Ofiţerii DIICOT le-au predat poliţiştilor din Lugoj o adevărată lecţie despre falsul de monedă, scrie lugojinfo.ro
Cum recunosc poliţişti bancontele false? Simplu, se ia vopseaua. “Cel mai simplu mod de observare a falsului este că odată îndoită bancnota, vopseaua se detaşează”, a declarat unul dintre ofiţeri, potrivit sursei citate.
Încă un punct care merită menţionat este faptul că bancnotele false de 10 lei găsite în circulaţie sunt imprimate ca fiind emise de BNR în 2008.
Potrivit unui comunicat al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Ion Ilie şi Ozdemir Salih au fost reţinuţi pentru trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc, respectiv instigare la trafic de droguri de mare risc şi instigare la trafic internaţional de droguri de mare risc
Anchetatorii susţin că, în octombrie, Ozdemir Salih l-a determinat pe Ion Ilie să se deplaseze în Bulgaria, în vederea preluării unei cantităţi de heroină şi a introducerii şi transportării acesteia în România. Conform sursei citate, drogurile trebuiau să ajungă în Germania pentru a fi comercializate.
Cele două persoane au fost prinse în flagrant, luni, la Giurgiu, în timp ce transportau disimulat, în caroseria autoturismului, 44 de pachete de diverse forme care conţineau cantitatea de 17,6 kilograme de heroină.
Conform anchetatorilor, valoarea de piaţă a drogurilor este de aproximativ 1.000.000 de euro.
Instanţa supremă a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cazul magistratului Lucian Papici şi a lui Horaţiu Ciprian Andrei pentru interceptări ilegale şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Cei doi vor fi cercetaţi într-un dosar al DIICOT Hunedoara.
De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat, vineri, şi redeschiderea urmăririi penale, într-un dosar al DIICOT Timişoara, în cazul Roxanei Fazakaş, a lui Alexandru Florin Mirea şi Cristian Dan Boureanu. Cei trei vor fi cercetaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trafic de minori.
Decizia instanţei supreme este definitivă, dosarele urmând să fie repartizate unor procurori.
Procurorul Lucian Papici, care a instrumentat dosarul Referendumului, şi-a încetat activitatea la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din 31 august, şi a revenit la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.
Decizia a fost luată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din 25 august, la solicitarea magistratului.
Mandatul lui Lucian Papici ca şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I DNA era până în noiembrie 2016.
Procurorul Lucian Papici a instrumentat dosarul Referendumului, în care sunt judecaţi Liviu Dragnea şi alţi 70 de inculpaţi pentru fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. În acest caz, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare. Apelul formulat de procurori şi de inculpaţii condamnaţi în dosar se judecă la instanţa supremă.
Un scandal legat de delegarea procurorului Lucian Papici la şefia Secţiei I a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a izbucnit în 2013. În a doua jumătate a lunii septembrie 2013, Laura Codruţa Kovesi înainta procurorului general al României, Tiberiu Niţu, propunerea care îl viza pe Papici. În 23 septembrie 2013, Niţu îi prelungea delegarea lui Papici la şefia Secţiei I din DNA.
O săptămână mai târziu, în 2 octombrie 2013, Niţu lua decizia de încetare a delegării procurorului Papici şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preciza că încetarea delegării procurorului Lucian Papici şi a adjunctei acestuia la conducerea Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a avut în vedere faptul că ministrul Justiţiei a transmis CSM propunerile de numire în funcţii de conducere la Direcţie.
Niţu informa Direcţia Naţională Anticorupţie printr-un fax că delegarea lui Papici încetează din 2 octombrie 2013, dată de la care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.
În replică, DNA reclama că, pentru delegarea procurorilor Bendeac şi Cerbu la şefia Secţiei de combatere a corupţiei nu a fost solicitată, în prealabil, recomandarea şefului Direcţiei.
În siajul disputei iscate între structurile din subordinea Ministerului Justiţiei au apărut trimiteri la cauzele instrumentate de Papici, unul dintre acestea fiind cel cunoscut ca dosarul Referendumului.
Mai mult, chiar premierul Victor Ponta l-a catalogat pe Papici drept “procuror băsist, morarist”. “Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morarist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem, îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar. Că şefi din aştia puşi de Băsescu, care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Morar, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut, când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei”, spunea Ponta.
În acest context tensionat, procurorul Lucian Papici a cerut CSM să-i apere reputaţia. În 8 octombrie 2013, Plenul Consiliului decidea că reputaţia profesională a procurorului DNA a fost afectată de afirmaţiile premierului.
