Tag: directori

  • O companie oferă gratuit cazare şi masă pentru oamenii care vor să se angajeze, dar nu reuşeşte să găsească doritori

    Într-un efort de a susţine lipsa forţei de muncă în Europa de Est, McDonald’s oferă gratuit cazare  şi masă pentru angajaţii care sunt dispuşi să-şi mute domiciliul pentru a ocupa locurile de muncă vacante, conform fortune.com.

    Ţările Europei de Est se află în proces de creştere economică, potrivit Bloomberg, dar lipsa forţei de muncă calificată i-a înnăbuşit potenţialul. Regiunea era cunoscută ca fiind un refugiu de salarii mici, cu muncitori dornici să lucreze, însă îmbătrânirea pe piaţa forţei de muncă şi reticenţa de a angaja imigranţi au pus beţe-n roate angajatorilor care caută personal calificat. Un studiu realizat recent de PricewaterhouseCoopers arată că 54% dintre directorii din Ungaria se aşteaptă la o creştere în regiune, comparativ cu doar 27% dintre directorii la nivel mondial. Totuşi, aceiaşi lideri regionali şi-au exprimat îngrijorarea faţă de „lipsă de profesionişti calificaţi”.

    „Deficitul forţei de muncă îi ţine pe directorii din Europa de Est până noaptea târziu la birou” a declarat pentru Bloomberg directorul PwC, Robert Bencze. „Prima întrebare pe care şi-o pun acum investitorii este <<Oare voi găsi suficienţi angajaţi ca să fac afacerea să meargă?>>”, adaugă acesta.

    Şi aceasta nu e doar o problemă a Ungariei: Republica Cehă a raportat o creştere de 166% a locurilor de muncă vacante în ultimii doi ani, potrivit Bloomberg. În Letonia, problema este de trei ori mai rea – producătorii auto, cum ar fi Kia Motors, se luptă să găsească muncitori calificaţi pentru ocuparea posturilor vacante de la fabricile locale din Slovenia. „Din ce în ce mai multor solicitanţi le lipsesc aptitudinile necesare în industria auto”, a declarat pentru Bloomberg purtătorul de cuvânt al Kia, Jozef Bace. „Mai nou, se ocupă dificil chiar şi posturile de operatori de asamblare sau vopsitori”, adaugă el.

    În timp ce regiunea este pregătită pentru investiţii, analiştii se tem că  lipsa forţei de muncă ar putea obliga companiile să se mute în altă parte, dacă această tendinţă va continua. „Este o chestiune de cantitate şi calitate a forţei de muncă în toată Europa de Est”, a declarat purtătorul de cuvânt al Camerei de Industrie şi Comerţ Germano-Maghiară. „Acest lucru trebuie rezolvat în următorii câţiva ani, în caz contrar, sectorul de investiţii ar putea avea de suferit”, conchide el. 

  • Românii care schimbă industria auto mondială

    Dacia este principala rampă de lansare a inginerilor şi executivilor români la nivel internaţional, însă şi companiile din comerţul cu auto de pe plan local formează specialişti care ulterior sunt recrutaţi ca expaţi. În plus, există o a treia categorie de specialişti din domeniu, care nu au activat deloc, sau doar foarte puţin pe plan local, dar şi-au construit o carieră în afară, unde au ajuns chiar şi la vârful unor giganţi din industria auto.

    Alin Tapalagă are acum 47 de ani, iar în 2011 a primit misiunea de a deschide şi conduce operaţiunile Porsche Holding din Columbia, importatorul mărcilor grupului Volkswagen pe piaţa sud-americană. Acum, după cinci ani, Alin Tapalagă a fost înlocuit în funcţie de Juan Felipe Bedoya, deoarece românul a primit o nouă provocare: a fost numit CEO al operaţiunilor din Malaiezia, următoarea piaţă unde se va extinde Porsche Holding. Astfel, Alin Tapalagă este cel care pune bazele şi consolidează capetele de pod ale concernului austriac, întâi în Columbia şi acum în Malaiezia.

    Tot din Porsche Inter Auto România a plecat şi Dana Cortina la finalul anului 2013, la doi ani după plecarea lui Alin Tapalagă în Columbia. Ea a preluat conducerea companiei Volkswagen Group Retail Spania (VGRS), cel mai mare dealer al grupului VW din Spania. Grupul Porsche funcţionează în Spania în baza unui sistem dual de management, astfel că Dana Cortina este director general alături de un executiv spaniol.

