BusinessMagazin

Tag: DIICOT

  • Suceveanul care şi-a exploatat prin muncă cei cinci copii timp de 16 ani, trimis în judecată

    „Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a unui inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată, prevăzute de art. 210 alin. (1) lit. a) şi b) C. p. raportat la art. 182 lit. a) C. p., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. p. (5 infracţiuni) şi relele tratamente aplicate minorului prevăzute de art. 197 alin. (1) din Codul penal (4 infracţiuni)”, anunţă DIICOT.

    În cauză s-a reţinut că, în perioada 2006 – iunie 2022, inculpatul şi-a exploatat prin muncă cei cinci copii minori, pe care i-a obligat să presteze activităţi agricole de îngrijire a animalelor din ferma familiei şi la o fabrică de cauciucuri dintr-o localitate din judeţul Suceava, în scopul obţinerii de beneficii materiale.

    „Astfel, copiii erau treziţi în fiecare zi, indiferent de anotimp sau de temperaturile înregistrate, la orele patru sau cinci dimineaţa şi erau forţaţi, prin recurgerea la acte de agresive fizică şi psihică, să muncească în gospodăria proprie până la orele 22:00 – 23:00. Totodată, în calitate de părinte, inculpatul le-a interzis copiilor să se implice în activităţi adecvate cu prietenii, activităţi recreative specifice vârstei, să frecventeze sau să continue cursurile şcolare, măsuri şi tratamente care au pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală a minorilor. Persoanele vătămate au fost exploatate în această modalitate încă de la împlinirea vârstei de 8 sau 9 ani, inculpatul profitând de poziţia de autoritate pe care o deţinea şi de imposibilitatea minorilor de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa”, potrivit comunicatului de presă.

    În cauză au fost instituite măsuri asigurătorii asupra sumei de 9500 de lei şi a 3 bunuri imobile în valoare de 86.844 de lei în vederea recuperării prejudiciului adus persoanelor vătămate pentru care procurorul a exercitat din oficiu acţiunea civilă estimând valoarea acestuia la 100.000 de lei, câte 20.000 de lei pentru fiecare persoană vătămată, dar şi acoperirii cheltuielilor judiciare aferente urmăririi penale, în cuantum de 2.000 de lei.

    „Pe parcursul urmăririi penale, persoanele vătămate au fost evaluate psihologic şi medico-legal şi au beneficiat consiliere psihologică, precum şi de toate drepturile şi măsurile de protecţie prevăzute de Codul de Procedură Penală. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Suceava”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Cum a fost devalizată una dintre marile fabrici înfiinţate pe timpul lui Ceauşescu. Totul a început în urmă cu 20 de ani

    Şapte persoane acuzate că au devalizat fabrica de vagoane din Caracal, judeţul Olt, au fost trimise în judecată de procurorii DIICOT. În dosar s-au constituit părţi civile Ministerul Finanţelor, Activele Statului, o societate de investiţii şi 3 firme, cu o sumă de peste 20 de milioane de lei.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au finalizat rechizitoriul şi au dispus trimiterea în judecată a 7 inculpaţi (6 cetăţeni români şi un cetăţean german, parte din aceştia având calităţile de preşedinte consiliu de administraţie societate tip holding, director general, director financiar, avocat şi practician în insolvenţă în cadrul unei societăţi de insolvenţă desemnată ca administrator judiciar), pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, gestiune frauduloasă, evaziune fiscală, delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi spălare a banilor.

    Anchetatorii au reţinut faptul că, începând cu anul 2002, prin intermediul unei societăţi comerciale de tip holding, cu sediul în Luxemburg, au fost înfiinţate sau preluate, direct sau prin interpuşi, mai multe societăţi comerciale cu sediul în Europa, inclusiv în România (între care şi o societate comercială cu sediul în municipiul Caracal cu tradiţie în producţia de material rulant).