Finalmente, pe 20 noiembrie 2013, procurorul Papici a rămas la DNA, fiind numit de CSM ca şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I. În funcţiile de procuror-şef şi, respectiv, procuror-şef adjunct ai Secţiei I din DNA, CSM i-a avizat favorabil pe magistraţii Gheorghe Popovici şi Dănuţ Volintiru, în timp ce Mariana Alexandru a fost numită procuror-şef adjunct la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie. Asta după ce ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a decis, în urma consultărilor avute cu şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, şi cu procurorii Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu, retragerea propunerii de numire a acestora.
Potrivit sesizării depuse de avocat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în cursul zilei de marţi, pe posturile publice de televiziune, procurorul şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, “a făcut afirmaţii de natură să inoculeze opinei publice convingerea că numitul Truică Remus se face vinovat de săvârşirea unui concurs de infracţiuni”.
Conform sursei citate, Hosu a declarat că: “o serie de persoane au constituit un grup infracţional organizat, iniţiat de către inculpatul Remus Truică, având ca scop obţinerea unor credite (…) s-a obţinut un număr de 17 credite, toate neperformante, toate nerambursate, un număr de 15 credite având ca beneficiar real pe Remus Truică, (…) luate prin diferite persoane interpuse. Prejudiciul total cauzat patrimoniului BRD se ridică la 43,5 milioane de euro”.
Astfel, avocata omului de afaceri consideră că afirmaţiile procurorului DIICOT sunt de natură a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie, reglementată de articolul 4 din Codul de Procedură Penală. Mai mult, arată apărătoarea lui Remus Truică, conduita Giorgianei Hosu este “regretabilă şi contravine normelor deontologice prevăzute de Statutului Magistraţilor”.
“Prin afirmaţiile exprimate în spaţiul public de către procurorul şef adjunct al DIICOT, care nu este procuror de caz, au fost încălcate în mod nepermis dispoziţiile art. 9 din Codul Deontologic al Procurorilor şi Judecătorilor, potrivit cărora magistraţii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale şi trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor”, se arată în sesizarea depusă la CSM.
De asemenea, în documentul citat se precizează că au fost încălcate şi dispoziţiile Codului Deontologic, potrivit cărora judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate.
“Interviul procurorului şef adjunct a conţinut date din dosarul de urmărire penală, guvernat de principiul confidenţialităţii, date care au fost redate inexact, atât în ceea ce priveşte natura activităţilor pretins infracţionale, cât şi sub aspectul urmărilor reţinute de procurorul anchetator în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale”, conform documentului precizat.
Avocata lui Remus Truică mai reclamă faptul că aceste declaraţii publice au fost făcute înaintea apariţiei pe site-ul DIICOT a comunicatului oficial, în faţa clădirii structurii din Ministerul Public, în timp ce audierile suspecţilor sau inculpaţilor erau în desfăşurare, în condiţiile în care nu erau finalizate nici procedurile de aducere la cunoştinţă a învinuirilor.
“Se observă că aceasta (Giorgiana Hosu- n.r.) se exprimă în termeni categorici cu privire la vinovaţia suspectului Remus Truică şi a altor persoane cercetate în acest dosar, inclusiv funcţionari bancari. (…) Modalitatea de exprimare a procurorului Hosu este de natură a crea grave prejudicii de imagine persoanelor cercetate în acest dosar, în situaţia în care, cu titlu de judecată de valoare, deşi recunoaşte că cercetările se află într-o fază incipientă, procurorul adjunct al DIICOT se substituie judecătorului şi încalcă în mod flagrant şi revoltător, dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi considerată nevinovată până la pronunţarea unei soluţii definitive în cauză”, conchide apărătoarea lui Remus Truică în sesizarea transmisă CSM.
Sesizarea avocatei lui Remus Truică a fost înregistrată la CSM, miercuri, ea urmând să fie dată în lucru. Consiliul Superior al Magistraturii urmează să stabilească dacă va sesiza Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile publice ale Giorgianei Hosu.
Procurorul şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu a declarat, marţi, că omul de afaceri Remus Truică este iniţiatorul grupului infracţional organizat care timp de doi ani ar fi accesat credite bancare în baza unor documente false, BRD fiind prejudiciat cu peste 43 de milioane de euro.
Hosu a spus, într-o declaţie publică, că persoanele vizate în acest dosar au accesat, în baza unor documente falsificate, 17 credite neperformante şi nerambursate.
“Grupul infracţional este format din 30 de persoane care au accesat credite bancare care ulterior ajungeau, în mare parte, la Remus Truică”, a spus procurorul şef adjunct al DIICOT, precizând că din cele 17 credite, în cazul a 15 banii au ajuns la omul de afaceri Remus Truică.
Aceasta a mai arătat că, în general, banii obţinuţi din aceste credite bancare au fost folosiţi pentru achiziţia de imobile şi ambarcaţiuni de lux şi că la acest moment este pus sechestru pe averile celor implicaţi în acest dosar, pe bunuri a căror valoare se apropie de suma constatată prejudiciu.
Conform sursei citate, în acest dosar sunt implicate şi persoane care au avut funcţii de conducere în BRD, precum şi notari şi evaluatori, iar solicitarea pentru credite şi evaluările se făceau într-un timp extrem de scurt, chiar şi de o zi, aceste credite în valoare de milioane de euro ajungând să fie garantate cu terenuri de câteva zeci de mii de euro.
“Niciunul dintre cele 17 credite nu a fost rambursat, iar toate cele 17 credite au fost acordate cu încălcarea tuturor normelor legale sau monetare”, a adăugat procurorul şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu.
Întrebată dacă prinţul Paul are calitatea de martor în acest dosar, Giorgiana Hosu a confirmat.
Ulterior declaraţiilor făcute de Giorgiana Hosu, DIICOT a transmis un comunicat de presă oficial în care anunţă că în acest dosar a fost începută urmărirea penală în cazul a 30 de persoane.
Astfel, procurorii DIICOT au început urmărirea penală în cazul lui Lucian Cojocaru şi Remus Truică, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu penal şi complicitate la spălare de bani, Alexandru-Claudiu Cercel-Duca, Gabriala-Ştefania Gavrilescu, Dana Băjescu, Mihail Andrei Nanu, Elena Duhomnicu, Monica Ceauşu, Alice Monac şi Alexandru Lucian Anghelescu, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la spălare de bani.
A fost începută urmărirea penală şi în cazul lui Cristian-Relu Aparaschivei, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. De asemenea, a fost începută urmărirea penală şi în cazul Cristinei-Gabriela Mazilu, Ioana-Irina Truică, Ilie-Marius Coconete, Ştefan Munteanu, Ionuţ Victor Nicoreşteanu, Niculae Ciumeti, Constantin Eugen Pop, Giorgiana Mirela Pop, George Gabriel Lişu şi S.N.E, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani.
În cazul lui Andrei-Mihai Bejenaru, Dan-Octavian Harabagiu şi Marian Gheorghe, procurorii au început urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la înşelăciune şi complicitate la spălare de bani.
În comunicatul DIICOT se precizează că în cazul lui Sorin Roşca-Stănescu şi Adrian Sârbu a fost începută urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani, iar în cazul Minolei-Alexandra Şerban şi Dumitru Diaconescu a fost începută urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la înşelăciune şi fals intelectual, în timp ce Dorin Cornal Drulă este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
”În cauză există suspiciunea rezonabilă că la sfârşitul anului 2007 la nivelul conducerii executive a BRD – GROUP SOCIETE GENERALE a fost iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul acordării de credite, cu încălcarea normelor de creditare, atât cele interne, cât şi cele emise de Banca Naţională a României, unor persoane fizice şi/sau societăţi comerciale, activitatea infracţională concretizându-se în obţinerea unor importante sume de bani din săvârşirea subsecventă a unor infracţiuni de înşelăciune, fiind cauzat un prejudiciu de 43.500.000 de euro în dauna BRD – GROUP SOCIETE GENERALE. Membrii grupului infracţional organizat au acţionat în mod concertat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, aceea de a obţine importante beneficii financiare, potrivit contribuţiei infracţionale pe palierele execuţionale din cadrul grupării. În cadrul grupării infracţionale organizate, fiecare membru a desfăşurat activităţi specifice interesului, poziţiei, pregătirii şi profesiei sale, în vederea fraudării sistemului bancar, cu desfăşurare pe termen lung”, menţionează DIICOT în comunicatul transmis marţi.
Potrivit DIICOT, doi dintre liderii grupării infracţionale, folosindu-se de funcţiile deţinute în cadrul BRD – GROUP SOCIETE GENERALE, ”au racolat şi controlat activitatea mai multor persoane subordonate şi aflate în raporturi de muncă cu banca, care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu sau prin neîndeplinirea acestora au facilitat aprobarea/acordarea frauduloasă a unui număr de 17 credite unor persoane fizice sau juridice, cunoscând faptul că pentru niciunul din creditele astfel acordate nu erau îndeplinite condiţiile minime impuse de normele de creditare şi că imobilele folosite pentru garantarea creditelor au fost supraevaluate de evaluatorii agreaţi de bancă”.
“Pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii infracţionale, suspecţii şi-au asigurat sprijinul celorlalţi membri ai Comitetului de Credit din Centrala BRD – GROUP SOCIETE GENERALE, respectiv Alexandru Claudiu Cercel Duca şi Gabriela Gavrilescu, care, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, au aprobat creditele acordate în mod fraudulos în principal de către agenţiile Europa şi Primăverii, care funcţionează în interiorul Sucursalei Dorobanţi a BRD- Grup Dorobanţi. În acelaşi scop, suspecţii i-au atras în activitatea infracţională pe Dana Băjescu, director executiv în cadrul BRD, Mihai Andrei Nanu, director comercial în cadrul BRD, Alice Monac, director la Agenţia Europa, Elena Duhomnicu, director al Agenţiei Primăverii, Monica Ceauşu, director la Agenţia Europa după avansarea lui Alice Monac şi Alexandru Anghelescu, director adjunct comercial al Sucursalei Dorobanţi”, mai arată procurorii DIICOT.
Potrivit acestora, cel de-al treilea lider al grupului infracţional, Remus Truică, a fost şi principalul beneficiar al activităţii infracţionale, din cele 17 credite acordate în mod fraudulos de BRD – GROUP SOCIETE GENERALE, 15 fiind acordate unor persoane fizice sau juridice aflate sub controlul său direct, obţinând astfel suma de 35.000.000 euro.
Procurorii mai spun că în ceea mai mare parte sumele de bani au fost externalizate prin includerea în circuite financiare prin conturi deschise la Monaco, în Elveţia, Austria şi Cipru, ”conturi controlate direct de către Remus Truică şi Cristian Aparaschivei şi apoi folosite de aceştia pentru achiziţionarea unor bunuri de lux, ambarcaţiuni şi imobile”.
“Pentru punerea în executare a activităţilor infracţionale inculpatul Remus Truică s-a folosit în principal de inculpatul Cristian Aparaschivei, omul său de încredere, care l-a rândul său a atras în cadrul grupului infracţional organizat alte persoane”, mai notează procurorii DIICOT, precizând că Truică a coordonat şi înfiinţarea a cinci societăţi comerciale reprezentate şi administrate de către Cristian Aparaschivei şi Ilie Coconete şi S.N.E, care, de asemenea, au obţinut în mod fraudulos credite de la BRD – GROUP SOCIETE GENERALE.
În acest dosar, procurorii DIICOT au dispus măsura controlului judiciar în cazul lui Remus Truică şi Cristian Aparaschivei.
Marţi, în acest dosar au fost audiaţi la DIICOT omul de afaceri Remus Truică, Gabriela Gavrilescu, Lucian Cojocaru, Alexandru Claudiu Cercel-Duca şi Cristian Relu Aparaschivei. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că şi judecătoarea Cristina Gabriela Mazilu de la Judecătoria Sectorului 4, fosta soţie a lui Aparaschivei, ar fi fost citată la DIICOT.
Conform aceloraşi surse, Sorin Popa, fost vicepreşedinte BRD, a fost citat şi el să se prezinte la DIICOT, însă avocaţi ai acestuia le-au spus procurorilor că acesta este în Franţa şi că nu a putut veni marţi.
Omul de afaceri Remus Truică a spus, la ieşirea de la audieri, că doreşte să clarifice această situaţie, astfel că va reveni la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), arătând că nu înţelege acuzaţiile, întrucât creditul pe care l-a luat a fost legal.
Avocatul omului de afaceri a precizat că Remus Truică va reveni în iunie în faţa procurorului DIICOT, pentru a oferi lămuriri în legătură cu probele şi acuzaţiile anchetatorilor. Acesta a spus că s-a cerut un termen procurorilor pentru a fi studiate şi analizate probele.
La rândul său, Claudiu Cercel-Duca a declarat, la ieşirea de la DIICOT, că nu doreşte să comenteze situaţia în care se află şi că vrea ca această anchetă să continue.
În acelaşi dosar au fost audiaţi, vineri, Adrian Sârbu şi Sorin Roşca Stănescu. Adrian Sârbu, cercetat în arest preventiv într-un alt dosar, şi Sorin Roşca Stănescu, aflat în Penitenciarul Jilava, unde execută pedeapsa primită în dosarul Rompetrol, sunt în atenţia anchetatorilor pentru contractarea de credite în valoare de câteva milioane de euro de la BRD, în urmă cu mai mulţi ani.