    Săptămâna trecută, Cristina Bălan, un inginer român care a absolvit Universitatea Transilvania în 2002, a devenit cunoscută în urma unui articol publicat de Wall Street Journal, în care publicaţia americană ridica problema calităţii maşinilor Tesla. Numele Cristinei Bălan apare în legătură cu un scandal intern cu privire la calitatea maşinilor asamblate de brandul american, în urma căruia tânăra a fost forţată să părăsească compania. Ea a dezvăluit faptul că problemele legate de calitate au crescut pe măsură ce producţia Tesla Model S a fost tot mai mare. La începutul anului 2014 ea a văzut aliniate maşinile cu probleme la nivelul plafonului interior, unde au apărut rosturi tot mai mari. După ce Cristina Bălan a ridicat problema, a fost forţată să demisioneze, potrivit declaraţiilor sale consemnate de Wall Street Journal. După ce a părăsit compania, i-a spus lui Elon Musk într-un e-mail faptul că inginerii pun componente defecte în maşină, cu toate că ştiu despre probleme. Compania a refuzat să ofere orice comentariu pe această temă.

    În calitate de inginer, Cristina Bălan a lucrat la unele dintre cele mai spectaculoase automobile proiectate vreodată, precum consola centrală a modelului Audi R8, interiorul portierelor de la Porsche Cayenne, modulul bateriilor de pe Mercedes-Benz B-Class, dar şi cel de pe Toyota Rav4 EV. „Sunt mândră că sunt româncă şi foarte multă lume ştie cât de mult apreciez universitatea pe care am făcut-o. Am întâlnit mulţi ingineri români foarte buni şi respectaţi în Statele Unite. Sper ca tinerii din România să ţină tradiţia în continuare şi să aibă încredere în ei“, a declarat Cristina Bălan. Printre absolvenţii Universităţii Transilvania din Braşov se numără Alexandru Blemovici, directorul general al Schaeffler România, sau Răzvan Urdea, coleg de generaţie cu Cristina Bălan, care este în prezent director general al HIB Rolem. Înainte să lucreze la Tesla, Cristina Bălan a lucrat ca inginer la Boeing, timp de trei ani, la Meridian Lightweight Technologies pentru doi ani şi la Honeywell Process Solutions pentru un an şi şapte luni.

    Tot în Vest a devenit celebră şi Raluca Novak, 32 de ani, cea care din 2013 conduce departamentul de marketing al celebrului brand britanic McLaren, pentru Europa, după şapte ani în industria cosmeticelor. Rolul ei în cadrul companiei presupune crearea şi dezvoltarea brandului deoarece deşi McLaren este foarte cunoscut publicului îndeosebi pentru trecutul din Formula 1. Divizia de maşini sport de lux de serie este doar în al şaselea an de existenţă, iar principalii concurenţi, Porsche şi Ferrari, au o istorie de zeci de ani în acest domeniu. Misiunea ei este aceea de a genera notorietate pentru mărci de maşini de serie în rândul consumatorilor high net worth (cu venituri foarte mari – n.red.) din Europa şi de a-i convinge pe aceştia să şi-l treacă pe lista lor de cumpărături.

    Thomas Ebner, 37 de ani, s-a născut la Timişoara, dar a plecat din România în urmă cu şaptesprezece ani şi a ajuns în 2013 director de produs pentru BMW Seria 1, după care a preluat aceeaşi funcţie dar pentru Seria 2; în prezent este manager de comunicare pentru noul BMW Seria 5 fiind responsabil pentru lansarea internaţională a noului model, cea mai importantă premieră din 2017 a mărcii BMW. Ebner s-a născut la Timişoara în 1978 şi a plecat din ţară împreună cu familia în 1994. El are dublă cetăţenie, română şi germană. Ebner a plecat cu un an şi jumătate înainte să termine liceul în România şi şi-a finalizat studiile în Germania. Urmând cursurile unei facultăţi tehnice, aproape de sediile centrale ale Porsche şi Mercedes-Benz din Stuttgart, în primii ani a avut şi primele contacte cu industria auto.

