile pe dezvoltarea acestui segment”, a sumarizat Radu Constantinescu, managing partner în cadrul Qualitance.

    Principalele funcţionalităţi ale platformei online ipotecare Casa MeaPrin intermediul platformei Casa Mea, clienţii BCR au posibilitatea de a:

    ¶  vizualiza informaţiile esenţiale despre creditul său: suma, durata, tip dobândă şi rata dobândă, valoare rată lunară, DAE, suma totală de rambursat şi avans;
    ¶  transmite instant către bancă documentele necesare analizei prin încărcarea în aplicaţie (scanare cu telefonul, încărcare din galerie, încărcare fişier pdf din memoria dispozitivului său din spaţiul virtual de stocare);
    ¶  comunica prin chat cu banca, dacă are întrebări;
    ¶  beneficia de sprijin pe tot parcursul procesului, fiind ghidat în aplicaţie (descriere pentru fiecare etapă, descrierea fiecărui document solicitat cu informaţii despre cum şi de unde îl obţine şi un model al documentului, formulare ce pot fi descărcate din aplicaţie pentru completare în cazul documentelor standardizate);
    ¶  primi notificări instant la încheierea fiecărei etape şi când sunt preluate documentele în analiza de către banca sau când se solicită o corecţie sau un document suplimentar;
    ¶  vedea istoricul acţiunilor pe fiecare document;
    ¶  invita colaboratori în aplicaţie (vânzători, agenţi imobiliari sau notari), care să ajute la finalizarea documentelor necesare analizei creditului.

  • Ryanair a anunţat cinci zboruri săptămânale noi din Bucureşti. Unde veţi putea ajunge cu preţuri care pornesc de la 13 euro

    Operatorul aerian low-cost Ryanair a anunţat lansarea unei noi rute din Bucureşti către Londra Southend, care va fi operată cu o frecvenţă de cinci zboruri săptămânale începând din noiembrie 2019, ca parte a programului extins pentru iarna 2019 din Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Ryanair îşi continuă astfel expansiunea în Europa Centrală şi de Est prin lansarea acestei noi rute care urmează anunţului recent privind intrarea pe piaţa din Georgia. Tariful mediu pentru zborurile cu Ryanair este de 37 de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.
    Pentru a sărbători expansiunea continuă în România şi Europa Centrală şi de Est, Ryanair scoate la vânzare locuri promoţionale din Bucureşti de la doar 12,99 de euro pentru călătorii până la finalul lunii noiembrie 2019, şi care trebuie rezervate până duminică, 25 august.

    „Suntem încântaţi să ne continuăm expansiunea în România şi Europa Centrală şi de Est prin lansarea, în noiembrie, a unei noi rute din Bucureşti către Londra Southend, care va fi operată cu o frecvenţă de cinci zboruri săptămânale ca parte a programului extins pentru iarna 2019 din Bucureşti. Pentru a sărbători expansiunea continuă din România, scoatem la vânzare locuri promoţionale de la doar 12,99 de euro pentru călătorii până la finalul lunii noiembrie 2019, dar care trebuie rezervate până la miezul nopţii, duminică, 25 august.”, a spus într-un comunicat de presă  David O’Brien, Chief Commercial Officer, Ryanair.