BusinessMagazin

Tag: Elvetia

  • Femeile din armata elveţiană au dobândit dreptul de a purta lenjerie de damă

    În cadrul sistemului actual, uniforma standard a recruţilor include doar lenjerie de corp pentru bărbaţi.

    Un test care începe luna viitoare prevede acordarea a două seturi diferite de lenjerie de corp pentru femei, pentru lunile mai calde şi pentru cele mai reci.

    Femeile reprezintă aproximativ 1% din forţele armate elveţiene, dar ţara speră să crească procentul la 10% până în 2030.

    Femeile au primit, până în prezent, lenjerie intimă bărbătească, de multe ori în mărimi nepotrivite, ceea ce poate fi inconfortabil.

    Purtătorul de cuvânt al armatei Kaj-Gunnar Sievert a declarat că noua „lenjerie de corp funcţională” pentru recruţii de sex feminin ar consta în „lenjerie scurtă” pentru vară şi „lenjerie lungă” pentru iarnă.

    Sievert a declarat la începutul acestei săptămâni că se iau în considerare şi modificarea altor echipamente, cum ar fi îmbrăcămintea de luptă, vestele de protecţie şi rucsacii.

    Ministrul elveţian al Apărării, Viola Amherd, a salutat, de asemenea, această decizie. Actualele uniforme ale armatei elveţiene au fost adoptate la mijlocul anilor 1980, relatează Swissinfo.

  • Două ţări europene anunţă noi restricţii pentru români. Ce trebuie să faci pentru a intra în ţările respective

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că autorităţile federale elveţiene au revizuit condiţiile de intrare pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, în contextul pandemiei de COVID-19. Noile măsuri se aplică şi pentru intrarea pe teritoriul Principatului Liechtenstein. 

    Potrivit informaţiilor comunicate de către autorităţile elveţiene, începând cu data de 22 martie 2021, ora 00:00, România va fi inclusă pe lista statelor/regiunilor cu grad ridicat de risc epidemiologic.

    Astfel, toate persoanele (cu excepţia copiilor sub 12 ani) care în ultimele 10 zile anterior intrării pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene s-au aflat, pentru mai mult de 24 de ore, pe teritoriul unor state sau regiuni cu grad ridicat de risc epidemiologic, printre care şi România, trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test molecular de tip PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior intrării pe teritoriul elveţian.

    Documentul care atestă rezultatul testării trebuie să includă următoarele informaţii: numele, prenumele şi data naşterii persoanei testate; data şi ora prelevării testului; tipul testului şi rezultatul testării.

    De asemenea, suplimentar măsurii prezentării unui test molecular cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, persoanele care sosesc în Confederaţia Elveţiană dintr-un alt stat sau regiune cu grad ridicat de risc epidemiologic, printre care şi România, vor efectua o perioadă de carantină de 10 zile. Persoanele supuse măsurii de carantină obligatorie trebuie să se înregistreze la autorităţile cantonale din localitatea de destinaţie în termen de maximum 48 de ore de la sosire.

    Măsura carantinei poate fi redusă, cu aprobarea autorităţilor cantonale competente, dacă persoanele supuse acestei măsuri efectuează, în cea de-a 7-a zi de carantină, un test pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 (de tip antigen rapid sau PCR), pe cheltuială proprie, iar rezultatul acestuia este negativ.

    Măsurile se aplică indiferent de mijlocul de transport folosit pentru călătoria în Confederaţia Elveţiană.

    Sunt exceptate de la măsura prezentării unui test molecular tip PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 şi de la efectuarea măsurii de carantină următoarele categorii: persoanele implicate în asigurarea bunei funcţionări a sistemului medical şi/sau de ordine şi securitate publică şi a sistemului administrativ federal; transportatorii internaţionali de bunuri şi persoane; persoanele care călătoresc în scop profesional sau medical, deplasarea fiind absolut necesară şi neputând suferi amânare; persoanele care revin pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene după ce au călătorit într-un stat/regiune cu risc epidemiologic ridicat din motive profesionale sau medicale absolut necesare şi care nu puteau fi amânate; persoanele care s-au aflat în tranzit direct (pentru mai puţin de 24 de ore) pe teritoriul unui stat/unei regiuni cu grad ridicat de risc epidemiologic; persoanele care tranzitează direct teritoriul Confederaţiei Elveţiene spre alte destinaţii. În acest caz, autorităţile locale pot solicita prezentarea unor documente justificative, care să dovedească necesitatea tranzitării teritoriului naţional (ex.: domiciliu / rezidenţă / drept de şedere / contract de muncă / orice altă dovadă a necesităţii intrării, precum adeverinţă de tratament medical imperios necesar, de studii etc.); persoanele care revin pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene după participarea la un eveniment care a avut loc într-un stat/regiune cu risc epidemiologic ridicat, cu condiţia să prezinte dovezi că participarea şi şederea au avut loc în conformitate cu un plan de protecţie specific. Excepţia se referă, în special, la participarea în scop profesional la o competiţie sportivă, la un eveniment cultural sau la un congres; persoanele care pot atesta faptul că au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele trei luni anterior intrării în Confederaţia Elveţiană şi s-au vindecat.

