BusinessMagazin

Tag: Europa de Est

  • Deloitte: Încrederea investitorilor în Europa de Est a atins un nivel maxim al ultimilor doi ani

     Încrederea investitorilor în Europa de Est continuă să crească la nivelul din perioada 2003-2007. Recesiunea din regiune ar putea astfel să ia sfârşit: proporţia repondenţilor care se aşteaptă la o revenire a activităţii tranzacţionale s-a dublat faţă de ultimul studiu Deloitte, ajungând astfel la 60%, ceea ce indică un nivel maxim al încrederii în ultimii doi ani, se arată într-un comunicat al Deloitte.

    “Este încurajator să vedem o creştere a activităţii de tranzacţionare şi în Romania, comparativ cu anul trecut”, a declarat Hein van Dam, partener Deloitte România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Livrările de ciment şi clincher ale Holcim în România au crescut cu 5,1% în primul trimestru

    Preţurile la ciment şi clincher au urcat totodată cu 6,6% în monedă locală, se spune în raport. Pe piaţa agregatelor, Holcim a înregistrat în România o scădere de 16,3% a livrărilor, însă preţurile au afişat o creştere de 39,1%.

    Producătorii de ciment şi alte materiale de construcţii Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia) au anunţat recent că vor fuziona, într-o tranzacţie efectuată prin schimb de acţiuni în urma căreia va rezulta cel mai mare jucător de profil la nivel global, cu afaceri anuale estimate la 44 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA ar putea trimite trupe în Europa de Est

     Potrivit postului american de televiziune ABC News, generalul Philip Breedlove, din cadrul forţelor aeriene americane, a declarat în acest interviu pentru agenţia americană Associated Press (AP) că nu va “exclude implicarea niciunei naţiuni, inclusiv a Statelor Unite”.

    Miniştrii de Externe din cele 28 de state membre ale NATO i-au dat lui Breedlove termen până marţi să propună “paşi” care să asigure membrii Alianţei Nord-Atlantice aflaţi cel mai aproape de Rusia că celelalte state membre le susţin. “În esenţă, căutăm un pachet de măsuri terestre, aeriene şi maritime care să consolideze asigurările celor mai estici aliaţi”, a declarat generalul pentru AP.

    “Sunt însărcinat să prezint (măsurile) până săptămâna viitoare. Intenţionez să le prezint mai devreme”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Baumax îşi pregăteşte retragerea din Europa de Est. Magazinele din România au cele mai mari pierderi

     Fodatorul Baumax, Karl-Heinz Essl, a anunţat anterior că va scoate la licitaţie colecţia personală de artă pentru a atrage finanţare şi a salva compania de la colaps.

    Reprezentanţii Baumax au sugerat însă că veniturile provenite din licitaţie ar putea acoperi salvarea operaţiunilor din Austria, însă ar fi insuficiente pentru a sprijini afacerile din Europa de est.

    Essel a afirmat, într-un interviu citat de Die Presse, că extinderea pe pieţele din Europa de Est “nu s-a justificat”.

    În Austria, Baumax are 66 de magazine şi 4.000 de angajaţi. Incluzând şi operaţiunile internaţionale, retailerul de bricolaj are 9.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt campionii plăţilor la negru în Europa

    Pe locurile următoare se situează cei din Croaţia (8%) şi cei din Grecia, Slovacia şi România (7%), în timp ce ţările unde plăţile se desfăşoară cel mai corect sunt Germania, Finlanda, Franţa, Suedia (1% din angajaţi declară că au primit plăţi salariale “în plic”) şi Malta (0%).

    Pe ansamblul UE, faţă de situaţia din 2007 se constată o ameliorare a conduitei fiscale a angajatorilor (ponderea salariaţilor plătiţi la negru a scăzut de la 5% la 3%), însă zona din UE unde plata la negru rămâne cea mai mare rămâne Europa Centrală şi de Est.

    Interesant este că România are cea mai mare pondere de respondenţi (16%) care au refuzat să răspundă la întrebarea Eurobarometrului (“Aţi primit la negru o parte sau tot salariul de la angajator?”), pe locurile următoare situându-se respondenţii din Bulgaria şi Cipru (4%).

  • Divizia de investiţii a Băncii Mondiale intră în acţionariatul Teamnet

    Potrivit unei informaţii publicate pe pagina web a IFC, divizia va cumpăra acţiuni de 5 milioane de euro şi va acorda companiei şi un împrumut de 10 milioane de euro. Investiţia a fost aprobată de boardul IFC în data de 26 decembrie 2013, dar nu a fost încă semnată.

    IFC va ajuta integratorul IT să atragă finanţări pe termen lung, să îmbunătăţească structura de capital a companiei pentru a susţine creşterea viitoare şi “să-şi îmbunătăţească credibilitatea în faţa partenerilor şi clienţilor Teamnet din România şi de pe alte pieţe din Estul Europei”. Implicarea IFC va duce şi la o îmbunătăţire a guvernanţei corporative.