    Cea mai recentă promovare este cea a lui Cornel Olendraru, 47 de ani, actualul director al Uzinei Vehicule Dacia, care din luna octombrie a acestui an va prelua funcţia de director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, fiind astfel responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în trei ţări: România, Turcia şi Rusia. „Dacă în România şi în Turcia operaţiunile grupului Renault sunt consolidate şi performante, oportunitatea şi provocarea cea mai mare va fi în Rusia, într-o piaţă care şi astăzi este în scădere, dar are un potenţial uriaş. Voi rămâne în contact strâns cu uzinele de la Mioveni. Îmi propun să contribui în continuare la modernizarea Daciei şi îmi doresc să reuşesc să duc la nivel de regiune măcar o parte din experienţa acumulată în România“, a spus Cornel Olendraru.

    În cele trei ţări, în perimetrul industrial al Renault lucrează circa 40.000 de angajaţi. De altfel, pe piaţa din Rusia, Olendraru se întâlneşte cu Nicolas Maure, francezul care a condus timp de doi ani afacerea Renault în România şi care a fost trimis în aprilie să redreseze cel mai mare producător auto din Rusia. Născut în Piatra Neamţ şi absolvent al Facultăţii de Aeronave din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Olendraru este şi absolvent al unui masterat şi al unui doctorat în mecanică, obţinute la Şcoala Politehnice Palaiseau din Franţa. El şi-a început activitatea în 1999, când s-a angajat ca inginer la gigantul industrial Honeywell, unde a lucrat în fabricile din Franţa, Marea Britanie şi Italia, iar între 2001 şi 2003 a fost responsabil de coordonarea capacităţii de producţie şi de performanţa uzinelor din Europa. Din 2003 a revenit în România la Honeywell Garret, unde a fost, pe rând, director de producţie, director logistică şi director al uzinei.

    În 2010 a preluat conducerea departamentului de fabricaţie din cadrul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, ulterior ocupând poziţia de director. Din octombrie 2013, Cornel Olendraru a fost numit director al Uzinei Vehicule Dacia, având direct în subordine 8.400 de angajaţi care asamblează maşinile mărcii Dacia la Mioveni. Producţia Dacia se învârte anual în jurul a 340.000 – 350.000 de unităţi. Anterior numirii lui Olendraru, uzina Dacia fusese condusă timp de şase ani de un expat, Charles Morillo. De la 1 octombrie 2016, Olendraru va fi director regional industrial în cadrul Renault pentru regiunea Eurasia (VP Manufacturing and Logistics Eurasia Region).

    Printre executivii români promovaţi de Renault se numără şi Mihai Bordeanu, director de marketing pentru Dacia în Marea Britanie şi responsabil direct de promovarea mărcii autohtone în ţările cu volan pe dreapta din Europa.

  • Românii care schimbă industria auto mondială

    Dacia este principala rampă de lansare a inginerilor şi executivilor români la nivel internaţional, însă şi companiile din comerţul cu auto de pe plan local formează specialişti care ulterior sunt recrutaţi ca expaţi. În plus, există o a treia categorie de specialişti din domeniu, care nu au activat deloc, sau doar foarte puţin pe plan local, dar şi-au construit o carieră în afară, unde au ajuns chiar şi la vârful unor giganţi din industria auto.

    Alin Tapalagă are acum 47 de ani, iar în 2011 a primit misiunea de a deschide şi conduce operaţiunile Porsche Holding din Columbia, importatorul mărcilor grupului Volkswagen pe piaţa sud-americană. Acum, după cinci ani, Alin Tapalagă a fost înlocuit în funcţie de Juan Felipe Bedoya, deoarece românul a primit o nouă provocare: a fost numit CEO al operaţiunilor din Malaiezia, următoarea piaţă unde se va extinde Porsche Holding. Astfel, Alin Tapalagă este cel care pune bazele şi consolidează capetele de pod ale concernului austriac, întâi în Columbia şi acum în Malaiezia.

    Tot din Porsche Inter Auto România a plecat şi Dana Cortina la finalul anului 2013, la doi ani după plecarea lui Alin Tapalagă în Columbia. Ea a preluat conducerea companiei Volkswagen Group Retail Spania (VGRS), cel mai mare dealer al grupului VW din Spania. Grupul Porsche funcţionează în Spania în baza unui sistem dual de management, astfel că Dana Cortina este director general alături de un executiv spaniol.

    Săptămâna trecută, Cristina Bălan, un inginer român care a absolvit Universitatea Transilvania în 2002, a devenit cunoscută în urma unui articol publicat de Wall Street Journal, în care publicaţia americană ridica problema calităţii maşinilor Tesla. Numele Cristinei Bălan apare în legătură cu un scandal intern cu privire la calitatea maşinilor asamblate de brandul american, în urma căruia tânăra a fost forţată să părăsească compania. Ea a dezvăluit faptul că problemele legate de calitate au crescut pe măsură ce producţia Tesla Model S a fost tot mai mare. La începutul anului 2014 ea a văzut aliniate maşinile cu probleme la nivelul plafonului interior, unde au apărut rosturi tot mai mari. După ce Cristina Bălan a ridicat problema, a fost forţată să demisioneze, potrivit declaraţiilor sale consemnate de Wall Street Journal. După ce a părăsit compania, i-a spus lui Elon Musk într-un e-mail faptul că inginerii pun componente defecte în maşină, cu toate că ştiu despre probleme. Compania a refuzat să ofere orice comentariu pe această temă.

    În calitate de inginer, Cristina Bălan a lucrat la unele dintre cele mai spectaculoase automobile proiectate vreodată, precum consola centrală a modelului Audi R8, interiorul portierelor de la Porsche Cayenne, modulul bateriilor de pe Mercedes-Benz B-Class, dar şi cel de pe Toyota Rav4 EV. „Sunt mândră că sunt româncă şi foarte multă lume ştie cât de mult apreciez universitatea pe care am făcut-o. Am întâlnit mulţi ingineri români foarte buni şi respectaţi în Statele Unite. Sper ca tinerii din România să ţină tradiţia în continuare şi să aibă încredere în ei“, a declarat Cristina Bălan. Printre absolvenţii Universităţii Transilvania din Braşov se numără Alexandru Blemovici, directorul general al Schaeffler România, sau Răzvan Urdea, coleg de generaţie cu Cristina Bălan, care este în prezent director general al HIB Rolem. Înainte să lucreze la Tesla, Cristina Bălan a lucrat ca inginer la Boeing, timp de trei ani, la Meridian Lightweight Technologies pentru doi ani şi la Honeywell Process Solutions pentru un an şi şapte luni.

    Tot în Vest a devenit celebră şi Raluca Novak, 32 de ani, cea care din 2013 conduce departamentul de marketing al celebrului brand britanic McLaren, pentru Europa, după şapte ani în industria cosmeticelor. Rolul ei în cadrul companiei presupune crearea şi dezvoltarea brandului deoarece deşi McLaren este foarte cunoscut publicului îndeosebi pentru trecutul din Formula 1. Divizia de maşini sport de lux de serie este doar în al şaselea an de existenţă, iar principalii concurenţi, Porsche şi Ferrari, au o istorie de zeci de ani în acest domeniu. Misiunea ei este aceea de a genera notorietate pentru mărci de maşini de serie în rândul consumatorilor high net worth (cu venituri foarte mari – n.red.) din Europa şi de a-i convinge pe aceştia să şi-l treacă pe lista lor de cumpărături.

    Thomas Ebner, 37 de ani, s-a născut la Timişoara, dar a plecat din România în urmă cu şaptesprezece ani şi a ajuns în 2013 director de produs pentru BMW Seria 1, după care a preluat aceeaşi funcţie dar pentru Seria 2; în prezent este manager de comunicare pentru noul BMW Seria 5 fiind responsabil pentru lansarea internaţională a noului model, cea mai importantă premieră din 2017 a mărcii BMW. Ebner s-a născut la Timişoara în 1978 şi a plecat din ţară împreună cu familia în 1994. El are dublă cetăţenie, română şi germană. Ebner a plecat cu un an şi jumătate înainte să termine liceul în România şi şi-a finalizat studiile în Germania. Urmând cursurile unei facultăţi tehnice, aproape de sediile centrale ale Porsche şi Mercedes-Benz din Stuttgart, în primii ani a avut şi primele contacte cu industria auto.

    Cea mai recentă promovare este cea a lui Cornel Olendraru, 47 de ani, actualul director al Uzinei Vehicule Dacia, care din luna octombrie a acestui an va prelua funcţia de director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, fiind astfel responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în trei ţări: România, Turcia şi Rusia. „Dacă în România şi în Turcia operaţiunile grupului Renault sunt consolidate şi performante, oportunitatea şi provocarea cea mai mare va fi în Rusia, într-o piaţă care şi astăzi este în scădere, dar are un potenţial uriaş. Voi rămâne în contact strâns cu uzinele de la Mioveni. Îmi propun să contribui în continuare la modernizarea Daciei şi îmi doresc să reuşesc să duc la nivel de regiune măcar o parte din experienţa acumulată în România“, a spus Cornel Olendraru.

    În cele trei ţări, în perimetrul industrial al Renault lucrează circa 40.000 de angajaţi. De altfel, pe piaţa din Rusia, Olendraru se întâlneşte cu Nicolas Maure, francezul care a condus timp de doi ani afacerea Renault în România şi care a fost trimis în aprilie să redreseze cel mai mare producător auto din Rusia. Născut în Piatra Neamţ şi absolvent al Facultăţii de Aeronave din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Olendraru este şi absolvent al unui masterat şi al unui doctorat în mecanică, obţinute la Şcoala Politehnice Palaiseau din Franţa. El şi-a început activitatea în 1999, când s-a angajat ca inginer la gigantul industrial Honeywell, unde a lucrat în fabricile din Franţa, Marea Britanie şi Italia, iar între 2001 şi 2003 a fost responsabil de coordonarea capacităţii de producţie şi de performanţa uzinelor din Europa. Din 2003 a revenit în România la Honeywell Garret, unde a fost, pe rând, director de producţie, director logistică şi director al uzinei.

    În 2010 a preluat conducerea departamentului de fabricaţie din cadrul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, ulterior ocupând poziţia de director. Din octombrie 2013, Cornel Olendraru a fost numit director al Uzinei Vehicule Dacia, având direct în subordine 8.400 de angajaţi care asamblează maşinile mărcii Dacia la Mioveni. Producţia Dacia se învârte anual în jurul a 340.000 – 350.000 de unităţi. Anterior numirii lui Olendraru, uzina Dacia fusese condusă timp de şase ani de un expat, Charles Morillo. De la 1 octombrie 2016, Olendraru va fi director regional industrial în cadrul Renault pentru regiunea Eurasia (VP Manufacturing and Logistics Eurasia Region).

    Printre executivii români promovaţi de Renault se numără şi Mihai Bordeanu, director de marketing pentru Dacia în Marea Britanie şi responsabil direct de promovarea mărcii autohtone în ţările cu volan pe dreapta din Europa.

  • Revoluţia tehnologică din organigramă: actualii CIO, viitorii CEO?

    Liderii din domeniul IT şi-au început cariera din pasiune, într-o perioadă în care în România apăreau primele PC-uri şi în care poveştile despre inteligenţa artificială ţineau mai degrabă de domeniul SF. Faptul că au trecut vremurile în care „băiatul de la IT venea să rezolve problema cu mailul a angajatului“ nu mai e o surpriză pentru nimeni. Cât de mari au ajuns în prezent responsabilităţile directorilor de IT din companii şi cum poate reprezenta această funcţie cea mai apropiată treaptă spre conducerea companiei?

    “Acronimul „CIO“, prescurtare de la „Career Is Over“ (Cariera la final – n.r.)“ – este o glumă veche din cercul IT-iştilor, ce s-a vehiculat prin presa internaţională la începutul anilor 2000. Aceasta se referea la faptul că persoana care deţine funcţia de chief information officer, un vârf al departamentelor  IT ale companiilor mari din toate domeniile, odată ce a bifat acest prag, se loveşte de un tavan de sticlă: poate să conducă domeniul IT, dar nu va ocupa niciodată un scaun la masa executivilor de top. Cele mai recente studii în domeniu au tendinţa nu doar de a contrazice această glumă, ci de a demonstra că liderii din domeniul IT au o influenţă din ce în ce mai mare în evoluţia businessurilor, indiferent de domeniul companiei din care fac parte. Această categorie de specialişti reuneşte deopotrivă CIO, chief security officers, directori IT, managing directori IT şi nu există o diferenţiere clară între aceste funcţii pe piaţa locală, responsabilităţile în domeniul IT variind în funcţie de companie pentru cei care conduc aceste departamente.

