BusinessMagazin

Tag: energie electrica

  • Energia adusă din Bulgaria şi Ucraina a aprins becurile în România în primul trimestru. Cantităţile totale importate au fost în scădere

    Importurile de energie au reprezentat 2% din consumul intern net din primul trimestru al anului, arată datele Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei. Bulgaria şi Ucraina au fost cei mai „generoşi“ parteneri de achiziţii de energie ai României în perioada analizată.

    Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Ucraina sunt statele vecine de la care România împrumută energie sau trimite peste graniţe în cazul unui excedent. În ultimii ani însă, România a devenit importator net de elec­tricitate, depinzând astfel de vecinii săi pentru acoperirea cererii interne.

    Acelaşi lucru a fost vizibil şi în primul trimestru al anului, când România a adus de peste graniţe 268 GWh de energie, circa 2% din consumul intern, Bulgaria şi Ucraina fiind ţările de unde s-au făcut cele mai mari achiziţii. Cantitatea importată în primul trimestru este totuşi cu 45% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut în contextul în care cererea internă a crescut cu 4%, arată tot datele Transelectrica.

    „În structura mixului de producţie, în perioada ianuarie –martie 2021comparativ cu perioada similară a anului 2020, s-a înregistrat o scădere a componentei termo de aproximativ 2,5%, a componentei nuclear cu 6,6% şi a componentei regenerabile cu 12,2%.“

    „Creştere s-a înregistrat din surse hidro, în procent de 41%“, spune compania naţională de transport al energiei.

    Pe de altă parte, pentru intervalul ianuarie –martie 2021se observă că cea mai mare pondere 34,8% este reprezentată de componenta termo urmată de componenta hidro 31,9%, iar energia produsă din surse regenerabile şi nucleară are o pondere de aproximativ 15,8% şi respectiv 17,5%.

    Legat de anul trecut, Transelectrica precizează că sectorul energetic a resimţit şi el impactul crizei de coronavirus, efectele negative resimţindu-se în special în sectorul surselor de energie regenerabilă care depinde în foarte mare măsură de importul de componente, în special din China.

    „La nivel european, pandemia a adus provocări pentruoperatorii de reţea care au trebuit să gestioneze volume crescute de energie regenerabilă intermitentă într-un mediu cu cerere redusă, cu mai puţine centrale termice la dispoziţie pentru echilibrare, în general reţelele reuşind să facă faţă situaţiei şi dovedindu-şi capacitatea de a face faţă afluxului crescut al surselor regenerabile de energie care uneori au depaşit procente semnificative în unele state member“, mai precizează Transelectrica.

    Transelectrica (TEL) a terminat primele trei luni ale anului cu un profit net de 82 de milioane de lei, cu 6% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul unui control mai riguros al costurilor. În perioada analizată, veniturile au crescut cu 20% pe fondul redresării consumului intern de energie.

    „Veniturile totale operaţionale realizate în T1 2021 au înregistrat o creştere de 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior (726 mil. lei în T1 2021 faţă de 603 mil lei în T1 2020), determinată în principal de creşterea cantităţii de energie electrică livrată consumatorilor, de majorarea tarifului mediu de transport şi de creşterea veniturilor realizate pe piaţa de echilibrare.“

    Mai departe, compania a accelerat ritmul investiţiilor, astfel că la finalul primului trimestru lucrările realizate aveau o valoare de 82,5 milioane de lei, faţă de valoarea de 52 de milioane de lei din 2020.

  • Cum explică Transelectrica creşterea cheltuielilor cu personalul cu 87 mil. lei în anul 2020?

    Transelectrica (TEL), monopol naturale pe piaţa românească de energie electrică, societate de 2 mld. lei la care statul român are 58,7%, şi-a majorat cu 87 mil. lei cheltuielile cu personalul în anul 2020 la circa 297 mil. lei, echivalentul unei creşteri de 41%.

    În T4/2020 compania de stat a avut 120,5 mil. lei cheltuieli cu personalul, faţă de 51,5 mil. lei în T4/2019, arată datele agregate de ZF din rapoartele companiei.

    Tocmai această creştere a determinat o pierdere de 29,6 mil. lei la nivelul rezultatului operaţional, faţă de un plus de 26,5 mil. lei în T4/2019, ceea ce înseamnă că în cele din urmă rezultatul net a trecut pe pierdere în T4.

    “Prin stabilirea unui pachet salarial adecvat pentru salariaţii companiei se poate vorbi şi despre retenţia de personal care este foarte importantă, având în vedere: cunoştinţele specifice, practice şi teoretice necesare în companie pentru îndeplinirea responsabilităţilor, incluzând aria de management şi abilităţi de relaţionare; nişa hiper-specializată şi unică a activităţii de transport al energiei electrice, activitate care se regăseşte doar în CNTEE Transelectrica SA; complexitatea problemelor întâlnite şi contextul în care acestea pot fi rezolvate (piaţa de energie, piaţa de echilibrare, Dispecerul Energetic Naţional, activitatea de exploatare – mentenanţă, activităţi bursiere, relaţia cu ANRE, guvernanţa corporativă, infrastructura critică, participările la proiectele de interes european)”, a transmis Transelectrica la solicitarea ZF.

    “O politică de resurse care să-i asigure companiei o poziţie competitivă pe piaţa muncii din sectorul energetic contribuie la asigurarea unei baze de personal bine pregătite şi motivate cu impact pozitiv în atingerea indicatorilor operaţionali şi financiari ai companiei. Astfel, în această lumină, cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat în luna martie 2020 de către Adunarea Generală a Acţionarilor CNTEE Transelectrica, în cursul anului 2020 au avut loc trei etape de echilibrare a veniturilor salariale în special pentru personalul tehnic – operativ (Staţiile Electrice şi DEN). În concluzie, creşterea pe care aţi semnalat-o în Trimestrul 4/2020 conţine această componentă de aliniere a politicii de salarizare şi de retenţie a personalului, dar şi o componentă semnificativă de elemente nerecurente”.

    La final de 2019 Transelectrica avea un număr mediu de 2027 de salariaţi, iar la final de 2020 un număr mediu de 2021 salariaţi.

    La nivelul întregului an 2020, compania a raportat pentru un profit net de 114 milioane lei, în creştere cu 18%, şi venituri de 2,4 miliarde lei, în scădere cu 1,2% faţă de anul anterior, pe fondul reducerii cantităţi de energie electrică livrată.

    Vedeţi mai jos răspunsul integral al Transelectrica cu privire la creşterea cheltuielilor cu personalul:

     

     Stimate domnule Popescu,

     

    Referitor la solicitarea dumneavoastră de informaţii înregistrată de CNTEE Transelectrica SA cu numărul 6888/16.02.2021, vă comunicăm următoarele:

     

    Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA este licenţiată pentru transportul de energie electrică şi furnizarea serviciului de sistem, asigurând realizarea acestora în condiţii de maximă siguranţă şi stabilitate, îndeplinind standardele de calitate.

     

    Menţinerea în condiţii de siguranţă a funcţionării Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) constituie premisa prestării unui serviciu public de transport/dispecerizare pentru toţi utilizatorii reţelei electrice de transport, asigurând accesul nediscriminatoriu şi continuu al acestora la reţea, cu respectarea normelor şi performanţelor prevăzute de reglementările tehnice în vigoare.

     

    Pentru îndeplinirea acestor obiective, în concordanţă cu evoluţia mediului de afaceri şi a cadrului legislativ, este obligatoriu să se implementeze o politică de resurse umane care să asigure o structură organizatorică capabilă să se adapteze şi să satisfacă aceste cerinţe, plecând de la ideea că salariaţii reprezintă cea mai valoroasă resursă a Companiei.

     

    Ca obiectiv prioritar, în politica de dezvoltare a Companiei se regăseşte:

    ·         loializarea şi retenţia personalului care deţine un nivel ridicat de experienţă şi competenţă profesională în domeniul transportului şi dispecerizării energiei electrice;

    ·         pregătirea unei baze de recrutare internă care să asigure diminuarea riscurilor de personal şi planificarea succesorală a resurselor umane în special prin atragerea tinerilor absolvenţi.

     

    Remuneraţia are un rol vital în stimularea performanţei prezente şi viitoare la nivelul întregii Companii. Cele mai bune politici salariale şi de beneficii sunt strâns legate de Strategia Companiei şi de implementarea cu succes a obiectivelor asumate.

     

    Prin stabilirea unui pachet salarial adecvat pentru salariaţii Companiei se poate vorbi şi despre retenţia de personal care este foarte importantă, având în vedere:

    ·         cunoştinţele specifice, practice şi teoretice necesare în Companie pentru îndeplinirea responsabilităţilor, incluzând aria de management şi abilităţi de relaţionare;

    ·         nişa hiper-specializată şi unică a activităţii de transport al energiei electrice, activitate care se regăseşte doar în CNTEE Transelectrica SA;

    ·         complexitatea problemelor întâlnite şi contextul în care acestea pot fi rezolvate (piaţa de energie, piaţa de echilibrare, Dispecerul Energetic Naţional, activitatea de exploatare – mentenanţă, activităţi bursiere, relaţia cu ANRE, guvernanţa corporativă, infrastructura critică, participările la proiectele de interes european).

     

    O politică de resurse care să-i asigure Companiei o poziţie competitivă pe piaţa muncii din sectorul energetic contribuie la asigurarea unei baze de personal bine pregătite şi motivate cu impact pozitiv în atingerea indicatorilor operaţionali şi financiari ai Companiei.

     

    Astfel, în această lumină, cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat în luna martie 2020 de către Adunarea Generală a Acţionarilor CNTEE Transelectrica, în cursul anului 2020 au avut loc trei etape de echilibrare a veniturilor salariale în special pentru personalul tehnic – operativ (Staţiile Electrice şi DEN).

     

    În concluzie, creşterea pe care aţi semnalat-o în Trimestrul 4/2020 conţine această componentă de aliniere a politicii de salarizare şi de retenţie a personalului, dar şi o componentă semnificativă de elemente nerecurente.

     

    La finele anului 2019 CNTEE Transelectrica SA avea un număr mediu de 2027 de salariaţi, iar la finele anului 2020 – un număr mediu de 2021 de salariaţi.


     

  • Pentru a elimina acuzaţiile de abuz de poziţie dominantă, Hidroelectrica se angajează să vândă energie pe Piaţa pentru Ziua Următoare la un anumit preţ maxim

    Consiliul Concurenţei a acceptat angajamentele asumate de Hidroelectrica pentru a elimina îngrijorările de natură concurenţială identificate în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă pe piaţa producţiei şi comercializării energiei electrice.

    Angajamentele vizează modul în care Hidroelectrica va comercializa energia produsă pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) şi pe Piaţa de Echilibrare (PE).

    Astfel, compania se angajează să ofere la vânzare pe PZU o cantitate de energie electrică la un preţ maxim determinat pe baza preţului prevăzut în cadrul contractelor la termen.

    În acelaşi timp, Hidroelectrica se angajează să separe, în cadrul companiei, activitatea de ofertare pe PE de cea de ofertare pe PZU.

    Potrivit Consiliului Concurenţei, implementarea acestui set de măsuri va conduce la beneficii directe şi imediate pentru toţi participanţii pe pieţele de energie electrică, fiind de natură a conduce la creşterea cantităţilor tranzacţionate, de către companie, pe pieţele spot şi la diminuarea cantităţilor de energie reprezentând dezechilibrele generate în Sistemul Energetic Naţional (SEN), care pot afecta negativ consumatorii, prin creşterea preţului energiei electrice.

    Consiliul va monitoriza timp de 3 ani implementare angajamentelor de către Hidroelectrica.

    Investigaţia, declanşată în septembrie 2018, a vizat un potenţial abuz de poziţie dominantă prin care Hidroelectrica a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă (în principal, pe PZU), în scopul realizării unor vânzări la preţuri semnificativ mai ridicate pe PE.

    PZU este o componentă a pieţei angro de energie electrică, respectiv principala piaţă spot de energie electrică din România, şi reprezintă cadrul organizat în care au loc tranzacţii cu energie electrică pentru fiecare interval orar al zilei următoare (care este şi ziua de livrare).

    Preţul de închidere al PZU este folosit în mod curent drept preţ de referinţă în domeniul energiei electrice.

    PE este, de asemenea, una dintre componentele pieţei angro de energie electrică, organizată de Operatorul de Transport şi Sistem (OTS), care are rolul de a echilibra balanţa producţie-consum în timp real, în scopul menţinerii siguranţei şi stabilităţii în funcţionare a SEN.

    PE satisface, în principal, nevoia participanţilor la piaţă de a-şi ajusta cantitatea de energie contractată în funcţie de cerere şi are o puternică componentă tehnică.

  • Ce ascunde rata inflaţiei din ianuarie: creşterea de 18,3% a preţului la energie electrică faţă de decembrie 2020 dă peste cap prognozele anterioare

    Rata inflaţiei a crescut brusc în ianuarie, la 1,3% faţă de decembrie 2020, după ce preţul energiei electrice a sărit cu 18,3% de la o lună la alta, arată datele INS.

    Comparativ, rata lunară a inflaţiei se menţinuse la 0,1-0,3% în ultimele luni ale anului trecut şi fusese chiar negativă, în august şi septembrie.

    Faţă de ianuarie 2019, creşterea tarifelor la energie electrică se situează la 17,4%. În acelaşi timp, preţul gazelor s-a diminuat cu 2,8%, iar cel pentru energie termică a rămas neschimbat.

    Având în vedere schimbările recente de pe piaţa de energie, Instutului Naţional de Statistică a anunţat că ”având în vedere modificările legislative privind liberalizarea tarífelor la energía electrică şi gazele naturale furnizate consumatorilor casnici, începând din luna ianuarie 2021, energia electrică şi gazele naturale nu vor mai fi incluse in grupa produselor cu preţuri reglementate”. 

    De asemenea, pentru a comensura evoluţia preţurilor privind energía electrică pentru consumatorii casnici, începând din luna ianuarie 2021, INS calculează o medie ponderată între tarifele pentru  ofertele concurenţiale şi cele pentru serviciul universal.

    La stabilirea structurii pieţei de energie electrică s-au utilizat  datele furnizate de către A.N.R.E şi de către furnizorii de ultimă instanţă.

    Potrivit INS, consumul final de energie electrică a fost anul trecut cu 3,3% mai mic faţă de 2019; iluminatul public a înregistrat o scădere cu 11%, iar consumul populaţiei a crescut cu 5,1%.

    Resursele de energie electrică au fost de 63646,8 milioane kWh, în scădere cu 850,1 milioane kWh, faţă de  anul 2019.

    Producţia din termocentrale a fost de 20422,1 milioane kWh, în scădere cu 14,2%, cea din hidrocentrale  a fost de 15499,0 milioane kWh, în scădere 2,1%, iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 11466,4 milioane kWh, în creştere cu 1,7%.

    Producţia din centralele electrice eoliene în anul 2020 a fost de 6954,8 milioane kWh, în creştere cu 210,6 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice  a fost de 1703,0 milioane kWh, în scădere cu 31,2 milioane kWh faţă de  anul 2019.

     

     

  • Prim-ministrul britanic Boris Johnson: Fiecare casă din Regatul Unit va fi alimentată cu energie electrică de la fermele eoliene până în 2030. Planul guvernului ajunge la 160 mil. lire

    Premierul britanic Boris Johnson a anunţat în cadrul conferinţei Partidului Conservator un plan de 160 de milioane de lire, adăugând că fiecare ţară din Regatul Unit va fi alimentată cu energie electrică de la fermele eoliene offshore în următorii zece ani, potrivit BBC.

    Planul intenţionează să creeze 2.000 de locuri de muncă şi să susţină alte 60.000 de joburi în domenii conexe. Astfel, Marea Britanie va deveni „lider mondial” în ceea ce priveşte energia eoliană până în 2030, spune prim-ministrul.

    Declaraţiile vin după ce Johnson a promis în cadrul summit-ului ONU din New York că ca proteja 30% din teritoriul britanic în ideea de a „stimula nivelul de biodiversitate al ţării”. De asemenea, guvernul şi-a majorat target-ul pentru capacitatea energiei electrice generate de ferme eoliene offshore de la 30 de gigawaţi la 40 de gigawaţi până în 2030.

    Schema face parte dintr-un plan în zece paşi prin care s-ar contura o „revoluţie industrială verde”, numărul 10 promiţând să atingă unui nivel net al emisiilor de carbon egal cu zero până în 2050.

    „Dacă planeta va aborda schimbările climatice cu aceeaşi dezbinare şi dezordine cu care a gestionat coronavirusul, mă aştept la tot ce este mai rău”, a declarat Antonio Guterres, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

    „Pandemia reprezintă un test pentru cooperarea la nivel internaţional – un test pe care l-am picat în mod categoric.”

     

  • ​Lupta împotriva coronavirusului

    Grupul ENGIE

    Motivaţie:
    „La Engie avem o politică de responsabilitate socială în acord cu strategia de dezvoltare şi de business locală şi internaţională, direcţiile de CSR – protecţia mediului şi eficienţă energetică, educaţie, sănătate şi sport – fiind stabilite în urma sondării opiniei unui eşantion reprezentativ al tuturor stakeholderilor companiei. Dezvoltăm preponderent proiecte care răspund unei nevoi acute, fundamentate şi care adresează un număr mare de beneficiari şi al căror impact este unul pe termen lung”, spun reprezentanţii grupului Engie.

    Descrierea proiectului:
    Anul acesta, în contextul pandemiei COVID-19, demersurile de CSR ale companiei s-au îndreptat cu predilecţie spre domeniul sănătăţii, unul în care au investit, încă din 2013, 1,5 milioane de euro, contribuind astfel la ameliorarea condiţiilor de tratament pentru mai mult de 10.000 de pacienţi anual.
    În plus, reprezentanţii Engie au venit în sprijinul persoanelor vulnerabile de peste 65 de ani, din Bucureşti, care în perioada stării de urgenţă au avut nevoie de reparaţii ale aparatelor electrocasnice sau ale instalaţiilor sanitare şi au donat Crucii Roşii Române gaz natural comprimat pentru vehicule, necesar pentru transportul de alimente şi materialor de strictă necesitate către instituţii şi persoane afectate de COVID-19 din întreaga ţară. De asemenea, au venit şi în sprijinul copiilor din medii sociale vulnerabile cărora le-am donat echipament informatic, acţiune ce s-a dovedit de o mare utilitate, permiţându-le acestora să-şi continue studiile online.
    Totodată, în contextul pandemiei COVID-19, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Asociaţia Hands Across România, au adaptat programul tradiţional de educaţie „Întâlnire cu energie” pentru a fi accesibil online. Compania vizează transmiterea unor informaţii legate de tipurile de energie, parcursul gazului natural şi al energiei electrice de la extracţie respectiv producţie până acasă, cum se pot realiza economiile de energie precum şi sfaturi de utilizare în siguranţă a gazului natural şi a energiei electrice, insistând pe partea de prevenire a accidentelor.
    Reprezentanţii companiei spun că vor continua şi implementarea altor proiecte complexe, din zona de inovaţie, protecţia mediului şi eficienţă energetică, derulate în parteneriat cu Habitat for Humanity şi EFdeN, care au fost readaptate contexului, urmând ca până la final de an să fie parcurse câteva etape importante.

    Efecte:
    Engie Romania a venit în sprijinul cadrelor medicale din prima linie şi a pacienţilor afectaţi de virusul SARS-COV-2 cu o contribuţie financiară în valoare de 250.000 de euro, care a fost direcţionată către mai multe organizaţii: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, Dăruieşte Viaţă şi HOSPICE Casa Speranţei. Fondurile direcţionate către Societatea Naţională de Cruce Roşie din România şi Dăruieşte Viaţa, în cuantum de 100.000 de euro fiecare, au fost utilizate pentru achiziţia de echipamente pentru cadrele medicale, precum şi de aparate de ventilaţie sau materiale de strictă necesitate pacienţilor confirmaţi cu COVID-19. Alţi 50.000 de euro au fost alocaţi pentru îngrijirea pacienţilor cu boli oncologice, externaţi din spitalele destinate exclusiv pacienţilor cu COVID-19 şi pentru care HOSPICE Casa Speranţei rămâne o alternativă pentru continuarea tratamentului a cărui lipsă le-ar pune vieţile în pericol.

  • OMV Petrom se aşteaptă la reducerea preţului petrolulului pe termen mediu şi lung, la 60 USD/baril faţă de 75 USD cât estima anterior

    OMV Petrom a decis să revizuiască estimările legate de cotaţia petrolulului, precum şi ale preţurilor pentru energie electrică,  pe termen mediu şi lung, ceea ce va duce la ajustări nete de depreciere de aproximativ 350 milioane lei dupa impozitare în T3/20.

    “Modelul nostru integrat de afaceri isi demonstreaza inca o data beneficiile, mai ales intr-un mediu in care ne asteptam la un pret scazut al titeiului. Vom continua sa urmarim executia strategiei noastre, avand ca scop furnizarea de energie mai curata si in mod sustenabil, in care gazul natural va juca un rol semnificativ in cadrul tranzitiei energetice.”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

    Pe segmentul Upstream, compania a redus estimarea privind preţului petrolului la 60 USD/baril faţă de 75 USD/baril folosită anterior. Astfel, pentru 2021, OMV se aşteaptă la o continuare a efectului macroeconomic al pandemiei COVID-19 şi menţine prognoza de preţ la 50 USD/baril, în timp ce pentru 2022 şi 2023 estimărle au fost reduse la 60 USD  de la 70 USD, respectiv 75 USD.

    Pentru perioada 2024 – 2029, OMV Petrom mizează pe o  cotatie a ţiteiului Brent de 65 USD/baril (anterior 75 USD), care va scădea gradual la 60 USD până în 2035. 

    ”Ne asteptam ca actualizarea estimarilor de pret al titeiului sa conduca la ajustari nete de depreciere nemonetare de aproximativ 800 mil lei dupa impozitare, care includ atat ajustari de depreciere pentru active necorporale de explorare, cat si ajustari nete de depreciere pentru active corporale”, se arată în anunţul publicat la BVB.

    In Downstream Gas, estimarile de pret pe termen lung pentru energie electrica si certificatele CO2 au fost revizuite, avand in vedere conditiile mai bune din piata producţiei de energie electrică.

    ”Aceasta a determinat reversarea integrala a ajustarilor de depreciere aferente centralei electrice cu ciclu combinat de la Brazi, de aproximativ 450 mil lei dupa impozitare”. 

    Pentru 2020, OMV Petrom preconizează că preţul mediu al ţiţeiului Brent va fi 40 USD/bbl (2019: 64 USD/bbl).

    OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie de la bursă, a raportat un profit net de 867 milioane de lei în prima jumătate din 2020, în scădere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi afaceri de a 10 mld. lei, minus 11%.

     

  • Tabolul COMPLET al dezastrului din Liban: CORUPŢIE la cel mai înat nivel, carnea ca un lux, inflaţia scăpată de sub control, iar energia este dată cu porţia

    Inflaţia a scăpat de sub control, carnea a devenit un lux, la fel şi energia electrică, economia practic nu mai există, statul este în incapacitate de plată, iar sărăcia, crimi­na­li­tatea şi corupţia înfloresc.

    Pandemia a făcut viaţa şi mai grea. Haosul şi dezastrul produse de imensa explozie din Beirut sunt punctul culminant al unei drame economice, financiare şi sociale fără precedent în care se zbate o ţară cu şase milioane de locuitori.

    „Am avut 15 ani de război civil, apoi încă un război în 2006 cu Israel, asasinate, dar acesta este categoric un an de iad pentru Liban“, spune pentru o publicaţie arabă un locuitor al Beirutului.

    Un oraş fără de speranţă, după cum îl descrie Nidal Al Achkar, directoarea teatrului al-Madina.

    Criza financiară a Libanului, înrădăcinată în decenii de corupţie şi risipă din resursele statului, reprezintă cea mai mare ameninţare pentru stabilitatea ţării de la războiul civil din 1975-90 încoace.

    Colapsul monedei a dus la creşterea inflaţiei şi a sărăciei, iar deponenţii au pierdut accesul gratuit la conturi într-un sistem bancar paralizat, scrie The Guardian într-un reportaj din această ţară. Din martie, preţurile celor mai multe dintre produse s-au triplat, în timp ce valoarea lirei libaneze a scăzut cu 80% pe măsură ce economia s-a oprit în loc. Mall-urile sunt pustii, magazinele de la colţul străzii nu-şi mai permit să se aprovizioneze, iar străzile sunt incendiate.

    „Hello Darkness my old friend“, se poate citi pe cartonul agitat deasupra capului de o tânără într-o zi de protest pe străzile din Beirut. Locuitorii capitalei au curent electric prin reţeaua naţională doar 2-4 ore pe zi – o oportunitate pentru câţiva mici între­prin­zători. Sunt oamenii cu generatoare, care încearcă să facă din producerea de curent electric o afacere.

    Dar nici ei nu se des­­curcă. Clienţii, oa­meni de rând, nu au bani să plătească, iar „afaceriştilor“ le tre­bu­ie bani pentru com­­bu­s­tibil şi piese de schimb.

    Economia în că­dere liberă a provocat de­­mon­straţii în masă. În­cepând cu luna oc­tom­­brie, oamenii pro­tes­tează împotriva unei clase politice acuzate că incompetenţă şi corup­ţie.

    Zeci de mii de persoane şi-au pierdut locul de muncă sau o parte din venituri. Pandemia a venit ca o lovitură de baros, mai ales pentru afacerile mici. Şomajul este în creştere, iar rata sărăciei se apropie de 50%.

    Clasa de mijloc este ameninţată cu extincţia, notează Deutsche Welle. Statul a intrat în incapacitate de plată pe o emisiune de obligaţiuni în martie, iar un alt defaut urmează curând. Guvernul a promis reforme, iar în urmă cu două luni a început negocieri cu FMI. Însă dis­cu­ţiile s-au împot­molit, cu mai mulţi mi­niş­tri demi­sio­nând, spun ei, din ca­uza frustrării cre­ate de lipsa de voiţă pentru re­formă a autorităţii cen­trale, scrie AP. Guvernul a încercat să facă rost de bani vânzând pe bandă rulantă active ale statului. După epuizarea acestora nu va mai rămâne de vânzare decât capitalul uman, care părăseşte ţara în masă.

    Sistemul politic învinovăţit pentru acest haos părea, până la tragedia din Beirut, de neclintit. Reformele erau blocate pentru că ameninţau un sistem construit pe reţele complexe de patronaj formate la sfârşitul războiului civil. Bani, putere şi religie.

    Au lucrat împreună sute de ani. Dacă una se prăbuşeşte, celelalte o adună de pe jos. Este o lume construită pe sectarism şi tradiţii de familie, nu pe idei care să privească spre viitor, ci pe idei care leagă de trecut“, explică Nidal Al Achkar, directoarea teatrului al-Madina din Beirut.

    Teatrul s-a deschis în iulie după şase luni de inactivitate. Un rol principal în colapsul financiar îl are banca centrală. Începând cu 1997, Banca Centrală Libaneză a ancorat artificial lira de dolarul american la o rată de 1 dolar pentru 1.507 lire libaneze.

    De atunci, în pofida multiplelor provocări socio-politice, economice şi de securitate, economia libaneză a reuşit să se ridice în primul rând datorită stabilităţii oferite sistemului său financiar de ancorarea monedei naţionale de dolar.

    Mai multe detalii pe www.zf.ro

    Instituţia a protejat acest prag împrumutându-se de la băncile private, care depindeau în schimb de deponenţii atraşi de ratele de dobândă uriaşe (de până la 14%), explică gulfnews.com.

    Ratele mari ale dobânzilor plătite deponenţilor au atras remiteri din diaspora – o sursă crucială de dolari -, dar au făcut neatractivă iniţiativa în afaceri întrucât libanezii puteau câştiga mai mult depunând bani la bancă. Cu această ancorare, guvernul practic a subvenţionat importurile, permiţând populaţiei un trai altfel greu de obţinut.

    Timp de 20 de ani Libanul a trăit din intrări de capital, care ajungeau în medie la 20% din PIB pe an. Casa din paie s-a prăbuşit anul trecut, când retrageri mari de capital au fost urmate de o hemoragie a depozitelor şi de oprirea bruscă a remiterilor şi intrărilor de capital.

    Acest lucru a forţat creditorii să limiteze retragerile de dolari, apoi să reţină toţi dolarii. Pe măsură ce controlul asupra sistemului financiar a slăbit, piaţa neagră a înflorit, ajungând să eclipseze economia formală. Afacerile s-au îndreptat către această piaţă neagră pentru a plăti furnizorii din străinătate. De dolari au nevoie şi cei cu împrumuturi pentru case sau autovehicule denominate în moneda americană sau cei care au copii la universităţi străine. Din septembrie, lira şi-a pierdut din valoare până într-acolo încât cursul de schimb pe stradă este de 9.500-10.000 lire pentru un dolar. Rata oficială a rămas aceeaşi ca în 1997, dar aproape nimeni nu are acces la aceasta cu excepţia oligarhilor şi a altor oameni cu un statut privilegiat. Cei care şi-au depus economiile în lire la bănci şi-au văzut banii strânşi o viaţă întreagă pur şi simplu evaporându-se. Nici cei suficient de inspiraţi pentru a-şi păstra economiile în conturi în dolari nu-şi mai pot accesa banii, aceasta pentru că nu există suficienţi dolari în sistemul financiar libanez. Băncile au impus restricţii severe cu privire la cât poate fi retras dintr-un cont. De obicei, suma este de aproximativ 200 de dolari pe săptămână. Nici expaţii libanezi care doresc să trimită dolari familiilor şi prietenilor din Liban nu pot face acest lucru deoarece dolarii sunt confiscaţi de bănci. Situaţia dezastruoasă este subliniată şi de faptul că firmele mici şi mari deopotrivă refuză să accepte tranzacţiile prin card de credit de la clienţi de teamă că băncile nu vor onora aceste tranzacţii. Guvernul a fost neputincios, sau nu a dorit, să oprească căderea lirei şi ieşirile enorme de capital. Preţurile alimentelor şi hainelor – aproape toate importate „ cresc zilnic, o tendinţă amplificată de transferul de dolari către Siria pentru stabilizarea altei monede care se prăbuşeşte. Liban găzduieşte peste un milion de refugiaţi sirieni. Până la 21 de miliarde de dolari au fost soase din ţară în ultimul an, spun specialiştii financiari, de o elită politică şi comercială care se opune reformelor. Alain Bifani, directorul general al ministerului finanţelor din Liban timp de 20 de ani până în iunie, când a renunţat la post  în semn de protest faţă de lipsa voinţă pentru un acord reformator cu FMI, a declarat: „Am fost foarte aproape de a-i face pe cei care beneficiază atât de mult de sistem să contribuie. Acest lucru ar fi subminat sistemul de putere şi privilegiul pe care le-au pus la punct şi ar fi permis apariţia unui stat modern“. Beirutul şi-a pierdut demult statutul de fratele levantin al Parisului. Viaţa sa vibrantă de noapte şi zgârie-norii săi au dispărut în beznă. Zilele sunt animate de proteste şi de cozile la pâine. Carnea roşie nu şi-o mai permite nici armata. Ministrul economiei a declarat zilele trecute că grâul din depozitele din portul Beirutului este inutilizabil din cauza exploziei. Ţara va trebui astfel să importe grâu.

    „Beirutul este un oraş fără de speranţă“, spune Nidal Al Achkar. „A dispărut încrederea. Nu mai ai la ce să visezi. La ce să visăm? La ce o să mâncăm? La orele în care putem aprinde becul? La cât costă un kilogram de roşii?“

  • Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a încheiat primul trimestru cu venituri din exploatare de 636 milioane lei, în scădere cu 6%, şi un profit net de 215 mil.lei, cu 1,9% mai mic

    Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a încheiat primul trimestru al anului cu venituri din exploatare de 636 milioane lei, în scădere cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut, din care 625 milioane lei din vânzarea energiei electrice, se arată în raportul trimestrial al companiei.

    În acelaşi timp, profitul net s-a redus cu 1,9%, la 215 milioane lei, iar EBIDTA a coborât la 380 milioane lei, în scădere cu 10%.

    Producţia totală livrata de CNE Cernavoda in Sistemul Energetic National  s-a ridicat la 2.847 GWh, cu 4% peste nivelul din T1/2019.

    Veniturile realizate pe piata de energie electrica aferente livrarilor de energie electrica din trimestrul I 2020 sunt de 626 milioane lei, mai mici cu 5,9% fata de aceeasi perioada a anului anterior.

    Pe piata spot (PZU), in trimestrul I 2020 s-a vandut o cantitate de energie electrica reprezentand 35,4% din volumul total de vanzari, fata de o cota procentuala de 9,7% inregistrata in aceeasi perioada a anului 2019.

     Pretul mediu de vanzare a energiei pe piata spot (PZU) realizat de SNN a fost de 184,14 lei/MWh, fata de 253,26 lei/MWh inregistrat in aceeasi perioada a anului 2019.

    Valoarea totala a programului de investitii al SNN pentru anul 2020 este de 309 milioane lei, din care compania a realizat în primele trei luni 4,7%.

    Compania a publicat marţi seară strategia de investiţii pentru următorii cinci ani, solicitată de Ministerul Energiei şi care urmează să fie dezbătută în adunarea generală a acţionarilor din 12 iunie. Strategia de investiţii presupune opt obiective majore în valoare totală de 2,3 miliarde de lei, din care 67%, adică o sumă de 1,53 miliarde de lei, ar urma să fie din fonduri proprii.

    Cea mai mare investiţie, de 812 milioane de lei, ar urma să fie la instalarea de detritiere apă grea CE Cernavodă (CTRF).

    Compania a înregistrat anul trecut venituri totale de 2,3 miliarde lei, în creştere cu 11%, şi un profit net de 540 mi­lioane lei, cu 31% mai mare decât rezultatul din 2018

     

  • Enel a anunţat o donaţie de 100.000 de euro pentru spitalul Matei Balş

    Şi Enel România s-a alăturat eforturilor echipelor medicale în susţinerea luptei împotriva COVID-19 şi în sprijinul vindecării pacienţilor infectaţi, potrivit unui comunicat de presă trimis astăzi. Astfel, prin companiile sale de furnizare şi distribuţie a energiei electrice, Enel donează 100.000 de euro pentru a sprijini activitatea Institutului Naţional de Boli Infecţioase – prof. Dr. Matei Balş.

    Donaţia se va face asociaţiei „Societatea de Boli Infecţioase şi HIV/ SIDA”, care luptă umăr la umăr alături de Institutul Naţional de Boli Infecţioase – Prof. Dr. Matei Balş împotriva COVID-19. Suma va fi folosită pentru echipamentele medicale necesare prevenirii şi controlului răspândirii virusului, precum şi pentru asigurarea mijloacelor medicale necesare tratării cât mai multor persoane.

    În ultimele săptămâni, Enel România a implementat o serie de măsuri menite să contribuie la reducerea răspândirii COVID-19 din grijă pentru comunităţile pe care le deserveşte, pentru clienţi şi, de asemenea, pentru angajaţii săi.

    Prin urmare, toate activităţile care implică contactul direct cu publicul au fost suspendate, oferind clienţilor canale alternative de comunicare. De asemenea, Enel România a activat regimul de muncă inteligentă (tele-muncă) pe termen lung pentru toate activităţile angajaţilor pentru care acest regim poate fi aplicat, cu excepţia activităţilor esenţiale care nu suportă amânare, care sunt necesare pentru a garanta continuitatea serviciului şi securitatea sistemului electric naţional.

    De asemenea, compania a pregătit un plan de continuitate, pentru a asigura siguranţa în furnizarea de energie electrică în zonele care ar putea fi declarate „zone roşii” de către autorităţi.