    “Teamnet caută o finanţare de 25-30 de milioane de euro, pe care intenţionează să o obţină prin vânzarea de acţiuni şi împrumuturi, pentru a susţine dezvoltarea pe alte pieţe din Europa de Est. Fondurile vor fi utilizate pentru actualizarea produselor şi a platformei tehnice, creşterea capacităţii pentru subsidiarele existente, finanţarea unor potenţiale achiziţii în Europa de Est şi recrutarea de specialişti. Fondurile vor asigura şi capitalul de lucru necesar şi vor fi utilizate şi pentru a restructura datoria pe termen scurt a companiei”, arată IFC.

    Compania Teamnet International a avut în 2012 o cifră de afaceri de 53 mil. euro şi un profit net de 3,6 mil. euro. Compania nu a oferit detalii despre cifra de afaceri pe 2013. Aproximativ 80% din veniturile Teamnet vin din contracte cu sectorul public, potrivit datelor furnizate de companie. Grupul este format din patru companii specializate în integrarea de soluţii IT&C, tehnologie medicală, automatizare de sisteme şi cloud.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Piedici în calea fericirii Estului

    Pe ansamblu însă, zona continuă să aibă rate ale şomajului pe termen lung (peste 12 luni) mai mari cu 3-4% decât înainte de criză, iar rata medie a şomajului pe termen lung în zonă este de 16%, faţă de 6% în cazul Europei Centrale şi Baltice.

    BERD remarcă relaţia între persistenţa creditelor neperformante şi şomajul pe termen lung, ambele fiind considerate principalele obstacole în calea unei relansări reale a economiei: ponderea creditelor neperformante a continuat să crească în majoritatea ţărilor zonei analizate.

    Ca atare, redresarea economică va continua în 2014, estimează BERD, dar doar cu rate modeste de creştere a PIB real (2,1% pe ansamblul zonei, 0,7% pentru Bulgaria, dar 2,4% pentru România).

  • Pierderea de informaţii, una dintre principalele probleme ale companiilor din Europa de Est

    Conform acestuia, cele mai întâlnite ameninţări interne sunt defecte ale sofware-ului existent, breşe de securitate cauzate de o eroare umană şi pierderea sau furtul dispozitivelor mobile.

    Cu toate ca majoritatea companiilor din întreaga lume pun în aplicare măsuri preventive de securitate IT, acestea consideră că măsurile disponibile nu sunt suficiente împotriva scurgerilor de informaţii. O altă problemă evidenţiată de raport este că angajaţii nu respectă întotdeauna politicile de securitate ale firmei, iar companiile nu au o grilă clară de sancţiuni pentru cei care încalcă respectivele politici.

    Din punct de vedere al categoriilor de companii, autorii studiului notează că întreprinderile mici şi mijlocii folosesc în mai mică măsură soluţiile de securitate existente pe piaţă.

  • Raport al Băncii Naţionale a Austriei: atenţie la riscurile din Est

    Banca centrală este însă optimistă în privinţa modului cum cele şase bănci austriece incluse în testul UE de soliditate financiară din 2014 (BAWAG, Erste, Volksbanken, Raiffeisen Zentralbank cu cei doi acţionari ai săi – Raiffeisenlandesbank Niederoesterreich-Wien şi Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich) vor face faţă cerinţelor calitative şi cantitative de capital ale testului.

    Rata capitalului de rang 1 la nivelul sistemului bancar austriac era în iunie de 11,5%, în creştere cu 0,5% faţă de finele lui 2012. Guvernatorul OeNB, Ewald Nowotny, atrage atenţia însă că băncile au nevoie în continuare de consolidarea bazei de capital, având în vedere profilul de risc generat de expunerea lor în Europa Centrală şi de Sud-Est şi aşteptările pieţelor financiare ca băncile să performeze mai bine decât le-o impun autorităţile europene de reglementare.

    În prima jumătate a anului, conform raportului OeNB, profitabilitatea băncilor austriece a fost influenţată negativ de condiţiile dificile de piaţă – dobânzi mici, venituri mai mici din dobânzi şi înrăutăţirea calităţii creditului, în special în Europa Centrală şi de Sud-Est, ceea ce a menţinut ridicat costul creditării. În acelaşi timp, băncile a trebuit să facă faţă unor cheltuieli operaţionale mai mari, a căror reducere va necesita renunţarea la activităţi neesenţiale şi axarea pe zonele esenţiale de activitate, respectiv un efort de reanalizare a structurii costurilor.

  • Prognoza BERD: urmează cinci ani slabi

    La ora actuală, notează BERD în ultimul său raport privind ţările în tranziţie, îngrijorările privind viitorul investiţiilor străine sunt probabil exagerate, însă există raţiuni de ordin fundamental pentru a anticipa o scădere a investiţiilor pe termen lung.

    Aceste raţiuni sunt legate de încetinirea sau chiar anularea unor reforme din Est începând de la jumătatea deceniului trecut, inclusiv în unele dintre noile state membre UE, de efectele politice şi sociale ale crizei financiare, care au dus în percepţia publică la blamarea democraţiei şi a pieţei libere pentru violenţa cu care criza a lovit această regiune, şi de creşterea economică slabă permanentizată începând din 2008.