    Liderii IT fac acum parte din consiliile directoare ale acestor companii şi potrivit unor studii internaţionale, ajung să îi întreacă în ierarhie pe directorii de resurse umane; în unele cazuri chiar şi pe directorii financiari. La nivel global, în fiecare an în cadrul companiilor mari şi foarte mari peste 59% dintre bugetele IT au crescut în ultimii doi ani şi aproximativ 51% dintre acestea vor continua să crească; în acelaşi timp, doar 12% dintre bugetele IT sunt pe o pantă descendentă, conform studiului CxO 3000 Survey realizat de Pierre Audoin Consultants (PAC).

    Mai mulţi directori IT decât oricând în ultimul deceniu raportează direct către CEO (34 procente), cu 10% mai mult decât anul trecut, conform studiului „The Creative CIO“ realizat de Harvey Nash şi KPMG în 2016; concluziile studiului KPMG evidenţiază de asemenea faptul că priorităţile CIO sunt într-o continuă schimbare, scoţând în evidenţă că directorii executivi se concentrează mai mult pe proiecte IT ce aduc bani companiei (aproximativ două treimi) şi mai puţin pe proiecte care reduc costurile (37%). În realitate, unele dintre priorităţile tradiţionale ale directorilor IT au înregistrat o diminuare a  importanţei lor de-a lungul ultimilor patru ani.

    De exemplu, creşterea eficienţei operaţionale a scăzut cu 16%, iar asigurarea unei performanţe stabile a departamentului IT a scăzut cu 27% ca priorităţi pe agenda CIO. Potrivit studiului „The Creative CIO“, 57% dintre directorii IT care au fost chestionaţi au declarat că fac parte din comitetul de conducere al companiei unde lucrează, comparativ cu 51% câţi afirmau acelaşi lucru anul trecut, marcând astfel o creştere de 6%. Alţi factori incluşi în studiu se referă la schimbarea priorităţilor unui CIO, lucru reflectat în agenda lor zilnică. „Dacă în mod tradiţional conducerea companiilor cerea directorilor IT să livreze servicii de calitate care să ducă la reducerea costurilor operaţionale, în ultimii ani am observat o gamă largă de priorităţi noi precum automatizarea proceselor, gestionarea problemelor de reglementare şi îmbunătăţirea agilităţii în livrarea de proiecte“, explică Mihai Rada, director advisory services în cadrul KPMG. Rada observă cum aceste noi provocări contribuie la creşterea influenţei acestora la nivelul organizaţiilor, tendinţă pe care o observă şi pe piaţa din România.

  • Singurul liceul din România unde timp de şase ani niciun elev nu a luat BAC-ul

    Un liceu din Timiş a reuşit „performanţa” ca în decurs de şase ani să nu aibă nici măcar un singur elev care să promoveze examenul de bacalaureat. Doi au încercat şi în acest an, s-au prezentat la examenul maturităţii la Liceul Tehnologic Agricol din Orţişoara, căci aceasta este şcoala cu zero promovaţi, dar nici unul dintre ei nu a reuşit să obţină media de trecere, scrie Digi24

    Profesori, directori, părinţi sau simpli locuitori ai comunei – nimeni nu îşi mai aminteşte cine e ultimul om din Orţişoara care e luat bacul. De cel puţin 6 ani încoace, pe liste nu apare niciun promovat.

  • Statul român plăteşte până la 10 milioane de euro pe zi pentru maşinile demnitarilor

    10 milioane de euro pe zi pentru maşinile demnitarilor. Atât plăteşte statul român pentru miile de directori, şefi de birouri, de departamente şi servicii din toate instituţiile publice. Potrivit şefului Corpului de Control al premierului, costurile pentru transportul unui singur demnitar pot ajunge şi la 100 de euro pe zi, informează B1 TV.

    ”Estimăm câteva sute de autoturisme de serviciu din care o parte justitificate şi altele mai puţin. Dar nu există o cifră, nu ştiu cine ar putea să facă în ţara asta o cifră, poate Curtea de Conturi, dar asta într-un an de zile. Sunt foarte multe, mai multe decât ar putea fi util”, a declarat Valentin Mircea, şef af Corpului de Control al premierului.

    Valentin Mircea a spus că e greu de estimat câte persoane care lucrează în sistemul de stat au maşină de serviciu. Zilnic, pentru fiecare maşină de serviciu sunt cheltuite aproximativ 100 de euro.

    De exemplu, doar la 100.000 de demnitari suma dezvăluită de şeful Corpului de Control al premierului înmulţită cu 100 euro înseamnă 10 milioane de euro pe zi. Adică peste 3,6 miliarde de euro pe an în timp ce deficitul la contul de pensii este în jur de 4 miliarde de euro.

    Cititi mai multe pe www.B1.ro

  • Statul român plăteşte până la 10 milioane de euro pe zi pentru maşinile demnitarilor

    10 milioane de euro pe zi pentru maşinile demnitarilor. Atât plăteşte statul român pentru miile de directori, şefi de birouri, de departamente şi servicii din toate instituţiile publice. Potrivit şefului Corpului de Control al premierului, costurile pentru transportul unui singur demnitar pot ajunge şi la 100 de euro pe zi, informează B1 TV.

    ”Estimăm câteva sute de autoturisme de serviciu din care o parte justitificate şi altele mai puţin. Dar nu există o cifră, nu ştiu cine ar putea să facă în ţara asta o cifră, poate Curtea de Conturi, dar asta într-un an de zile. Sunt foarte multe, mai multe decât ar putea fi util”, a declarat Valentin Mircea, şef af Corpului de Control al premierului.

    Valentin Mircea a spus că e greu de estimat câte persoane care lucrează în sistemul de stat au maşină de serviciu. Zilnic, pentru fiecare maşină de serviciu sunt cheltuite aproximativ 100 de euro.

    De exemplu, doar la 100.000 de demnitari suma dezvăluită de şeful Corpului de Control al premierului înmulţită cu 100 euro înseamnă 10 milioane de euro pe zi. Adică peste 3,6 miliarde de euro pe an în timp ce deficitul la contul de pensii este în jur de 4 miliarde de euro.

    Cititi mai multe pe www.B1.ro

  • PwC: 4 din 5 directori generali se concentrează pe profitabilitatea pe termen lung

    Patru din cinci directori generali din România declară că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung, decât pe cea pe termen scurt, potrivit ediţiei pentru România a raportului PwC Global CEO Survey 2016.

    Astfel, 72% dintre directorii generali din România declară că scopul companiilor pe care le conduc este să creeze valoare pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari, iar 79% spun că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung decât pe cea imediată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care le este permis copiilor să fumeze în curtea şcolii

    Faptul că liceeni vor avea dreptul să fumeze în incinta şcolii este unul dintre cele mai ciudate efectele secundare ale stării de urgenţă din Franţa, din cauza atacurilor teroriste din noiembrie 2015, scrie The Guardian

    Deşi au trecut patru luni de la atacurile teroriste din Paris în care au murit 130 de oameni şi au fost răniţi 350 de persoane, Franţa încă se află în stare de alertă, iar unul dintre efectele secundare ale acestei stări este faptul că liceeni au primit permisiunea de a fuma în incita şcoli, ca o măsură de securitate împotriva atacurilor teroriste.

    Deşi fumatul este permis doar persoanelor peste 18 ani şi deşi fumatul este interzis în şcoli şi la locul de muncă, un număr mare de directori, încurajaţi de ministerul educaţiei, le permit fumatul în şcoală elevilor până când se încheie starea de alertă, pe 26 mai.

    Potrivit statisticilor oficiale, în jur de o treime din adolescenţii francezi între 15 şi 19 ani fumează.

     

  • Ideea inedită a unui profesor: pizza, tablete şi telefoane mobile pentru elevii care nu mai chiulesc

    În condiţiile în care elevii din România ajung să adune milioane de absenţe după doar un semestru de şcoală, anumiţi directorii se gândesc că, dacă vor să îi ţină la ore, trebuie să le dea ceva la schimb, scrie digi24.ro

    Colegiul Tehnic de Transporturi din Iaşi are aproape 640 de elevi şi mult timp a fost pe lista liceelor cu număr mare de absenţe. Directorul s-a gândit că pedepsirea elevilor nu are cum să rezolve problema cu atât mai mult cu cât unii dintre ei motivau absenţele prin faptul că sunt navetişti. Aşa că soluţia a fost stimularea lor să rămână la ore. 

    Premiul întâi înseamnă un telefon mobil, premiile II şi III căşti auto şi stickuri, iar pentru ceilalţi, câte o ciocolată şi o diplomă. Totul se face prin tragere la sorţi.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro