BusinessMagazin

Tag: energie electrica

  • CONAF: Cerem Guvernului acces gratuit la apă, energie electrică şi gaze pentru şi băncilor încetarea plăţii ratelor pentru minim 90 de zile

    Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care reprezintă 2 federaţii patronale, 6 patronate şi 4 asociaţii naţionale, a lansat o serie de propuneri către Guvern, bănci, ANAF, instituţiile statului şi Casa Naţională de Sănătate, care ar putea acorda populaţiei şi mediului de afaceri un ajutor în faţa crizei coronavirusului.

    Printre măsurile propuse Guvernului, CONAF notează „susţinerea furnizării de apă, energie electrică, gaze şi combustibili pe toată perioada până la eradicarea pandemiei, cu o marjă de extindere de 3 luni, în mod gratuit, pentru a stimula revenirea imediată a populaţiei şi agenţilor economici din pierderile suferite în perioada de inactivitate economică”.

    Mai jos, propunerile formulate redate integral:

    COLABORAREA CU GUVERNUL:

    1. Susţinerea furnizării de apă, energie electrică, gaze şi combustibili pe toată perioada până la eradicarea pandemiei, cu o marjă de extindere de 3 luni, în mod GRATUIT, pentru a stimula revenirea imediată a populaţei şi agenţilor economici din pierderile suferite în perioada de inactivitate economică.
    2. CONAF propune scutirea de la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor agenţilor economici care plătesc, conform legii 75% din salariul angajatului pe toată perioada cât acesta din urmă nu îşi desfăşoară activitatea.
    3. Acordarea de linii de credit de la stat pe termen de 1 an cu dobandă “0 “ sau cel mult 50 % din ROBOR, pentru IMM-uri şi pentru celelalte entităţi ce au până la 50 de angajaţi (PFA, IF, II, AF, asociaţii, fundaţii) pentru a stimula revenirea rapidă a activitaţii.
    4. Accesarea de rezervă pentru alimente de bază şi asigurarea publică de către Preşedintele României că toţi locuitorii ţării vor avea acces la ele.

    COLABORAREA MEDIULUI DE AFACERI CU MEDIUL BANCAR

    1. Propunem încetarea plăţii ratelor la creditele acordate persoanelor fizice şi juridice pe o perioadă de minim 90 zile şi reeşalonarea acestora pe o perioadă de 6-12 luni, cu menţinerea sau reducerea dobânzilor actuale.
    2. Perioada de graţie de minim 90 luni pentru rambursarea creditelor de investiţii, cu menţinerea sau reducerea dobânzilor actuale. 
    3. Acordarea de garanţii guvernamentale companiilor pentru a contracta finanţări bancare pentru susţinerea activităţii curente. 
    4. CEC şi EXIMBANK să aibă programe de finanţare pentru agenţii economici.

    COLABORAREA CU INSTITUŢIILE STATULUI:

    Inspectoratul Teritorial de Muncă a anunţat închiderea activităţii, iar înregistrarea firmelor se poate face doar la ghişeu întrucât parola de obţinere a depunerii on-line se ia tot de la ghişeu, ca urmare trebuie să se aibă în vedere următoarele măsuri imediate:

    1. Prelungirea termenelor de înregistrare a contractelor de muncă încheiate în această perioadă 11.03-31.03.2020, cu posibilitatea luării în calcul a extinderii perioadei până la 31.05.2020 sau la o dată ulterioară.
    2. Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele necesare înregistrării contractelor, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către ITM, cu confirmarea primirii acestora şi transmiterea parolei REVISAL tot pe e-mail.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-ANAF:

    Depunerea unor declaraţii, adrese pentru soluţionarea diverselor probleme la ghişeu.

    1. Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către fiecare Agenţie Judeţeană de Administrare Fiscală, cu confirmarea primirii acestora.
    2. Eşalonarea datoriilor fiscale pe o perioadă de 120 de zile de la termenul de plată (25.03.2020), fără a fi calculate doânzi şi penalităţi pentru această perioadă (de luat în considerare posibilitatea de prelungire dacă situaţia economică se agravează).
    3. Prelungirea perioadei de emitere a executărilor silite (popriri pe conturi)- 60 zile.
    4. Rambursarea datoriilor către agenţii economici: rambursări de TVA, recuperări de impozite.
    5. Compensarea între sumele de rambursat de la bugetul de stat şi obligaţiile fiscale scadente ale contribuabililor, fără calcularea de penalităţi în sarcina acestora dacă compensarea nu s-a realizat la timp de către stat.