    „În urma probatoriul administrat în cauză a rezultat că, începând cu anul 2006, prin intermediul societăţii comerciale de tip holding, cu sediul în Luxemburg, a fost derulată o activitate infracţională cu scopul de a decapitaliza societatea comercială din municipiul Caracal şi de a o lipsi de lichidităţile necesare desfăşurării activităţilor curente. Această modalitate de a acţiona a reprezentat o <politică de management> la nivelul societăţii de tip holding ce a exercitat controlul asupra deciziei consiliului de administraţie/conducerii executive a societăţii intra-grup din municipiul Caracal, politică ce a fost aplicată şi în ceea ce priveşte alte două societăţi comerciale cu sediul în România cu tradiţie în producţia de material rulant (fabricarea de vagoane de cale ferată)”, arată DIICOT, într-un comunicat transmis miercuri.

    Astfel, în perioada ianuarie 2006 – octombrie 2012, prin intermediul consiliului de administraţie, a cărui decizie era controlată de către unul dintre inculpaţi, reprezentant al acţionarului majoritar, cu sediul în Luxemburg, au fost efectuate operaţiuni ce au redus drastic disponibilităţile băneşti şi patrimoniul societăţii.

    Astfel, s-au făcut operaţiuni financiare ce au vizat transferul/nerecuperarea unor importante sume de bani reprezentând capitalul de lucru al societăţii. Este vorba de acordarea şi plata de împrumuturi/consultanţă cu caracter fraudulos fie către firme intra-grup, fie către alte firme pe care unul dintre inculpaţi le controla în fapt; de încheierea şi derularea unui contract de fabricaţie cu o firmă intra-grup (prin care producţia societăţii din Caracal, deşi în fapt era livrată beneficiarilor din Europa, era facturată scriptic către societatea din cadrul holdingului, fiind achitată doar parţial producătorului contravaloarea mărfurilor livrate) şi de angajarea împreună cu ceilalţi 2 producători de vagoane intra-grup în contractarea, în condiţii defavorabile, a unui credit bancar sindicalizat în valoare totală de 100.000.000 euro (din care a fost utilizată suma de 96.000.000 euro şi prin care, practic, s-au refinanţat vechile credite) cu garantarea reciprocă a universalităţii bunurilor deţinute (societatea din Caracal garantând cu întreg patrimoniul atât propriul credit cât şi creditele celorlalţi doi producători).

    De asemenea, s-au realizat un transfer subevaluat al activelor societăţii din Caracal către o societate comercială terţă. Acest transfer s-a realizat prin declanşarea şi determinarea derulării procedurii de insovenţă a societăţii comerciale din Caracal (în conivenţă cu reprezentanţii lichidatorului judiciar) fără luarea în considerare a recuperării creanţelor pe care societatea din Caracal le avea de încasat de la firmele din holdingul cu sediul în Luxemburg, fapt ce a condus la vânzarea subevaluată a activelor (patrimoniului) către o terţă societate.

    „În această modalitate societatea comercială din Caracal a fost prejudiciată cu suma totală de 161.624.951,69 lei. Subsecvent acestei activităţii, în intervalul martie-iulie 2012, au fost însuşite, de către inculpatul ce controla societatea de tip holding cu sediul în Luxemburg şi supuse procesului de spălare, disponibilităţile băneşti ale societăţii comerciale, cumpărător la un preţ subevaluat al activelor societăţii comerciale din Caracal, acţiunea de delapidare fiind derulată cu acordul inculpatului care avea calitatea de administrator şi acţionar indirect majoritar al societăţii delapidate. În acest mod, a fost însuşită suma de 2.730.000 euro din patrimoniul societăţii”, spun procurorii.