  • O milionară din Elveţia a cumpărat unul dintre cele mai cunoscute hoteluri din Capitală

    Visionapartments, companie deţinută de Anja Graf, o milionară elveţiană de 44 de ani, a semnat astăzi un acord pentru cumpărarea fostului hotel Ramada Majestic Bucureşti, situat pe Calea Victoriei.

    Hotelul are 111 camere, pe 5 etaje, precum şi 6 săli de meeting, sală de sport, o zonă de spa cu piscină încălzită, un jacuzzi, restaurant şi un centru de afaceri.

    Hotelul a fost construit în 1920 şi este situat în inima Bucureştiului, pe Calea Victoriei, fiind una dintre clădirile emblematice ale Capitalei.

    ”Cu ajutorul Ernst & Young România şi al firmei de avocatură Radu şi Asociaţii, VISIONAPARTMENTS a reuşit să finalizeze această tranzacţie comercială importantă în Bucureşti. Suntem foarte entuziasmaţi de această achiziţie. Acest pas reprezintă o etapă crucială în istoria VISIONAPARTMENTS şi în planurile noastre de expansiune”, a declarat Anja Graf, CEO şi Preşedinte.
     
    Fostul proprietar a fost reprezentat de Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi Special Properties.
     
    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Hotelul Ramada Majestic era deţinut de patru acţionari turci, Selim Suat Orsan (28%), Ismail Isik (23,9%, Kemal Yavuz Batum (23,9%) şi Atil Ekemen Mehmet (23,9%).

    Născută în 1977 în Elveţia, Anja Graf a început să îşi construiască propria companie la 21 de ani. La începuturile carierei, ea a condus şi o agenţiei de fotomodele, perioadă în care se ocupa inclusiv de amenajarea unor apartamente pentru modelele care lucrau termporar în Zurich. Această experienţă i-a folosit mai târziu pentru a lansa propria afacere în domeniul apartamentelor de închiriat.

    VISIONAPARTMENTS a fost lansată în 1999, odată cu deschiderea primelor trei apartamente în Zurich. Din 2009, compania a fost extinsă şi pe plan extern. Compania este specializată în închirierea de apartamente elegante, mobilate şi cu servicii incluse, din întreaga lume.

     

  • De câţi bani ai nevoie pentru a intra în „clubul 1%” al celor mai bogaţi oameni din lume

    Suma de care ar avea nevoie o persoană pentru a intra în clubul celor mai bogaţi 1% oameni din Statele Unite este de aproximativ 4,4 milioane de dolari, în timp ce Singapore, Elveţia şi Monaco implică sume de aproximativ 3, 5 şi, respectiv, 8 milioane de dolari, potrivit Bloomberg, care citează compania de consultanţă Knight Frank.

    Datele reuşesc să surprindă din plin diferenţele de avere pe care le-a accentuat pandemia. „Punctul de intrare” pentru cei mai bogaţi 1% din Monaco este de 400 de ori mai mare decât în Kenya, ultima ţară din clasamentul realizat de Knight Frank.

    Banca Mondială estimează că 2 milioane de oameni din Africa au căzut în sărăcie de-a lungul crizei generate de COVID-19. Între timp, cei mai bogaţi 500 de oameni la nivel global au raportat o creştere a averii de 1.800 de miliarde de dolari în 2020.

    SUA înregistrează cel mai mare număr de ultra-bogaţi, chiar dacă regiuni precum China şi Hong Kong s-au bucurat de creşteri semnificative în ultimii ani. Principalii miliardari ai regiunii valorează în total 2.700 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în 2016.

    Confederaţia de ONG-uri Oxfam spune că averea cumulată a celor mai bogaţi 10 oameni din lume a ajuns la 540 de miliarde de dolari în timpul pandemiei de coronavirus, suficient pentru a plăti pentru vaccinarea întregii populaţii a planetei.

    CEO-ul Amazon Jeff Bezos, fondatorul Tesla Elon Musk şi fostul şef Microsoft Bill Gates au împreună o avere netă de 502 miliarde de dolari, mai mult decât produsul intern brut (PIB) al Austriei.

     

  • De câţi bani ai nevoie pentru a intra în „clubul 1%” al celor mai bogaţi oameni din lume

    Suma de care ar avea nevoie o persoană pentru a intra în clubul celor mai bogaţi 1% oameni din Statele Unite este de aproximativ 4,4 milioane de dolari, în timp ce Singapore, Elveţia şi Monaco implică sume de aproximativ 3, 5 şi, respectiv, 8 milioane de dolari, potrivit Bloomberg, care citează compania de consultanţă Knight Frank.

    Datele reuşesc să surprindă din plin diferenţele de avere pe care le-a accentuat pandemia. „Punctul de intrare” pentru cei mai bogaţi 1% din Monaco este de 400 de ori mai mare decât în Kenya, ultima ţară din clasamentul realizat de Knight Frank.

    Banca Mondială estimează că 2 milioane de oameni din Africa au căzut în sărăcie de-a lungul crizei generate de COVID-19. Între timp, cei mai bogaţi 500 de oameni la nivel global au raportat o creştere a averii de 1.800 de miliarde de dolari în 2020.

    SUA înregistrează cel mai mare număr de ultra-bogaţi, chiar dacă regiuni precum China şi Hong Kong s-au bucurat de creşteri semnificative în ultimii ani. Principalii miliardari ai regiunii valorează în total 2.700 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în 2016.

    Confederaţia de ONG-uri Oxfam spune că averea cumulată a celor mai bogaţi 10 oameni din lume a ajuns la 540 de miliarde de dolari în timpul pandemiei de coronavirus, suficient pentru a plăti pentru vaccinarea întregii populaţii a planetei.

    CEO-ul Amazon Jeff Bezos, fondatorul Tesla Elon Musk şi fostul şef Microsoft Bill Gates au împreună o avere netă de 502 miliarde de dolari, mai mult decât produsul intern brut (PIB) al Austriei.

     

  • Moştenitorul unuia dintre cele mai mari imperii financiare din lume a murit la vârsta de doar 57 de ani

    Benjamin de Rothschild, cel care supraveghea imperiul bancar început de tatăl său în 1953, a murit săptămâna trecută la vârsta de 57 de ani, în urma unui infarct, potrivit The Independent.

    Grupul Edmond de Rothschild, a cărui preşedinte era Benjamin, a anunţat că acesta a murit în după-amiaza zilei de vineri, în locuinţa sa din Pregny, Elveţia.

    Din 1997, Benjamin de Rothschild a condus grupul bancar denumit după tatăl său. Astăzi, grupul Edmond de Rothschild are active totale de circa 160 de miliarde de euro.

    Forbes a estimat averea lui Benjamin de Rothschild la 1,5 miliarde de dolari. El este descendentul familiei Rothschild, care are o istorie activă de aproape 300 de ani în industria bancară din Europa.

    Într-un comunicat de presă care anunţa decesul moştenitorului, grupul pe care l-a condus a transmis că el era pasionat de finanţe, automobile şi vinuri.

  • Europenii mai văd pârtiile doar în poze: Piaţa de ski a continentului este zdrobită de ultimele restricţii de circulaţie

    Alpii reprezintă peste o treime din cele 2.084 de resorturi de ski la nivel mondial, iar sărbătorile de iarnă generează venituri anuale de 28 de miliarde de euro, aproape 33% din totalul la nivel global şi circa 7% din valoarea pieţei europene de turism, scrie Financial Times.

    Dar sezonul actual nici măcar nu se va apropia de aceste cifre. Tot mai multe resorturi din Austria şi Italia anunţă ca îşi vor opri activităţile, iar Franţa a declarat deja că toate resorturile de ski vor rămâne închise până pe 7 ianuarie.

    Elveţia reprezintă singura excepţie, însă autorităţile sunt din ce în ce mai presate de ţările vecine să reaplice măsurile de carantină.

    Crystal Ski Holidays, cea mai mare companie a industriei, a anunţat că rezervările sunt cu 50% sub nivelurile de anul trecut. Operatorul trimite către Alpi circa 170.000 de turişti în fiecare an , dar şi-a redus până acum numărul de resorturi cu peste 20%.

    Cel mai mare competitor al companiei, Hotelplan, care este de două ori mai mic decât Crystal Ski Holidays, şi-a anulat toate rezervările pentru lunile decembrie şi ianuarie. „Restul sezonului este pe muchie de cuţit”, a declarat CEO-ul Joe Ponte.

    În plus, Ski Club of Great Britain (SCGB) a anunţat că rezervările au scăzut cu 70% faţă de anul trecut, iar grupul Tui – care deţine Crystal Ski – a raportat pierderi anuale de 3,2 miliarde de euro.

    „Operatorii trebuie să înţeleagă circumstanţele de anul acesta şi că continue să comunice cu clienţii”, a adăugat Joe Ponte.