Întrebat dacă s-a întâlnit cu Horodniceanu, preşedintele Klaus Iohannis a spus: ”Da, am avut o discuţie. Evident, eu vreau să cunosc oamenii pe care îi numesc în funcţie. Da, am avut o întâlnire”.
La întrebarea presei dacă Horodniceanu l-a convins să îl numească în funcţie, preşedintele Iohannis a răspuns: ”Săptămâna viitoare o să iau o decizie”.
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni, CSM, spre consultare, stenograma şedinţei în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei la şefia DIICOT, Daniel-Constantin Horodniceanu, precum şi documentele avute în vedere în adoptarea Hotărârii prin care s-a dat aviz favorabil.
Consiliul Superior al Magistraturii i-a transmis în aceeaşi zi preşedintelui Klaus Iohannis documentele prin care s-a avizat numirea lui Daniel-Constantin Horodniceanu pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentaţii CSM.
CSM a trimis Administraţiei Prezidenţiale înregistrarea audio-video a şedinţei, dar şi documentele care au stat la baza deciziei de avizare favorabilă a lui Horodniceanu. De altfel, acestea se află publicate şi pe site-ul consiliului.
Şeful statului a fost întrebat, miercuri, dacă a studiat documentele primite de la CSM, în urma solicitării sale, referitoare la avizarea numirii lui Daniel-Constantin Horodniceanu pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.
“Le-am citit (…). O să iau o decizie săptămâna viitoare”, a spus Iohannis.
În legătură cu faptul că nu a avut la dispoziţie stenogramele şedinţei CSM în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei, preşedintele Iohannis a menţionat că i-a fost trimisă înregistrarea integrală şi că este mulţumit de materialul pus la dispoziţie de Consiliu.
“Am văzut filmul, mi-au trimis înregistrarea in integrum, sunt mulţumit de materialul care mi s-a pus la dispoziţie de CSM”, a menţionat Iohannis.
Daniel Horodniceanu a primit, în 4 mai, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT, acesta primind cinci voturi “pentru” şi două “împotrivă”.
“În şedinţa din data de 4 mai 2015, după parcurgerea activităţilor prevăzute în procedura de avizare, analizarea proiectului de management şi susţinerea interviului, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat – cu majoritate de voturi – propunerea ministrului Justiţiei de numire a domnului Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi, în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Propunerea pentru numirea domnului procuror Daniel-Constantin Horodniceanu în funcţia de procuror şef al DIICOT a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către ministrul justiţiei în data de 9 aprilie 2015”, se arăta într-un comunicat de presă al CSM.
În timpul interviului, unul din membrii CSM l-a întrebat pe Daniel Horodniceanu cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze.
Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.
Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecţia Judiciară, Horodniceanu a spus că procurorul şef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care acesta ar fi primul sesizat, şi nu IJ.
Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.
Adrian Sârbu şi Sorin Roşca Stănescu au fost aduşi cu dube la DIICOT, vineri dimineaţă, din Arestul Poliţiei Capitalei, respectiv de la Penitenciarul Jilava. Adrian Sârbu şi Sorin Roşca Stănescu au fost audiaţi la DIICOT timp de aproximativ două ore.
Sârbu şi Roşca Stănescu au fost audiaţi într-un dosar privind contractarea de credite în valoare de câteva milioane de euro de la BRD, în urmă cu mai mulţi ani.
În acest dosar ar urma să fie audiate la DIICOT mai multe persoane, între care omul de afaceri Remus Truică şi reprezentanţi ai BRD la data faptelor.
În dosarul de la DIICOT a fost în atenţia anchetatorilor şi Elena Udrea, pentru un credit de aproximativ trei milioane de euro pe care l-a luat de la BRD în urmă cu mai mulţi ani. În cazul fostului ministru al Turismului, DIICOT şi-a declinat competenţa în 4 martie şi a trimis dosarul la DNA, care continuă cercetările.
Până la ora transmiterii acestei ştiri, DIICOT nu a transmis un comunicat oficial în acest caz.
Adrian Sârbu şi Sorin Roşca Stănescu au fost aduşi cu dube la DIICOT, vineri dimineaţă, din Arestul Poliţiei Capitalei, respectiv de la Penitenciarul Jilava. Adrian Sârbu şi Sorin Roşca Stănescu au fost audiaţi la DIICOT timp de aproximativ două ore.
Sârbu şi Roşca Stănescu au fost audiaţi într-un dosar privind contractarea de credite în valoare de câteva milioane de euro de la BRD, în urmă cu mai mulţi ani.
În acest dosar ar urma să fie audiate la DIICOT mai multe persoane, între care omul de afaceri Remus Truică şi reprezentanţi ai BRD la data faptelor.
În dosarul de la DIICOT a fost în atenţia anchetatorilor şi Elena Udrea, pentru un credit de aproximativ trei milioane de euro pe care l-a luat de la BRD în urmă cu mai mulţi ani. În cazul fostului ministru al Turismului, DIICOT şi-a declinat competenţa în 4 martie şi a trimis dosarul la DNA, care continuă cercetările.
Până la ora transmiterii acestei ştiri, DIICOT nu a transmis un comunicat oficial în acest caz.
William Brînză a fost dus la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), joi la prânz, în baza unui mandat de aducere emis pe numele lui.
Procurorii l-au audiat pe William Brânză, i-au prezentat acuzaţiile şi au luat în cazul fostului deputat măsura controlului judiciar, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Aceeaşi măsură a fost luată de procurori şi în cazul lui Daniel Brînză, fratele fostului deputat, care a fost dus la DIICOT tot în baza unui mandat de aducere.
Potrivit surselor citate, că William Brînză este suspectat în dosarul în care, în decembrie 2014, au fost făcute 36 de percheziţii, între care şi la Ministerul Fondurilor Europene. În acest dosar se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, în legătură cu livrări de produse, în special carne, precum şi pentru încercarea de accesare ilegală de fonduri europene. Prejudiciul în acel moment era estimat la aproximativ 100 de milioane de lei.
În urma percheziţiilor au fost duse atunci la audieri aproximativ o sută de persoane, printre care şi mama lui William Brînză.
Surse din rândul anchetatorilor au declarat că acum în acest dosar cercetările îi vizează pe fostul deputat William Gabriel Brînză şi pe fratele acestuia, Daniel Brînză, care în calitate de administratori a două societăţi – SC Willis Finance SRL şi Alrod Consult SRL – ar fi înregistrat mai multe facturi fictive, luate de la o grupare infracţională, privind achiziţii de consultanţă. Ulterior, banii viraţi în baza facturilor false ar fi fost retraşi din bancă, iar în acest mod s-ar fi produs un prejudiciu de patru milioane de lei.
William Brînză a avut două mandate de deputat în perioada 2004-2012, pentru primul mandat candidând din partea PRM, iar pentru cel de-al doilea din partea PDL. De altfel, el a fost şi preşedinte al PDL Diaspora.
William Brînză a candidat şi la alegerile prezidenţiale din 2014, din partea Partidului Ecologist Român.
În declaraţia de avere depusă cu ocazia candidaturii sale la alegerile prezidenţiale, William Brînză menţiona că are un teren intravilan de 1.528 de metri pătraţi, cumpărat în 2001 în Câmpina şi un teren extravilan de 1.075 de metri pătraţi achiziţionat în 2004, la Snagov. Acesta deţine un apartament în Câmpina, cumpărat în 2004, şi patru spaţii comeriale – două în Bucureşti (182 metri pătraţi) şi două în Ploieşti (1.070 metri pătraţi).
El declara atunci trei conturi curente în care deţinea peste 31.000 de euro, unul dintre conturi fiind deschis pe numele cabinetului său de avocatură, iar un altul fiind la o bancă din Spania.
William Brînză mai nota în declaraţie datorii totale de 650.000 de euro: un credit de 200.000 euro, luat de la Bancaja Europesa – Spania în 2007, scadent în 2047, un credit de 300.000 euro, luat, în 2011, de la Millenium Bank, scadent în 2026, şi un împrumut de 150.000 euro luat de la o persoană fizică în 2011, pe care trebuie să îl restituie până în 2026.
În anul 2013, Brînză a realizat venituri de aproape 6.000 lei, ca lector la Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” şi 30.000 euro, ca avocat. La acese venituri s-au adăugat uzufructul pentru perioada 2012-2017 de 20.000 euro pentru un imobil din Ploieşti şi 19.125 euro pe lună din închirierea unor spaţii comerciale, conform declaraţiei sale de avere.
Şeful statului a fost întrebat dacă a studiat documentele primite de la CSM, în urma solicitării sale, referitoare la avizarea numirii lui Daniel-Constantin Horodniceanu pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.
“Le-am citit (…). O să iau o decizie săptămâna viitoare”, a spus el.
În legătură cu faptul că nu a avut la dispoziţie stenogramele şedinţei CSM în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei, preşedintele Iohannis a menţionat că i-a fost trimisă înregistrarea integrală şi că este mulţumit de materialul pus la dispoziţie de Consiliu.
“Am văzut filmul, mi-au trimis înregistrarea in integrum, sunt mulţumit de materialul care mi s-a pus la dispoziţie de CSM”, a menţionat Iohannis.
Consiliul Superior al Magistraturii i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis documentele prin care s-a avizat numirea lui Daniel-Constantin Horodniceanu pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentaţii CSM. Conducerea CSM a trimis, luni, Administraţiei Prezidenţiale înregistrarea audio-video a şedinţei, dar şi documentele care au stat la baza deciziei de avizare favorabilă a lui Horodniceanu. De altfel, acestea se află publicate şi pe site-ul consiliului.
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni, CSM, spre consultare, stenograma şedinţei în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei la şefia DIICOT, Daniel-Constantin Horodniceanu, precum şi documentele avute în vedere în adoptarea Hotărârii prin care s-a dat aviz favorabil.
Potrivit reprezentaţilor CSM, stenogramele şedinţei nu au fost trimise, întrucât acestea nu se mai realizează încă din 2011, când s-a realizat o modificare a Regulamentului CSM.
Administraţia Prezidenţială a anunţat, luni, prin intermediul unui comunicat de presă, că, prin adresa nr. 3/23548/05 mai 2015, ministrul Justiţiei, Robert Marius Cazanciuc, a înaintat Preşedintelui României propunerea de numire în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a procurorului Daniel-Constantin Horodniceanu, însoţită de avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
“În vederea exercitării prerogativelor de numire în funcţie a procurorului-şef al DIICOT, prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Preşedintele României a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, spre consultare, stenograma şedinţei Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 04 mai 2015, şedinţă în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei, precum şi documentele care au fost avute în vedere la adoptarea Hotărârii nr. 192/04.05.2015 a Secţiei pentru procurori, prin care a fost avizată această propunere”, se preciza în comunicatul transmis de Preşedinţie.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a transmis, pe 6 mai, preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), potrivit unui comunicat de presă al MJ.
Daniel Horodniceanu a primit, în 4 mai, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT, acesta primind cinci voturi “pentru” şi două “împotrivă”.
“În şedinţa din data de 4 mai 2015, după parcurgerea activităţilor prevăzute în procedura de avizare, analizarea proiectului de management şi susţinerea interviului, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat – cu majoritate de voturi – propunerea ministrului Justiţiei de numire a domnului Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi, în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Propunerea pentru numirea domnului procuror Daniel-Constantin Horodniceanu în funcţia de procuror şef al DIICOT a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către ministrul justiţiei în data de 9 aprilie 2015”, se arăta într-un comunicat de presă al CSM.
În timpul interviului, unul din membrii CSM l-a întrebat pe Daniel Horodniceanu cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze.
Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.
Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecţia Judiciară, Horodniceanu a spus că procurorul şef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care acesta ar fi primul sesizat, şi nu IJ.
Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.
Şase procurori au candidat pentru această funcţie – adjunctul procurorului şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, cea care asigură interimatul postului de şef al DIICOT, Nicolae Lupulescu, procuror militar şef adjunct secţie în cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, din Direcţia Naţională Anticorupţie, Adrian Glugă, procuror şef al DIICOT Craiova, Ioana-Bogdana Albani, procuror şef în cadrul Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice, de la Structura centrală a DIICOT, Cătălin Laurenţiu Borcoman, şeful DIICOT Braşov şi Daniel-Constantin Horodniceanu, procurorul şef al DIICOT Iaşi – aceştia fiind audiaţi în 18 martie la Ministerul Justiţiei.
Daniel Horodniceanu a primit, luni, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), acesta primind cinci voturi “pentru” şi două “împotrivă”.
Procurorul Daniel Horodniceanu a declarat, după interviu, că întrebarea care i-a fost pusă de către membrului CSM Oana Schmidt-Hăineală privind o presupusă întâlnire dintre un procuror DIICOT, un primar şi un oficial de rang înalt este ipotetică.
Horodniceanu a fost întrebat, în timpul interviului de la CSM, cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze. Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.
Întrebat, la ieşirea de la CSM, dacă îl cunoaşte pe primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, Horodniceanu a spus că nu l-a întâlnit personal pe edil, precizând că ultima oară l-a văzut pe stadionul Iaşi, în urmă cu trei ani, când alerga alături de alte zeci de persoane.
“Personal, nu-l cunosc pe domnul, cred că acum trei ani l-am văzut ultima oară pe stadion, unde alergam alături de alte zeci de persoane”, a spus Horodniceanu.
Întrebat dacă procurorul Oana Schmidt-Hăineală se referea la o presupusă întâlnire dintre el, primarul Gheorghe Nechita şi ministrul Liviu Dragnea, la Hotelul Bucium, în 24 ianuarie, Horodniceanu a infirmat categoric o astfel de informaţie, spunând că întrebarea membrului CSM a fost ipotetică.
“V-am spus că nu m-am întâlnit niciodată cu Nichita sau cu Dragnea”, a mai spus Horodniceanu.
Întrebat în legătură cu clanul Cordunenilor, procurorul Daniel Horodniceanu a spus că supravegherea clanurilor se face cu mandat de la judecător, precizând că membrii unor astfel de grupări sunt cetăţeni români şi DIICOT respectă legislaţia în orice situaţie.
El a ţinut să menţioneze că dacă, referitor la clanul Cordunenilor, ar fi fost implicaţii în cazul primarului Gheorghe Nichita care intră sub incidenţa activităţii DIICOT, structura şi-ar fi efectuat în mod operativ atribuţiile.
Întrebat ce-şi doreşte pentru DIICOT, Daniel Horodniceanu a spus că vrea o colaborare bună cu mass-media şi redarea încrederii Direcţiei în rândul opiniei publice. El a mai arătat că, dacă va ajunge şef al DIICOT, va verifica toate informaţiile care ar indica presupuse fapte de corupţie ale unor angajaţi de la nivelul structurii, precizând că informaţii lansate în spaţiul public nu pot fi toate luate de bune.
Avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va fi transmis marţi la Ministerul Justiţiei şi va însoţi propunerea ce va fi înaintată de ministrul Robert Cazanciuc preşedintelui Klaus Iohannis, pentru numirea lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror-şef al DIICOT.
Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.
În momentul în care a fost propus pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, s-a ţinut cont de faptul că Daniel Horodniceanu are o vechime de 16 ani în funcţia de procuror, iar şase ani a ocupat funcţii de conducere. De asemenea, experienţa managerială anterioară a fost un criteriu important în alegerea sa, Horodniceanu ocupând funcţia de procuror-şef al DIICOT Iaşi, în perioada iunie 2006 – iunie 2009, respectiv în perioada iunie 2012 – 2015.
Procurorul Daniel Horodniceanu este formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii în probleme de etică şi deontologie profesională a magistratului, formator în domeniul ascultării copilului în cadrul procedurilor judiciare, precum şi în domeniul protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane.
Potrivit MJ, el a participat la numeroase forme de pregătire profesională organizate în ţară şi în străinătate. Horodniceanu a absolvit cursuri postuniversitare în domeniul dreptului penal, al eticii şi deontologiei profesionale a magistraţilor, protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane, infracţionalităţii informatice, consolidării capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale. El este autor al unor articole de specialitate juridică.
Daniel Constantin Horodniceanu este unul dintre cei mai cunoscuţi procurori ieşeni, DIICOT Iaşi remarcându-se, sub conducerea sa, prin numărul foarte mare de arestări şi percheziţii care au dus la destructurarea unor reţele de contrabandă de tutun de la graniţa României cu Republica Moldova.
Horodniceanu, care va împlini 41 de ani pe 26 mai, şi-a început activitatea profesională în anul 1998, pe postul de consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi, unde a stat din august până în decembrie, din luna ianuarie a anului următor intrând pe postul de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni. Acesta a stat aproape un an şi jumătate la Fălticeani, trecând apoi prin posturi similare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani şi la Iaşi.
În noiembrie 2005, a devenit procuror al DIICOT – Biroul Teritorial Iaşi, fiind numit şef al acestei instituţii în 2006, pentru trei ani, până în 2009. Atunci, a revenit timp de trei ani pe postul de procuror al Serviciul Teritorial Iaşi al DIICOT, iar din 2012 conduce din nou acest serviciu ca procuror-şef.
În toţi anii de activitate la Ministerul Public, în evaluările periodice, acesta a obţinut calificativul de “foarte bine”.
Este specializat, printre altele, în audierea copiilor în procedurile judiciare şi în combaterea şi înţelegerea fenomenului traficului de femei în Europa.
Procurorii DNA au dispus, vineri, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a primarului Iaşiului, Gheorghe Nichita (PSD), pentru instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (cinci acte materiale), abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Ulterior, Tribunalul Bucureşti a decis că Gheorghe Nichita va fi cercetat în libertate sub control judiciar, hotărârea putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
Primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, s-ar fi folosit inclusiv de clanul Cordunenilor, pe lângă angajaţi ai Poliţiei Locale şi ai altor instituţii din Primărie, pentru a-şi urmări iubita şi a ameninţa un bărbat cu care s-a întâlnit aceasta la un moment dat, potrivit unor documente ale anchetatorilor.