    O altă activitate infracţională reţinută în cauză constă în aceea că, în perioada aprilie 2013 – iunie 2015, inculpatul ce controla una din societăţile intra-grup din grupul de firme cu sediul în Luxemburg, cunoscând faptul că procedura de faliment a societăţii respective, derulată de către organele competente elveţiene, se află în desfăşurare (neexistând o hotărâre definitivă de închidere a falimentului acesteia) şi, folosindu-se de existenţa unei copii de pe o adresă emisă de autorităţile din Elveţia din care rezulta în mod nereal că procedura de faliment a fost închisă, prin intermediul directorului general al societăţii comerciale din Caracal, a determinat ascunderea faţă de organele fiscale din România a sursei impozabile a societăţii.

    „Astfel, s-a urmărit sustragerea de la plata impozitului pe profit aferent exerciţiului fiscal 2012, prin nedeclararea provizioanelor nedeductibile fiscal constituite pentru creanţele deţinute de această societate la firma intra – grup cu sediul în Luxemburg. Activitatea infracţională a avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 8.616.203,24 lei, reprezentând impozitul pe profit, aferent exerciţiului fiscal 2012”, arată DIICOT.

    După închiderea procedurii de insolvenţă a societăţii din Caracal şi reinserţia acesteia în activitatea comercială, în perioada aprilie 2013 – ianuarie 2015 a fost constituit un grup infracţional organizat, liderul grupului fiind inculpatul care exercita controlul asupra consiliul de administraţie al societăţii respective prin intermediul acţionarului majoritar cu sediul în Luxemburg, în vederea comiterii infracţiunilor de delapidare şi spălare a banilor, în scopul însuşirii ultimelor lichidităţi de care dispunea societatea. Astfel, spun procurorii, sub aparenţa derulării unor împrumuturi frauduloase către o altă societate comercială controlată de liderul grupului, a fost transferată suma totală de 2.583.317,89 lei (reprezentând sume de bani aflate în conturile bancare, de trezorerie şi în contul fiduciar al societăţii din Caracal) către societăţi comerciale controlate de grupul infracţional organizat.

    „Aceste acţiuni au fost urmate de derularea unor circuite financiare de spălare a banilor, la capătul cărora sumele rulate erau fie retrase în numerar, fie transferate în alte conturi bancare, inclusiv în conturile unor societăţi externe tip offshore controlate de liderul grupului, în interesul financiar al acestuia”, mai arată DIICOT.

    În cadrul acestui dosar s-au constituit părţi civile Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Societatea de Investiţii Financiare Oltenia S.A., Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi alte 3 societăţi comerciale cu suma totală de 20.624.346 lei, fiind instituire măsuri asiguratorii asupra a 24 de imobile (terenuri, apartamente, construcţii), conturilor bancare (fiind indisponibilizată suma de peste 500.000 de euro) şi asupra acţiunilor deţinute la diferite societăţi.

    Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

  • DIICOT trimite în judecată directorii unei companii de la BVB, acuzaţi că au publicat rapoarte financiare false, în 2016 şi 2017, şi au înşelat acţionarii

    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism(DIICOT) i-a trimis în judecată pe directorul general şi directorul economic ai unei companii listate la BVB, sub acuzaţia că au redactat şi publicat rapoarte financiare false, în 2016 şi 2017, prejudiciul total fiind de 5 miliarde lei.

    Surse ZF susţin că ar fi vorba de producătorul de cabluri Romcab. Până la ora redactării acestei ştiri, compania nu a emis la bursă o notificare cu privire la acest aspect. Vineri dimineaţa actiunile MCAB urcă cu 2,4%.

    În 2016, Romcab era condusă de Zoltan Prosszer, administrator special, acţionar şi preşedinte al CA, iar director economic era Elena Neţoi.

    În 2017, pe baza unui raport publicat la Bursă, ZF scria că un acţionar al companiei  a cerut lămuriri în cadrul adunării generale a acţionarilor cu privire la pierderea de 180 mil. lei înregistrată de Romcab în anul 2016. Administratorul special al companiei Zoltan Prosszer – CEO spunea la acea dată că este vorba de o ”eroare contabilă”.