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate:

    1. Prelungirea termenelor de înregistrare a cererilor de recuperare a concediilor medicale ale angajaţilor societăţilor comerciale.
    2. Rambursarea de urgenţă a concediilor medicale plătite de către agenţii economici.

    „Este momentul ca toţi actorii economici să îşi dea mâna şi împreună cu autorităţile să contribuie la lupta împotriva coronavirusului şi la relansarea economică viitoare. Spitalele private, clinicile trebuie să fie în alertă maximă şi împreună cu spitalele de stat şi cu autorităţile în domeniu să lucreze conjugat pentru salvarea de vieţi omeneşti”, a notat CONAF. 
     

     

  • Lipsa ploilor şi a zăpezii începe să se vadă: hidrocentralele de la Porţile de Fier produc energie la o treime din capacitate din cauza secetei

    Producţia de energie electrică a scăzut din cauza secetei, iar hidrocentralele de la Porţile de Fier abia reuşesc să producă o treime din cât produceau până în prezent şi se apropie de debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată, au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţi ai Hidroelectrica.

    Potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica, debitul Dunării este de 2.650 mc/secundă la Porţile de Fier, adică aproape de limita minimă la care pot funcţiona cele trei hidrocentrale care produc energie electrică. Cristinel Popescu, lider de sindicat la Hidroelectrica Porţile de Fier, a declarat, joi, pentru Mediafax că hidrocentralele merg acum la limita minimă de avarie, iar dacă seceta va persista, turbinele se vor opri curând

    . „În acest moment, din cauza lipsei precipitaţiilor în bazinul hidrografic al Dunării, debitele sunt în continuare în scădere, undeva la 2.650 mc/s, fapt ce a dus ca producţia de energie electrică să fie undeva la nivelul a 310 megawaţi/h pe cele două hidrocentrale la Porţile la Fier. Mai exact, 180 megawaţi/h la centrala de la Porţile de Fier 1 şi 130-135 megawaţi/h la centrala de la Porţile de Fier II. Asta înseamnă aproape o treime din cât se produce în perioada normală“, a spus Popescu. Potrivit acestuia, este foarte aproape de a fi atins debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată. „Putem spune că este o producţie la limită a centralelor de la Porţile de Fier. De altfel, debitele sunt foarte scăzute, ne apropiem de debitul de servitute, adică de debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată. Sperăm să înceapă precipitaţiile în bazinul Dunării pentru că altfel producţia va rămâne foarte scăzută. Dacă va continua seceta şi dacă debitele vor continua să scadă, desigur producţia va fi dusă aproape de zero“, a mai spus Cristinel Popescu.

  • Peisajul imobiliar devine tot mai verde

    Atunci când vorbim de construcţii, oamenii devin conştienţi de avantajele pe termen lung ale soluţiilor verzi – costuri de întreţinere foarte mici, confortul crescut dat de soluţiile construcţiilor eficiente energetic, creşterea calităţii aerului şi în general a wellbeingului. De aceea, poziţionarea unui dezvoltator pe această direcţie creează un avantaj competitiv pe termen lung. Tendinţa este vizibilă în ultimii ani, tot mai mulţi dezvoltatori fiind interesaţi să îşi certifice proiectele, indiferent că vorbim de standardele BREEAM, LEED, DGNB sau Green Homes, dezvoltat local de RoGBC (Consiliul Român pentru Clădiri Verzi). În ultimii 10 ani, numărul clădirilor „verzi” în România a crescut de la 2 la 200, iar dinamica se păstrează având în vedere costurile reduse de întreţinere şi impactul mai mic asupra mediului. BREEAM sau LEED sunt programe de certificare recunoscute la nivel internaţional, care atestă dacă o clădire a fost construită respectând mediul înconjurător. La nivel internaţional au fost dezvoltate peste 20 de sisteme de certificare voluntară, tocmai pentru a susţine astfel de bune practici.
    Spre exemplu dezvoltatorul Impact, unul dintre cei mai mari din domeniu, aşteaptă certificarea BREEAM pentru proiectul rezidenţial Luxuria din zona Expoziţiei din Capitală. Mai mult decât atât, la nivel mondial au început să apară surse de finanţare uriaşe dedicate proiectelor verzi finanţate de marile corporaţii şi instituţii financiare globale care vor să aibă un aport în încetinirea ritmului de încălzire globală.
    Dintre dezvoltatori, primii care au aderat la această practică au fost constructorii de birouri, datorită economiilor la costurile lunare de întreţinere. În ultimii ani însă, pe fondul unei cereri crescute pentru acest tip de produse, dezvoltatorii de proiecte rezidenţiale au devenit tot mai interesaţi de certificarea verde. Indiferent de tipul sau programul de certificare, o astfel de recunoaştere aduce plusvaloare în cota de piaţă a proiectului respectiv.În cazul Greenfield, care a început acum mai bine de 10 ani, se doreşte transformarea în cel mai mare proiect verde din sud-estul Europei, având ca obiectiv reducerea cu 80% a emisiilor de dioxid de carbon. „Greenfield este cred că cel mai mare proiect din Bucureşti construit de un singur dezvoltator. Îl construim de mai bine de 10 ani şi plănuim să construim încă 8 ani. Greenfield este un proiect foarte ambiţios, este apariţia unui orăşel în coasta de nord a Bucureştiului“, a declarat Răzvan Ionescu. Greenfield va fi un oraş care va avea toate facilităţile de care are nevoie orice locuitor al unui cartier, de la centru comercial la spaţiu de servicii, clădire de birouri, transport în comun şi şcoli publice, mai spune Ionescu.
    Printre soluţiile care vor fi implementate se numără utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile: solare şi geotermice, implementarea de sisteme cu eficienţă energetică ridicată, construcţia de acoperişuri şi faţade verzi, gestionarea eficientă şi durabilă a apei, gestionarea deşeurilor, implementarea de soluţii de transport cu emisii reduse şi instalarea de sisteme smart home & smart city.
    În prezent, Impact implementează un parteneriat strategic cu Veolia Energy România, pentru identificarea şi implementarea soluţiilor care vor transforma Greenfield în cel mai mare proiect rezidenţial ecologic din Europa de Est.
    La nivel global, Veolia ajută oraşele şi industriile să gestioneze, să optimizeze şi să folosească eficient resursele lor. Compania oferă o serie de soluţii legate de apă, energie şi materiale – cu accent pe recuperarea deşeurilor – pentru a promova tranziţia către o economie circulară.
    Compania proiectează şi implementează soluţii de specialitate pentru a furniza, proteja resursele şi a face reaprovizionarea, în timp ce creşte eficienţa acestora din punctul de vedere al mediului, economic şi social, îndeplinind pe deplin obiectivele noastre privind eficienţa energetică şi reducerea semnificativă a dioxidului de carbon.

    Utilizarea la scară largă a energiei regenerabile: solară şi geotermală
    Impact dezvoltă împreună cu Veolia un sistem inovator de încălzire centrală pentru următoarele 5.000 de apartamente.
    „O direcţie pe care o abordăm în acest moment este cea de sustenabilitate, de dezvoltare verde, de soluţii constructive şi tehnologice care să reducă foarte mult consumul de energie. Toate aceste iniţiative aduc beneficii foarte mari locuitorilor“, a subliniat Răzvan Ionescu.
    El precizează că dezvoltatorii imobiliari ar trebui să planifice în aşa fel încât facilităţile din cartier să determine locuitorii să-şi reducă dependenţa de maşini. Această măsură ar reduce în mod direct consumul de combustibil şi noxele emise.
    „Ambiţia noastră este ca fiecare locuitor să poată deveni independent de maşină în 4-5 ani. Ne uităm foarte activ la nişte soluţii ecologice de transport în cartier. De curând, am montat o staţie de măsurare a calităţii aerului în cartier, avem nişte rezultate incredibile, dacă ne uităm la staţia care măsoară în Greenfield vedem parametrii pe particule fine de 5 ori mai mici decât în centrul Bucureştiului“, spune el. Pe lângă soluţiile de transport electric, dezvoltatorul îşi îndreaptă atenţia şi către soluţiile de energie regenerabilă. În acest moment, compania se uită către energia geotermală, dar şi către energia solară prin panourile fotovoltaice.
    Beneficiind de caracteristicile unice ale nordului Bucureştiului – temperatură ridicată la adâncimi relative reduse – una dintre principalele caracteristici ale sistemului este utilizarea energiei geotermale folosind atât foraje adânci, cât şi pompe geotermice obişnuite.
    Pompele de căldură geotermală extrag căldura din subteran în timpul iernii, asigurând răcire în sezonul cald. Instalaţiile geotermale adânci aduc apă la 40-60 de grade Celsius, care poate fi utilizată de către comunitate în mod eficient. Pentru a aduce apa la temperatura propice folosirii, fiecare bloc de locuinţe va avea un cazan de condensare mai mic. Panouri fotovoltaice, montate pe terase, vor asigura consumul de energie pentru zonele comune şi consumul de pompe.
    „Noi vrem să reuşim să aducem energia geotermală să suplimenteze necesarul de energie pe care îl au locuitorii în locuinţe. Miza este să putem încălzi 5.000 de apartamente, să le putem încălzi cu o energie în cazul căreia, după ce ai făcut investiţia, singurul cost rămâne doar cel de pompare a apei“, spune Răzvan Ionescu.
    În plus faţă de proiectul Greenfield, dezvoltatorul imobiliar Impact deţine şi proiectul Luxuria. Greenfield este un cartier de volum şi se adresează unui segment de cumpărători din zona medie, pe când Luxuria este adresată segmentului premium, unde un apartament de 2 camere depăşeşte 100.000 de euro.
    „Greenfield va avea un diferenţiator, prin faptul că este un cartier sustenabil energetic, că are cei mai buni parametri de calitate a aerului din Bucureşti, că nivelul de zgomot în cadrul cartierului este infinit mai mic decât în orice cartier din Bucureşti“, mai spune Răzvan Ionescu.Greenfield este un proiect dezvoltat în pădurea Băneasa din Bucureşti în trei faze până în acest moment, fiind urmate de încă trei până la finalul dezvoltării.
    Gheorghe Iaciu, cel mai important acţionar al Impact, va continua să investească în noi proiecte pe piaţa locală. În ceea ce priveşte planurile de viitor, antreprenorul spune că vrea să înceapă construcţia unui proiect imobiliar mixt în zona calea Floreasca – Barbu Văcărescu, unde să dezvolte atât locuinţe, cât şi birouri şi un hotel.

    Emisiile de dioxid de carbon şi poluarea continuă să influenţeze negativ clima
    ¶ Ultimii cinci ani au fost desemnaţi cei mai călduroşi ani din lume. Anul 2018 a fost al patrulea cel mai fierbinte an, iar înaintea lui se află, în ordine, 2016, 2017, 2015. Pe locul cinci se află anul 2014. La cum arată lucrurile, la sfârşitul anului, 2019 ar putea ajunge chiar primul în acest top.
    ¶ Groenlanda a pierdut 12,5 miliarde de tone de gheaţă într-o singură zi din 2019, echivalând cu volumul de apă necesară pentru a acoperi toată suprafaţa Floridei într-un strat de 12 cm.
    ¶ Omul este cel care prin activităţile sale generează o bună parte din gazele cu efect de seră care conduc la încălzirea globală. Volumul de dioxid de carbon, de exemplu, este cu 40% mai mare decât atunci când a început industrializarea.
    ¶ Oamenii devin conştienţi de riscul climatic şi vor să fie parte la proiecte care protejează mediul. La acţiunile Impact de ecologizare şi împădurire participă din ce în ce mai mulţi oameni, şi nu neapărat din zona în care au loc acestea. 

    Carte de vizită pentru un mediu mai curat
    ¶ Pentru proiectul Luxuria din zona Expoziţiei din Capitală, dezvoltatorul Impact vizează certificarea BREEAM a proiectului – acesta este un sistem de certificare a clădirilor verzi recunoscut la nivel internaţional;
    ¶ În cazul Greenfield, proiect care a început acum mai bine de 10 ani, compania şi-a setat obiectivul de transformare în cel mai mare proiect verde din sud-estul Europei, având ca obiectiv reducerea cu 80% a emisiilor de CO2 printr-o serie de măsuri care implică utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile solare şi geo-termice, construcţia de clădiri şi sisteme cu eficienţă energetică ridicată, implementarea de acoperişuri şi faţade verzi, gestionarea eficientă şi durabilă a apei, gestionarea deşeurilor, implementarea de soluţii de transport cu emisii reduse şi sisteme smart home & smart city;
    ¶ Dezvoltatorul implementează un parteneriat strategic cu Veolia Energy România pentru identificarea şi implementarea soluţiilor care vor transforma Greenfield în cel mai mare proiect rezidenţial ecologic din Europa de Est;
    ¶ Impact dezvoltă împreună cu Veolia un sistem inovator de încălzire centrală pentru următoarele 5.000 de apartamente. 

  • Vehiculele comerciale se îndreaptă spre zona electrică

    Noi vehicule electrificate, soluţiile inovatoare de conectare şi parteneriatele strategice vor creşte productivitatea şi opţiunile disponibile pentru clienţii vehiculelor comerciale Ford în Europa şi o nouă furgonetă Transit complet electrică este aşteptată pe piaţă în 2021. În plus, transportorul de persoane Tourneo Custom Plug-In Hybrid ţinteşte 50 de kilometri de autonomie pur electrică şi va fi disponibil pe piaţa locală în primul trimestru al anului viitor.

    „Noua generaţie de Ford Transit este cea mai productivă şi smart lansată până acum. Vorbim de o scădere a consumului de combustibil la diesel de 7%, avem patru versiuni de putere de până la 185 CP şi gama va fi completată cu o cutie de viteze automată cu zece trepte pentru versiunile cu tracţiune spate, a spus Nick Manson, vehicle engineering manager la Transit. Gama va include şi motorizări mild-hybrid pentru dieseluri şi hibride plug-in. Cu ajutorul sistemelor mild-hybrid se obţine o economie de combustibil între 3% şi până la 8% în oraş. Sistemul permite creşterea sarcinii utile cu 80 kg în cazul versiunilor cu tracţiune spate şi 48 kg pentru cele cu tracţiune pe puntea faţă.

    Noile modele dispun inclusiv de moduri diferite de condus, precum Eco, Alunecos – pentru rulare pe ud sau traseu acoperit cu gheaţă, Noroi şi Remorcă – mod care optimizează folosirea frânei de motor. Printre noile funcţii se numără senzorul de unghi mort cu funcţie de remorcă, tempomat adaptiv cu recunoaşterea semnelor rutiere, sistem de păstrare a benzii de rulare, sistem de frânare la urgenţă, asistenţă la parcare.

    Noile modele vin cu sistemul FordPass Connect, cu modem de date şi hotspot cu conectivitate permanentă. Cei care deţin un IMM cu până la cinci maşini pot opta pentru sistemul FordPass Pro, prin care se poate verifica starea maşinii, nivelul combustibilului şi al AdBlue, statusul maşinii şi locaţia sa. În plus, maşinile pot fi încuiate, descuiate şi motorul pornit de la distanţă. În cazul flotelor de mari dimensiuni, există opţiunea Ford Commercial Solutions.

    De ce o utilitară plug-in hybrid? Pentru că piaţa se schimbă şi există dorinţa de a reduce emisiile de noxe şi dioxid de carbon. În mediul urban există opţiunea de a nu avea niciun fel de emisii atunci când se merge în modul electric, iar în caz de urgenţă, există opţiunea utilizării motorului termic.

    Bateria sistemului electric poate fi încărcată atât la priză, cât şi la frânare sau la rulare cu viteză constantă, iar motorul ecoboost joacă rol de generator. Motorul termic nu este conectat la transmisie, ci joacă doar rol de generator.

    „Clienţii doresc flexibilitate, vor şi mod electric, dar şi o autonomie mare în cazul distanţelor lungi. Şi toate acestea fără vreo modificare adusă compartimentului de încărcare – 6 metri cubi capacitate şi 1.130 kg sarcină utilă, a spus Ian Porter, chief engineer la Transit PHEV.

    În cazul sistemului plug-in hybrid există patru sisteme de condus – EV Auto – optimizează bateria, EV Now – modul electric, EV Later – păstrează nivelul bateriei – şi EV Charge – încarcă bateria din mers. Cu ajutorul acestui sistem, consumul mediu scade la 2,7 litri/100 km sau 60 g CO2 per kilometru.
    Sistemul hibrid plug-in este instalat şi pe versiunea de pasageri – pe Tourneo Custom cu opt locuri.

    În urmă cu 18 luni Ford a demarat un proiect în Londra de utilitare plug-in, în cadrul căruia 20 de maşini au rulat peste 240.000 km timp de 12 luni, iar 75% din rute au fost operate în mod electric.

    Următoarele oraşe vizate de proiect sunt Köln în Germania şi Valencia în Spania. Cum arată piaţa la nivel local? În primele opt luni ale acestui an s-au livrat pe piaţa locală 14.500 de vehicule comerciale, în creştere cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut – fără a lua în calcul camioanele. Ford este în continuare cel mai bine vândut brand pentru al patrulea an consecutiv.

    Potrivit datelor Ford, diferenţa de preţ dintre un Transit cu motor diesel „simplu şi unul hibrid va fi de 700 de euro, diferenţă care va fi amortizată prin consumul mai redus şi valoarea reziduală mai mare. În cazul versiunii plug-in hybrid avem în plan o ofertă de leasing operaţional şi financiar, iar costul de întreţinere va fi inclus în rată.

    Pe piaţa locală sistemul plug-in hybrid va fi disponibil din primăvara anului viitor.

    Sistemul FordPass Pro va fi lansat în România în primul trimestru al anului viitor, când va fi integrat pe toate autvehiculele mărcii. Acestea vor dispune de modem cu router Wi-Fi şi conexiune de date printr-un abonament Vodafone.

    Segmentul comercialelor cu sarcină utilă de 2 tone reprezintă aproape jumătate din volumul total, cu aproape 6.900 de unităţi, segment din care Ford are 18% cotă de piaţă, iar pe trei din cele cinci segmente ale vehiculelor comerciale Ford este pe primul loc.

    „Piaţa auto locală are nevoie de un program Rabla pentru vehiculele comerciale, există o necesitate cu privire la reînnoirea parcului de utilitare. Vorbim de 78% din parcul auto naţional de utilitare care are o vechime de peste 10 ani. Programul Rabla actual nu permite achiziţia unei utilitare noi, însă prin programul Ford în urma casării vehiculului vechi poate fi obţinut un discount la o utilitară nouă, a spus Cristian Prichea, directorul general al Ford România.

    Ford a fost din nou brandul de vehicule comerciale numărul 1 în Europa în 2018, al patrulea an consecutiv când compania reuşeşte această performanţă la nivelul vânzărilor anuale pe cele 20 de pieţe europene. Ford a comercializat 380.900 de maşini din gama utilitară în aceste 20 de pieţe, în creştere cu 8% faţă de anul 2017.

  • Transelectrica a încheiat primele nouă luni ale anului cu venituri de 1,78 miliarde lei, în scădere cu 3%, şi un profit net de 74 milioane lei, cu 25% mai mic, pe fondul creşterii costurilor de operare

    Transelectrica (TEL), operatorul reţelei de electricitate din România, a încheiat primele nouă luni ale anului cu venituri de 1,78 miliarde lei, în scădere cu 3%, şi un profit net de 74 milioane lei, cu 25% mai mic decât în perioada similară din 2018, rezultatele companiei fiind influenţate de costurile mai mari cu operarea sistemului de transport, potrivit datelor din raportul financiar publicat vineri.

    EBITDA s-a redus cu 12% în periooada ianuarie-septembrie, la 299 milioane lei. 

    Pe zona principală a activităţilor de bază (transport şi dispecerizare Sistem Energetic Naţional), creşterea veniturilor totale şi a tarifului mediu pentru serviciul de transport nu au atenuat efectul scăderii cu 8% a EBITDA, scădere datorată în principal creşterii preţurilor medii de achiziţie a energiei electrice pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în reţeaua de transport, se menţionează în raport.

    Veniturile din transport şi alte activităţi pe piaţa de energie au înregistrat o creştere de 5% pe fondul creşterii tarifului de transport realizat (+4%) şi a creşterii cu 10,7 mil. lei a veniturilor din interconexiune, aceste majorări fiind determinate în principal de cresterea tarifelor reglementate aplicabile perioadei de raportare.

    ”Contextul ianuarie-septembrie 2019 a fost unul dificil caracterizat de costuri mari cu operarea sistemului de transport, în special costurile cu procurarea energiei electrice pentru compensarea pierderilor tehnice din reţea (CPT) semnificativ mai mari cu 22%, în condiţiile în care nivelul fizic al pierderilor tehnice a fost mai mic faţă de anul precedent (procent pierderi tehnice 2,29% 9L 2019 faţă de 2,55% 9L 2018)”/

    Pe segmentul activităţilor cu profit zero, compania a raportat o pierdere financiară temporară de 26 mil lei faţă de 14 mil lei înregistrat în primele nouă luni din 2018. Situaţia a fost determinată de diminuarea tarifului aprobat de ANRE pentru aceste servicii, dar şi de majorarea cheltuielilor privind serviciile de sistem tehnologice în condiţiile creşterii preţurilor de achiziţie a acestor servicii pe piaţa concurenţială.

    În ceea ce priveşte mixul de producţie, în perioada ianuarie – septembrie 2019 s-a înregistrat o scădere a componentei termo de aproximativ 10,6%, a producţiei din surse nucleare cu 1,5%, şi a componentei hidro cu 11,8%. Aportul din surse regenerabile a crescut cu 6,1%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Nuclearelectrica, profit net de 415 mil.lei la nouă luni, în creştere cu 30%, la venituri din exploatare de 1,8 mld.lei, în urcare cu 15%

    Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a încheiat primele nouă luni ale anului cu un profit net de 415,9 milioane lei, în creştere cu 29,6% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile din exploatare au crescut cu 15%, la 1,8 miliarde lei, influenţate de majorarea cu 17% a preţului mediu ponderat al energiei electrice, se arată în raportul trimestrial al companiei de stat.

    Profitul din exploatare a urcat cu 36,3%, iar EBITDA cu 17,3% fata de aceeasi perioada a anului anterior,  în principal ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare.

    Cantitatea de energie electrica vândută pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale a scăzut cu 2%, beneficiind de o creştere a preţului mediu cu 16% (pret fara Tg), în timp ce cantitatea de energie electrică vandută pe piaţa spot (PZU) a scăzut cu 33%, iî condiţiile inregistrării unui preţ mediu de vânzare pe această piaţă mai mare cu 32% (pret fara Tg).

    Producţia brută de energie electrică a celor două unităţi operaţionale ale CNE Cernavodă a fost de 8,2 milioane MWh, din care consumul propriu tehnologic al Unitatilor a fost de 691.000 MWh.

    Valoarea totala a programului de investiţii pentru anul 2019 este de 256 milioane lei, din care compania a realizat în primele nouă luni 70%.

    Nuclearelectrica are o capitalizare de 4,2 miliarde lei la BUrsă, acţiunile companiei apreciindu-se de la începutul anului cu 73%, după tranzacţii în valoare totală de 189 milioane lei. 

  • Preţul energiei electrice pe piaţa spot urcă din nou la maximul istoric de 750 de lei/MWh

    Preţurile valabile pentru 24 septembrie pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) variază între 195 lei/MWh şi 750 de lei/MWh, această valoare fiind valabilă pentru vârful de consum de la ora 20:00.

    Precedentul cel mai mare preţ de pe piaţa spot, de 680 lei/MWh a fost înregistrat într-o lună de iarnă şi într-o perioadă de criză.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din „mineritul” web rezultă anual 800 de tone de emisii de CO2

    În 2018, aplicaţiile care rulează în browser-ul unui utilizator şi urmăresc să obţină criptomonede – aşa-numitul minerit web – au consumat până la 18,8 gigawaţi de energie electrică, potrivit unei cercetări Kaspersky, de unde rezultă aproape 800 de tone de emisii de CO2.

    Valorile sunt comparabile cu rata de consum energetic a Poloniei. Mineritul web sau cryptojacking-ul de browser este o ameninţare căreia este posibil ca mulţi utilizatori să îi fie victimă cu regularitate, fără să ştie. Ei pot afla numai dacă verifică un cod sursă al paginii web sau dacă observă că anumite resurse web le supraîncărcă dispozitivele atunci când sunt deschise. Mineritul web este o metodă alternativă de a obţine criptomonede, care foloseşte vizitatorii site-urilor pentru a-şi atinge obiectivul. Proprietarii de site-uri convertesc capacitatea dispozitivelor utilizatorilor lor în criptomonede în timp ce browser-ul utilizatorului este activ sau rulează în fundal. Cu toate acestea, în anumite cazuri, paginile web notifică utilizatorii despre expunerea lor la această practică şi le solicită consimţământul, explicând că mineritul web se realizează pentru a monetiza pagina web fără a afişa reclame enervante sau abonamente plătite.

    Mineritul web este, de obicei, considerat o activitate nevinovată care nu duce la o pierdere semnificativă de bani şi consumă doar o cantitate mică de energie. Pentru a elimina aceste mituri, cercetătorii au analizat statisticile din rapoartele soluţiilor de securitate Kaspersky care au împiedicat activitatea de minerit web în 2018. Astfel, au ajuns la concluzia că, deşi pierderile individuale ar putea fi considerate nesemnificative, impactul global este surprinzător de sumbru.

    Conform acestor calcule, cantitatea de energie consumată prin mineritul web ar putea fi de până la 1.670 de MWh, cu excepţia cazului în care pagina web blochează codul responsabil pentru iniţierea mineritului. Convertit în emisii de dioxid de carbon raportat la nivelurile globale ale Agenţiei Energetice Internaţionale (IEA), nivelul este echivalent cu aproximativ 800 de tone de gaze cu efect de seră (CO2) emise în atmosferă în 2018.

    Taxele de energie electrică pentru un nivel atât de ridicat de energie pot varia de la câteva sute de mii de dolari până la jumătate de milion de dolari, în funcţie de ţara de origine. Cantitatea de energie necesară pentru acest lucru ar fi de peste trei ori mai mare decât producţia centralei nucleare de la Cernobîl, cu un an înainte de tragicul incident.

    Citişi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stingeţi becurile, scoateţi aparatele din priză: Preţul energiei electrice pe piaţa spot ajunge la maximul istoric de 750 de lei/MWh

    Preţul energiei electrice cu livrarea joi a ajuns la 750 de lei/MWh pentru orele de vârf, acesta fiind cel mai mare preţ înregistrat vreodată pe piaţa spot din România, peste preţul de 680 de lei/MWh înregistrat în februarie 2017.

    Preţurile valabile pentru 19 septembrie pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) variază între 200 lei/MWh şi 750 de lei/MWh, această valoare fiind valabilă pentru şase intevale orare ale zilei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este tânărul responsabil de distribuţia energiei electrice pentru 1,5 mili­oane de clienţi

    Petre Stoian a preluat în 2017 rolul de diector al diviziei de operaţiuni şi mentenanţă gaz şi electricitate al Delgaz Grid, calitate din care coordonează cei peste 1.400 de specialişti ai diviziei. Este responsabil astfel pentru activitatea de distribuţie a energiei electrice pentru 1,5 mili­oane de clienţi şi pentru funcţionarea unei reţele de electricitate care se întinde peste 80.000 de kilometri din cinci judeţe din regiunea Moldovei (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Vaslui). Una dintre cele mai recente realizări recente ale diviziei pe care o conduce constă într-o reorganizare a acesteia, prin separarea activităţilor de gaz şi electricitate, cu impact în cele 20 de judeţe deservite de o echipă formată din peste 3.000 de oameni.

    Petre Stoian a absolvit în 2007 ca şef de promoţie Facultatea de Electroenergetică, dar şi un masterat în electroenergetică în cadrul Universităţii Politehnice din Timişara. După absolvirea facultăţii şi-a început cariera ca inginer proiectant, iar în decembrie 2013, după ce a dobândit experienţă în zona de excelenţă operaţională, a preluat primul post de conducere din carieră.

    Astfel, la vârsta de 30 de ani, conducea deja o echipă formată din 100 de persoane, la Enel Distribuţie Muntenia, gestionând reţeaua de distribuţie a energiei electrice a judeţului Giurgiu. Un alt moment cheie din cariera sa a fost în octombrie 2017, când, după o experienţă de 10 ani în domeniu, a preluat rolul curent. Din pregătirea sa nu lipseşte nici experienţa internaţională: în 2011 a participat la o sesiune de training de şase luni în Italia, în domeniul reţelelor de distribuţie a energiei electrice. „A fost o experienţă foarte interesantă care mi-a lărgit orizonturile profesionale şi m-a determinat să revin în ţară pentru a pune în aplicare cunoştinţele dobândite”, spune el.

    Petre Stoian a fost prezentat în ediţia din 2019 a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.