     

     

  • Compania elveţiană de turism STA Travel intră în insolvenţă. Avocaţii de la Dentons oferă consiliere juridică filialei din România

    Firma de avocatură Dentons Bucureşti oferă consiliere juridică companiei de turism elveţiene STA Travel, specializată în oferte pentru studenţi şi tineri, în vederea completării procedurilor de insolvenţă ale operaţiunilor sale locale.

    În România, STA Travel are două birouri care oferă exclusiv servicii de suport grupului. Echipa Dentons care consiliază STA Travel este alcătuită din Perry Zizzi (Managing Partner) şi Doru Postelnicu (Counsel).

    „Actuala pandemie pune o presiune accentuată pe companiile de toate dimensiunile şi vom vedea în continuare afaceri care vor întâmpina dificultăţi. Avocaţii Dentons au o experienţă vastă în identificarea celor mai bune soluţii în situaţii de criză şi protejarea părţilor co-interesate chiar şi în cazul unui faliment”, a declarat Doru Postelnicu, Counsel, Dentons Bucureşti.

    Fondată în 1979, filiala STA Travel Elveţia a depus cererea de insolvenţă în luna august a acestui an, invocând incertitudinea legată de comportamentul consumatorilor, restricţiile suplimentare şi măsurile de carantinare aplicate în contextul pandemiei. Compania de turism aparţine grupului Diethelm Keller Holdings cu sediul în Elveţia.

     

  • Compania elveţiană de turism STA Travel intră în insolvenţă. Avocaţii de la Dentons oferă consiliere juridică filialei din România

    Firma de avocatură Dentons Bucureşti oferă consiliere juridică companiei de turism elveţiene STA Travel, specializată în oferte pentru studenţi şi tineri, în vederea completării procedurilor de insolvenţă ale operaţiunilor sale locale.

    În România, STA Travel are două birouri care oferă exclusiv servicii de suport grupului. Echipa Dentons care consiliază STA Travel este alcătuită din Perry Zizzi (Managing Partner) şi Doru Postelnicu (Counsel).

    „Actuala pandemie pune o presiune accentuată pe companiile de toate dimensiunile şi vom vedea în continuare afaceri care vor întâmpina dificultăţi. Avocaţii Dentons au o experienţă vastă în identificarea celor mai bune soluţii în situaţii de criză şi protejarea părţilor co-interesate chiar şi în cazul unui faliment”, a declarat Doru Postelnicu, Counsel, Dentons Bucureşti.

    Fondată în 1979, filiala STA Travel Elveţia a depus cererea de insolvenţă în luna august a acestui an, invocând incertitudinea legată de comportamentul consumatorilor, restricţiile suplimentare şi măsurile de carantinare aplicate în contextul pandemiei. Compania de turism aparţine grupului Diethelm Keller Holdings cu sediul în Elveţia.

     

  • Procurorii din Olanda au deschis o investigaţie asupra şefului băncii elveţiene UBS cu privire la un caz de spălare de bani în perioada în care acesta a condus grupul ING

    O instanţă din Olanda a lansat o anchetă penală asupra modului în care CEO-ul UBS Ralph Hamers a condus grupul ING, companie care a eşuat în implementarea unui set de legi privind spălarea de bani la nivel intern, scrie Reuters.

    Ştirea vine la scurt timp după ce Hamers a devenit şeful celui mai mare administrator de averi din lume, în contextul în care compania încearcă să se distanţeze de scandalurile cu care s-a confruntat în anii trecuţi.

    De exemplu, UBS a primit în februarie 2019 o amendă de 3,7 milioane de euro pentru o serie de activităţi bancare ilegale şi fraudă fiscală.

    Hamers a condus ING, cea mai mare bancă din Olanda, din 2013 până în iunie 2020, reuşind să câştige un salariu de 1,75 milioane de euro în 2018. Multinaţionala olandeză a plătit 775 de milioane de euro în urmă cu doi ani pentru a încheia un caz de spălare de bani şi alte practici corupte.  

    „UBS este conştientă de decizia autorităţilor olandeze de a deschide o investigaţie asupra lui Ralph Hamers, dar şi de aptitudinile pe care acesta le-a deţinut în timp ce conducea grupul ING”, a declarat cea mai mare bancă din Elveţia.

    Ralph Hamers a deţinut funcţia de şef al ING România între 1999 şi 2002, fiind un „CEO respectat” care are „acreditări puternice în automatizare şi mediul digital”, a declarat Jonathan Fearon, director de investiţii al administratorului britanic Aberdeen Standard.

    FINMA, autoritateaa de supraveghere financiară din Elveţia, a declarat miercuri că Hamers denotă „competenţă şi onorabilitate” în asumarea funcţiei de şef al UBS.