    ”În cauză s-a reţinut faptul că, în datele de 11.08.2016 şi 15.11.2016, în exercitarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de director general şi membru al Consiliului de Administraţie al unei societăţi admise la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti, unul dintre inculpaţi a controlat şi coordonat întocmirea/a aprobat şi implicit a determinat aducerea la cunoştinţa acţionarilor firmei (deţinătorii de valori mobiliare ai societăţii respective), prin publicarea pe site-ul operatorului de piaţă (în secţiunea emitentului), a rapoartelor financiare intermediare aferente semestrului I 2016, respectiv trimestrului III 2016, care conţineau indicatori financiari (situaţia stocurilor, situaţia cheltuielilor şi rezultatul curent) care nu reflectau condiţiile economice reale ale societăţii (raportat la datele de 30.06.2016 respectiv 30.09.2016)”, se arată în comunicatul DIICOT.

    Totodată, pe 23 ianuarie 2017, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei, directorul general al acesteia a semnat un raport publicat la BVB prin care transmitea acţionarilor informaţii nereale cu privire la situaţia înregistrată de societate din perspectiva incidentelor de plată (şi implicit a cauzelor lipsei de lichiditate), prin sublinierea caracterului temporar (de scurtă durată) al dificultăţilor financiare, care în fapt nu corespundeau cu informaţiile cunoscute de conducerea societăţii la acea dată despre situaţia economică structural deficitară a emitentului (existând probleme de fond cu privire la lichiditate şi capacitatea de a-şi îndeplini obligaţiile curente de plată).

    În ceea ce priveşte al doilea inculpat, DIICOT a stabilit că, pe 11 august şi 15 noiembrie 2016, în calitate de director economic a întocmit/avizat şi implicit a informat acţionarii firmei rapoartele financiare intermediare aferente semestrului I 2016 respectiv trimestrului III 2016, care conţineau indicatori financiari care nu reflectau condiţiile economice reale ale societăţii.  

    În consecinţă, DIICOT a instituit măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciului în valoare de 4,93 miliarde lei.

    Dosarul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti.

     

  • Fosta şefă DIICOT, Giorgiana Hossu, se pensionează la vârsta de 48 de ani

    Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, marţi, a hotărât înaintarea către preşedintele României, Klaus Iohannis, propunerea privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a Giorgianei Elena Hossu.

    Eliberarea din funcţie se va face începând cu data de 1 iulie.

    Hossu este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Giorgiana Hossu are 48 de ani şi a fost şef DIICOT. Ea a demisionat în luna septembrie 2020, după ce soţul său a fost condamnat pentru corupţie. Hossu era în funcţie din februarie 2020, când a fost numită în funcţie de Klaus Iohannis, în ciuda avizului negativ dat de CSM. După demisia din funcţie, Hossu s-a transferat la Parchetul General.

     

  • Motivarea judecătorului care a respins redeschiderea Dosarului 10 August: Suspecţii şi martorii nu au fost audiaţi la DIICOT

    Suspecţii din dosarul „10 August” nu au fost chemaţi pentru a fi audiaţi la sediul DIICOT, după reunirea dosarelor, cu excepţia fostului ministru Carmen Dan, a prefectului Capitalei de atunci şi fostului primar al Sectorului 3, Aurelian Bădulescu, se arată în motivarea privind clasarea cauzei.

    În motivare Tribunalului Bucureşti, privind clasarea dosarului „10 August” se arată că în urma controlului ierarhic superior la plângerea formulată persoanele interesate, procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia de clasare infirmă această soluţie şi dispune redeschiderea urmăririi penale, supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.

    Judecătorul de cameră preliminară a verificat legalitatea şi temeinicia ordonanţei procurorului şef al DIICOT, Giorgiana Hossu, doar cu privire la soluţia acestuia de infirmare a ordonanţei de clasare şi redeschidere a urmăririi penale, celelalte soluţii dispuse de procurorul de caz şi menţinute de procurorul ierarhic superior fiind excluse verificării judecătorului de cameră preliminară, în această procedură.

    Judecătorul de cameră preliminară a constatat, astfel, că procurorul ierarhic superior, respectiv şeful DIICOT, a reţinut că se impune redeschiderea urmăririi penale pentru următoarele motive: „organele judiciare au obligaţia de a realiza anchete efective şi complete, în scopul aflării adevărului; în faţa PÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare, suspecţii nu au dat declaraţii, iar apoi nu au mai fost citaţi la sediul DIICOT în vederea audierii; nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost audiaţi / citaţi la sediul DIICOT în vederea reaudierii sau audierii; procurorii militari au fost cei care au administrat cea mai mare parte a probatoriului; deşi ordonanţa de clasare reţine că doar (…) a coordonat acţiunile din 10 august, în fapt se constată că, atât înregistrările video aflate la dosar, cât şi din declaraţiile unora dintre martori rezultă prezenţa la faţa locului, cu toate că suspecţii nu au dat declaraţii, iar percheziţia terminalelor mobile nu a putut fi efectuată, nu au fost solicitate mijloace de probă de natură tehnică, respectiv obţinerea datelor de trafic şi de localizare, prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pentru a clarifica existenţa comunicării între suspecţi; în cuprinsul ordonanţei de clasare perioada analizată faţă de conduita suspecţilor, este cea de după ora 23.08 din cuprinsul plângerilor, din declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor audiaţi în cauză se constată că, începând cu orele 19.30, dispozitivele de jandarmi amplasate în faţa sediului Guvernului României şi în zone adiacente au folosit asupra mulţumii gazele iritant lacrimogene. Relevante sunt declaraţiile persoanelor vătămate”, scrie în motivare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING NEWS. Dosarul „10 august”: Ancheta DIICOT în cazul şefilor Jandarmeriei rămâne închisă, a decis Tribunalul

    Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT privind dosarul „10 august”. Asta înseamnă că ancheta DIICOT în cazul şefilor Jandarmeriei rămâne închisă.

    Dosarul „10 august” a fost clasat de DIICOT în iunie, anul trecut. Printr-o ordonanţa din data de 26 iunie, procurorii au dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii, în forma tentativei, a infracţiunii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale pentru purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, constând în aceea că „în data de 10.08.2018, începând cu ora 18.00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din municipiul Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.

    DIICOT a mai dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspecţii maior Cazan Laurenţiu Valentin, comisar şef de poliţie Chirică Mihai Dan, colonel Cucoş Gheorghe Sebastian şi colonel Sindile Ionuţ-Cătălin a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

    Ulterior, conducerea DIICOT a cerut redeschiderea urmăririi penale, însă marţi, Tribunalul Capitalei a decis sa respinga cererea.

  • Cine este Giorgiana Hosu, propunerea Ministerului Justiţiei pentru şefia DIICOT

    Giorgiana Hosu, propunerea Ministerului Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, deţine în prezent funcţia de adjunct al Direcţiei şi a intrat în atenţia publică odată cu cazul Caracal, de care s-a ocupat. Hosu are peste 20 de ani de experienţă.

    Elena Giorgiana Hosu este, în rezent, adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activânnd ca adjunct al Direcţiei şi în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de 5 ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-finanicare al instituţiei.

    După ce Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Hosu a preluat interimatul.

    În ultima perioada, Georgiana Hosu a fost în atenţia reflectoarelor pentru că s-a ocupat de cazul Caracal. Recent, la interviul pentru ocuparea funcţiei de şef al DIICOT din faţa comisiei din Ministerul Justiţiei, Hosu a recunoscut faptul că în dosarul Caracal instituţia a avut deficienţe de comunicare.

    Procurorul a spus că îşi asumă comunicarea defectuoasă de care a dat dovadă instituţia în cazul Caracal, însă anchetatorii au lucrat eficient.

    „Acest caz a generat o foarte puternică emoţie publică şi pot să înţeleg că oamenii au simţit că sunt insuficient apăraţi. Pe de altă parte, daca au existat deficienţe în comunicarea publică, dacă nu am fost suficient de deschişi în comunicarea publică, e un lucru pe care eu trebuie să mi-l asum. Din perspectiva cealaltă, a urmăririi penale, colegii mei au fost extraordinar de efciienţi, foarte bine pregătiţi, atât procurorii cât şi poliţiştii. Au făcut un lucru foarte bun şi au finalizat dosarul astfel încât probele administrate acolo şi readministrate în faţa judecătorului să conducă la condamnarea definitivă”, a declarat Giorgiana Hosu la acel moment.

    Acesta nu a fost singurul caz de renume al adjunctului DIICOT (in lipsa unui şef, a preluat atribuţiile Direcţiei). Hosu s-a ocupat şi de dosarul omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la 8 ani de închisoare pentru falimentarea CFR Mesagerie dar şi de dosarul Manhattan al lui Omar Hayssam în care a fost condamnat la 24 de ani de închisoare.

    Potrivit declaraţiei sale de avere, aceasta are un credit în valoare de 45.000 lei, scadent la finele lui 2020 şi venituri anuale de la PICCJ, DIICOT, in valoare de 10.844 lei, respectiv 98.854 lei.
    Soţul lui Hosu, care lucrează la Centrul pentru despăgubiri, are un venit anual de 89.622 lei si o pensie de la MAI in valoare de 124.800 lei pe an.

  • Carmen Dan, audiată la DIICOT, în dosarul 10 august. Fostul ministru a fost huiduit de protestatari. VIDEO

    „Criminalo! Doamna senator, dă-ţi demisia!”, au fost mesajele pe care mai mulţi protestatari le-au strigat atunci când Carmen Dan a ajuns la sediul DIICOT.

    Fostul ministru de Interne s-a prezentat în faţa procurorilor pentru a fi audiată în dosarul prostestelor din 10 august 2018.

    Procurorii DIICOT fac cercetări cu privire la şefii din Jandarmerie care au coordonat intervenţiile din din 10 august 2018.

  • Răsturnare de situaţie în cazul Caracal | DIICOT: A fost reţinut un bărbat care a violat-o pe Luiza Melencu în casa lui Gheorghe Dincă, împreună cu acesta

    Inculpatul, 46 de ani, a intrat în atenţia DIICOT încă de la începutul preluării cauzei la structura centrală, izar acum confirm că au fost administrate probe suficiente, ştiinţifice şi testimoniale, pentru a formula acuzaţii oficiale. La 14 aprilie, jurul orei 12, după ce Gheorghe Dincă a răpit-o prin constrângere cu acte de violenţă pe Melencu Luiza, care aştepta la ocazie, a dus-o la domiciliul acestuia pentru exploatare sexuală în interes personal şi a fost surprins de inculpatul reţinut”, transmite Giorgiana Hosu, adjunctul DIICOT.

    Potrivit lui Hosu, bărbatul a observat-o pe Luiza Melencu secherstrată în maşină. El făcea parte din anturajul lui Gheorghe Dincă.

    Atunci când a fost reţinut, a spus anchetatorilor că i-a cerut lui Gheorghe Dincă să intreţină relaţii sexuale cu tânăra.

  • Act de reparaţie faţă de familia Melencu. DIICOT anulează AMENDA dată mamei Luizei – surse

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) anulează amenda de 5.000 de lei dată Monicăi Melencu, mama Luizei Melencu, întrucât aceasta s-a prezentat în cele din urmă la prelevarea de probe biologice, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Luni, Monica Melencu, mama Luizei Melencu, s-a prezentat la sediul Institutului Naţional de Criminalistică pentru prelevarea de noi probe biologice şi de ADN, la ieşirea femeia acuzând că a fost obligată şi ameninţată de un comisar de poliţie să dea probele. Ulterior, şeful Poliţiei Române a dispus verificări interne după acuzaţiile Monicăi Melencu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro